72,406 matches
-
-o, sintetizând ceea ce a însemnat, de-a lungul a patru decenii, ideea de Călinescu la Onești și care va fi soarta ei acum, la vreme de criză? O idee culturală care a prins, aceea că marii creatori ai culturii devin adevărate instituții, cu atât mai mult în posteritate, când spiritul lor continuă să lucreze liber, neîntrerupt. Mai rămâne să se și înțeleagă aceasta. Aș crede că îmi era un lucru limpede în toamna lui 1962, la sosirea în Onești. Cum se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au fost create spontan, așa cum se întâmplă de obicei, sau în mod dirijat, dacă, de exemplu, cântecele de viață nouă sunt interpretate numai pe scene sau dacă, prin sinceritate și forță expresivă, au pătruns în folclorul satului, au devenit cu adevărat folclor. O altă problemă stringentă pe care culegătorii de folclor ar trebui să o cunoască este stăpânirea semnelor diacritice în transcrierea muziclă și poetică a versurilor. De asemenea, clasificarea, modul, maniera de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate întrun tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
consumat energia, iar dihotomia umanului: bărbat/femeie nu mai are relevanță de la un anumit nivel. Oricum, femeile n-ar trebui săși aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) sau regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului, un fel de „Ozana“ a copilăriei mele. Dar abia după terminarea liceului m-am hotărât să urmez istoria. Ce modele ați avut? Cine v-a fost cu adevărat mentor? Dacă e vorba de modele, pot spune că au fost mai multe. De la fiecare am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mia devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aceea că am reușit să obțin două medalii de aur la ultima ediție a „Cântării României". Ai trecut de prima etapă a celui mai rîvnit concurs televizat: „Steaua fără nume”. Cu ce emoții? Am avut, într-adevăr, emoții. E un adevărat chin să fii ultima care intră în spectacol, mai ales când știi că te urmărește atâta lume. Am depășit, totuși, repede tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă, Slobozia-Torcești, comunitate cu statut răzeșesc pe tot timpul existenței sale. Credem că numele Torcești, în acest caz, a fost atribuit pe considerentul că partea respectivă a satului se afla situată față în față cu adevăratul Torcești. Dar mai verosimilă ar fi ipoteza că partea de la est de apa Bârladului, adică Torceștii aserviți, să se fi rupt din partea de vest a ceea ce documentul numește „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”. Cum documentele lămuritoare ale aspectului lipsesc, ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sion nu greșea când gratula pe cei pripășiți la noi cu astfel de scopuri prin epitetele pitorești bine cunoscute. În acest răstimp, toți cei arătați mai sus ca stăpâni se dau drept proprietari ai Umbrăreștilor, rolul principal avându-l, totuși, adevăratul stăpân, care era Elenco Manu, în popor fiind cunoscută de către localnici până foarte târziu cu numele de „cucoana Mănoaia”. Ea a dat dovadă de pricepere, energie și perseverență, pentru buna stăpânire și administrare a averii atât de ușor dobândită, păstrându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și cu numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boiarilor țării și pune domn pre care nu-l știe țara [...] Iar mai ’nainte era obiceaiu de-ș alegea boiarii și țara domn, pre cine poftia ei; și pre acela îl punea și Poarta”. Mărturia se dovedește a fi o adevărată profesie de credință a Costăcheștilor: dreptul românilor de a-și alege conducerea țării. Se înțelege, prin urmare, de ce în anul 1767, în a doua domnie a lui Grigore Callimah, Iordache Costache-Venin va deveni „cap” al boierilor nemulțumiți de domnie, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th. Ciuntu, în Dicționarul menționat, indică inexat ca dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din dosarul cu acte referitoare la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe valțuri moderne. Acestea dădeau făina pilcuită de „trei nule”, după expresia auzită de noi de la locuitorul Petrică Faur, ai cărui înaintași au fost angajați ca lucrători la moara respectivă, în perioada când funcționa la capacitatea maximă. Că era o adevărată fabrică de făină ne convinge și faptul că întreprinderea a fost dotată cu cale ferată obișnuită, nu îngustă, ce venea din gara Ivești până la o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
materiale pe epoci, depun mărturie asupra faptului că a trăit aici o populație numeroasă, creatoare a acestor culturi. Desigur, cercetările sistematice și amănunțite, ce sunt așteptate a fi efectuate într-un viitor cât mai apropiat, vor prezenta măsura exactă și adevărată în privința densității populației din teritoriu, în evoluția ei istorică. Ceea ce, deocamdată, rămâne sigur și indubitabil se circumscrie faptului că zona a fost bine și permanent populată din timpuri străvechi și până în zilele noastre, că nu au existat întreruperi și vacuumuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei” românești, lui închinându-i Liviu Rebreanu imnul său de laudă întru nemurirea neamului, imn care s-a vrut și se vrea un îndemn la o neobosită și neîncetată muncă pentru realizarea istoriei adevărate și autentice a satului românesc, nescrisă încă cum trebuie. 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor Mărimea suprafețelor stăpânite de satele umbrăreștene nu este suficient de bine cunoscută. Considerăm a fi de un interes deosebit să afirmăm și să știm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce sunt pe sama lui Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf. Dumitru. Iată, acel Ion Frunză purta de grijă la o adevărată herghelie de cai și iepe, învățați și neînvățați la călărie, desigur, meserie specifică îngrijitorilor acestor frumoase și nobile animale. 1781 aprilie 23 Sama vacilor la Sf. Gheorghe ce sunt pe sama lui Crăciun văcarul 4 buhai; 5 boi și câte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei, urma să fie eludată și încălcată prin noi reglementări cerute de interesele social-economice ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uneltele și mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o și mai mare extindere în ultima partea a secolului al XIX-lea și începutul celui următor, creându-se adevărate trusturi arendășești. Sistemul a fost favorizat prin legile în domeniu ce preconizau învoielile sau tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
readucem în fața celor de azi și a acelora care vin, sufletul curat al țăranului care a fost și nu mai este ? Sau o imagine precum era aceea prilejuită de ieșitul satului la cositul fânului, când, la amiază, se revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prezent. Se obișnuiește la acest gen de lucrări să fie aduși în atenție, ca oameni de valoare, care au funcționat mai mult sau mai puțin ca învățători. Nu cred că e corect să figureze unul lângă altul și cadrul didactic adevărat, conștient de menirea și rolul său de apostol, cu nu puțini care, mai ales după primul și al doilea război, foloseau acest serviciu cu scopul de a-și asigura un venit, nesocotind dacă prin contribuția proprie își justifică remunerația primită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]