73,900 matches
-
final, se dovedește că robotul făcuse modificările la ordinul profesorului (care apoi îi ordonase să nu spună nimic despre asta), care se temea de interferența muncii automatizate asupra demnității savanților și, prin urmare, încercase să discrediteze Corporația. Algis Budrys a apreciat culegerea ca fiind "o bună carte de divertisment", dar a criticat adnotările extensive ale lui Asimov, considerând că el "[sleiesc] vigoarea unor povestiri foarte pline de viață și [pun accentul] pe una dintre cele mai exuberante personalități ale science fictionului
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]
-
Fiul risipitor", au citit scenariul și au considerat că "„scenaristul nu a înțeles opera lui Radu Tudoran și a modificat trăirile personajelor, deformând substanțial concepția, gândurile și sensibilitatea marelui romancier”". Diana Turconi-Bubenek, prim-colaborator la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, aprecia că scenariul "„ștergea cu linii groase farmecul inefabil al personajelor și vulgariza întreaga atmosferă degajată de original. Opera scriitorului R. Tudoran apărea astfel modificată esențial și sărăcită de valoare estetică (...): Eva, simbol al feminității pline de grație, era înfățișată ca
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
el nereușind să profite de materialul epic al romanului. Regizorul Adrian Popovici este acuzat că a extras o serie de materiale de bază ale genului (peisaje, mașini de epocă, cai) și le-a alăturat în mod neprofesionist. Imaginile cinematografice sunt apreciate a fi simpliste, "„doar poze în mișcare cu niște actori și niște decoruri care încearcă să întrețină o ficțiune”". Directorul de imagine Mihail Sârbușcă este ironizat că și-a lingușit actorii cu un prost-gust prezent "„poate doar în producțiile porno
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
folosit și de Giovanni Piazzetta și Sebastiano Ricci, si reda, în unele teme religioase, sfumato-ul bolognes îndulcit al lui Federgio Barocci, care diferă de stilul liniar al lui Canaletto. Acest stil l-a făcut pe Guardi să fie foarte apreciat de către Școală franceză impresionista.
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Premiera filmului a avut loc la 17 ianuarie 1967. Critica cinematografică și publicul tânăr au primit bine filmul, mediile și personajele fiind apreciate ca realiste spre deosebire de filmele cu tineri pe șantier care erau pline de stereotipuri. La premieră s-a scos în evidență realismul filmului conferit de abordarea cu un simț civic superior și cu un plus de sinceritate, regizorul fiind apreciat ca
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
fiind apreciate ca realiste spre deosebire de filmele cu tineri pe șantier care erau pline de stereotipuri. La premieră s-a scos în evidență realismul filmului conferit de abordarea cu un simț civic superior și cu un plus de sinceritate, regizorul fiind apreciat ca un cineast neorealist, iar filmul considerat ca începutul unui tip de „free-cinema” autohton. Criticul Călin Căliman considera acest film drept „o adevărată revelație”, ce a lansat un tip de „free-cinema” autohton. Personajele principale ale filmului sunt tineri absolvenți de
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
cu șantier”. Nuțu, interpretul „tânărului furios” dintr-o lungă serie a anilor '60-70, se va uza curând, iar Caramitru e pus să zică, premonitoriu, chiar la începutul filmului: „Ne facem că muncim!” „Condurul de Aur” - Gotwaldow”". Nu toți autorii au apreciat însă acest film, unii dintre ei catalogându-l drept un film propagandistic deoarece plasează în centrul său șantierul, unde doar muncitorii sunt justificați existențial. În studiul său intitulat „Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), jurnalistul Cristian Tudor
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
său intitulat „Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Diminețile unui băiat cuminte" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Deși apreciază o toleranță mimată (apariția pentru prima dată într-un film din epoca comunistă a două tinere în furou, a unui băiat și a unei fete așezați împreună într-un pat, a unei înmormântări cu preot), precum și faptul că "„acțiunea nu
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
Aur. După moartea lui Hadji Ghirai, Crimeea a fost scurt timp ocupată de oștiri ale Hoardei de Aur și a fost scena unor conflicte pentru putere între fiii săi, mai ales Nurdevlet și Mengli. Cronica contemporană a lui Długosz îl apreciază pe Hadji Ghirai I ca pe o persoană cu valori personale și un perfect administrator ("humanus civilisque et bene agendi cupidus"). Hadji Ghirai I a rămas foarte popular în amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
în aer. Ordonatorul de Leonid Khabarov nu a servit la jumătate de putere. Ar fi nefiresc pentru un om în dragoste cu munca sa. Vasile Filippovich Margelov văd o dată, ca un efect de companie Khabarova pe scară largă exerciții, a apreciat imediat ofițer promițători tineri. La scurt timp după Leonid Khabarov a fost numit comandant al unui batalion de asalt aerian. Cu el a plecat în Afganistan. La sfârșitul lunii decembrie 1979, batalion sub comanda căpitanului Gărzii Khabarova a luat sub
Leonid Habarov () [Corola-website/Science/326927_a_328256]
-
luptă și pedeștri cu fiul lui, numit tot Porus. Pe glodul format noaptea, carele înaintează greu. Alexandru le surprinde distrugând aproape tot efectivul, inclusiv pe micul Porus. Acesta, după bătăliile din Afganistanul de azi învață calitățile cavaleriei ușoare și o apreciază mult. Porus, după ce vede că s-a înșelat, pornește atacul contra lui Alexandru. El trimisese alte câteva mii de soldați să vină în ajutor. Aceștia, odihniți, îl sprijină pe mărețul conducător. Când Porus a ajuns în punctul în care armata
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
în 1975, iar în 2006 Schulze îl relanseze la casa de discuri Revisited Records. este primul album solo în care Schulze utilizează un sequencer. Pentru mulți ani acesta a fost unicul album disponibil al artistului în Statele Unite, astfel fiind mai apreciat de către ascultătorii Americani, decât albumul "Mirage" din 1977 sau "X" din următorul an. Albumul a câștigat premiul Grand Prix du Disque (Marele Premiu pentru Înregistrări) la L%27Acad%C3%A9mie Charles Cros. Desfăsurându-se lent dar cu grijă pe parcursul fiecărei părți
Timewind () [Corola-website/Science/326967_a_328296]
-
artistei cât și de rolul de textier pentru câteva dintre cântecele sale preluate din repertoriul internațional. În perioada 1965-1970 a ajuns una dintre cele mai apreciate cântărețe din România. Era plătită foarte bine, la nivelul unui "Artist al Poporului", fiind apreciată inclusiv de cuplul soților Ceaușescu. Ajunsă "pe val" i s-a propus colaborarea informativă cu organele Securității statului, acesta fiind - conform artistei - unul dintre motivele care au determinat-o să plece în exil . A hotărât sa rămână în 1970 în
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
turc, s-au temut să se pășească. El a reprodus mărturii ale martorilor oculari individuali armeni, greci și străini, ca și declarațiile marinarilor și cosulilor britanici. Aceasta este o rectificare foarte necesară a istoriei oficiale. Falih Rıfkı Atay, un jurnalist apreciat la nivel național a acceptat responsabilitatea armatei turce în incendiul d in Smirna în aceste cuvinte: Falih Rifki Atay afirmă că Nureddin Pașa a fost responsabil pentru declanșara incendiului: „În acel moment, s-a spus că piromanii armeni ar fi
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
din Smirna. Ziarul "The Times" din 6 octombrie 1922 scria :: Numărul victimelor incendiului și a masacrelor din această perioadă nu este cunoscut cu precizie. Estimările dau cifre de până la 100.000 de greci și armeni uciși. Istoricul american Norman Naimark apreciază că au fost 10.000-15.000 de morți, în vreme ce istoricul Richard Clogg dă o cifră de 30.000 de victime. Alte estimări sunt cele ale lui John Freely (50.000) sau Rudolf Rummel (100.000). În ciuda faptului că în portul
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
000 de refugiați greci și armeni originari din Smirna și regiunea înconjurătoare care au primit ajutorul Crucii Roșii imediat după distrugerea orașului. Stewart Matthew afirmă că au fost 250.000 de refugiați, dintre care niciunul turc. Istoricul american Norman Naimark apreciază numărul refugiaților greci și armeni evacuați la 150.000 - 200.000 și consideră că alți 30.000 de greci și armeni au fost deportați în regiunile centrale ale Anatolie, unde majoritatea a murit. Edward Hale Bierstadt și Helen Davidson Creighton
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
1475) și au dorit să prezinte o imagine a lui Ștefan cel Mare în conformitate cu discursul istoric al epocii. Istoricul Ciprian Plăiașu a considerat că filmul este plin de „clișeele și erorile istorice consacrate de discursul istoriografic aprobat de PCR”. El apreciază că ideea românismului, susținută de Ștefan cel Mare, este falsă și nu își are locul în contextul veacului al XV-lea, iar expresiile folosite de voievod precum „sunt voievod român”, „Țara Românească este țară soră și prietenă”, „voievodul Vlad Țepeș
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că acest film a fost primit de critica de specialitate cu „obiecții serioase”, cu toate că un film despre Ștefan cel Mare era așteptat și dorit de multă vreme, iar interpretarea lui Gheorghe Cozorici a fost apreciată. Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475", considerându-l lung, plicticos și anormal. El a observat prezența unor elemente propagandistice caracteristice epocii
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
favorabile vieții. Pentru a găsi însă un semnal încă total necunoscut, venit de undeva din cosmos, este fără îndoială nevoie de tehnici, dar și de strategii de căutare deosebit de sofisticate. Până în ziua de azi (2011) încă nu se poate nici măcar aprecia numărul eventualelor civilizații din Calea Lactee cu care civilizația omenească ar putea intra în contact în viitor. În plus, nu se poate aprecia nici cât va dura căutarea: decenii, milenii, sau poate chiar milioane de ani? Ufologul american și fost fizician
Search for Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/326430_a_327759]
-
dar și de strategii de căutare deosebit de sofisticate. Până în ziua de azi (2011) încă nu se poate nici măcar aprecia numărul eventualelor civilizații din Calea Lactee cu care civilizația omenească ar putea intra în contact în viitor. În plus, nu se poate aprecia nici cât va dura căutarea: decenii, milenii, sau poate chiar milioane de ani? Ufologul american și fost fizician nuclear Stanton T. Friedman critică puternic programul de cercetare SETI. El contestă premisa implicită a SETI, care presupune că nu a existat
Search for Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/326430_a_327759]
-
fi ca și cum el nu ar fi existat deloc. Acasă îl așteaptă mai multe scrisori. Schmidt deschide o scrisoare venită din Tanzania și află că aceasta a fost scrisă de o călugăriță care-i spune că Ndugu nu știe carte, dar apreciază foarte mult scrisorile și sprijinul financiar al lui Schmidt. În plic se mai află și un desen făcut de Ndugu, care prezintă două figuri zâmbitoare, una mare și una mică, ținându-se de mână într-o zi însorită. Filmul se
Totul despre Schmidt (film) () [Corola-website/Science/326451_a_327780]
-
masculină, apărută pe piață în urmă cu patru ani care s-a bucurat de un real succes. În cele două magazine TRENDS by Adina Buzatu din București sunt prezente, în exclusivitate pentru România, 49 de branduri cu nume de tradiție apreciate de cunoscători pentru calitatea excepțională a produselor și personalitatea puternică a colecțiilor. În 2012, magazinele TRENDS au avut o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro. Ca stilist, Adina Buzatu a conceput costumele piesei de teatru „Boeing-Boeing”, regizată
Adina Buzatu () [Corola-website/Science/326457_a_327786]
-
în Anglia. Scrierile sale timpurii tratează subiecte de magie și practica vrăjitoriei. În 1960 fondează Editura Octagon Press, sub numele căreia publică atât traduceri după clasicii sufismului, cât și scrieri proprii. Opera seminală "The Sufis", publicată în 1964, a fost apreciată la scară internațională. În 1965, Shah fondează Institutul de Cercetări Culturale din Londra, dedicat studiilor culturale și de comportament uman. O organizație similară există în SUA, Institutul de Cercetare a Cunoașterii Umane din SUA, sub conducerea lui , profesor la Universitatea
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Dramaturgul Teodor Mazilu a afirmat că filmul „Premiera” conține o "„imagine vulgară despre fericire”", fiind plin de trufie, falsitate și întuneric, Florian Potra apreciază că este un "„film regizat în mod mediocru, dacă nu submediocru”", în timp ce criticul Ecaterina Oproiu a constatat că "„lipsa de originalitate, de accente, de intenție plastică duce autenticitatea până la inexpresivitate și, uneori, dincolo de ea”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed.
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
arheologică făcută în 1978 într-un sit din Fenékpuszta, Ungaria, a scos la iveală, dintr-un mormânt din secolul al IX-lea, scheletul fosilizat ale unui kuvasz. În timpul regelui Ungariei Matia Corvin, rasa cunoaște o perioadă de glorie, fiind extrem de apreciată de aristocrație, atât la vânătoare, cât și la paza domeniilor. Se spune că Matia Corvin era preocupat de creșterea acestei rase, datorită însușirilor de câine paznic. În Regatul Ungariei din Evul mediu, un din crescătoria regală, oferit cadou unui nobil
Kuvasz () [Corola-website/Science/323518_a_324847]