73,403 matches
-
pe scena literară, operele lui Mutanabbi aveau o semnătură proprie, cu elemente caracterisice stilului său: utilizarea frecventă a antitezei, accent pe exprimarea concisă și atenția deosebită acordată muzicalității versurilor sale. Un exemplu elocvent sunt versurile 29 și 30 din poezia “poeților nelegiuiți” (sa’ahk): În versurile de mai sus, Mutanabbi vorbește despre o rană ușoară suferită de patronul său, slăbiciune a acestuia pe care o înfățișează de manieră pozitivă. Cele două versuri succed alte patru în care este descrisă rana patronului
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
de mai sus, Mutanabbi vorbește despre o rană ușoară suferită de patronul său, slăbiciune a acestuia pe care o înfățișează de manieră pozitivă. Cele două versuri succed alte patru în care este descrisă rana patronului său, iar prin întreaga construcție poetul reușește să condamne lașitatea și viclenia inamicului într-o singură frază. În anul 957, Al-Mutanabbi a căzut victima dușmanilor și a propriei sale aroganțe fiind nevoit să părăsească curtea Hamdanidă. În lipsa altor opțiuni, a fost acceptat la curtea regentului Abu
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
pe care îl admira atât de mult, Sayf al Dawla. În drumul său spre prințul hamdanid, Mutanabbi este atacat și ucis împreună cu fiul său de către un lider beduin presupus a fi unchiul regentului Abu’l Misk Kafur (cel în fața căruia poetul a preferat satira în loc de elogii). Poezia arabă din timpul secolului al 10-lea a fost influențată decisiv de către perceptele Arabiei preislamice, principalele opere fiind scrise sub formă de qasida (odă). Studiile asupra compoziților din poezia arabă clasică sunt destul de rare
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
arabă din timpul secolului al 10-lea a fost influențată decisiv de către perceptele Arabiei preislamice, principalele opere fiind scrise sub formă de qasida (odă). Studiile asupra compoziților din poezia arabă clasică sunt destul de rare. În acest context, opera unui celebru poet precum al-Mutanabbi și un gen important precum madih sunt puțin cunoscute și înțelese ca modele de compoziție și fascicule tematice. Apogeul carierei lui Mutanabbi a fost atins pe timpul cât își desfășura activitatea în opulentul palat al prințuluit Sayf al-Dawla. Operele
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
al prințuluit Sayf al-Dawla. Operele poetului abasid din această perioadă exprimau muluțumirea și onoarea de a-l elogia pe cel pe care îl admira și îl considera un adevărat lider arab, un campion al Islamului în lupta cu Bizanțul. Admirația poetului pentru prințul său a marcat operele acestuia și în planul sentimentelor transmise, versurile sale fiind dominate de emoții de mare rezonanță la adresa familiei al-Dawla. Climatul oferit de Sayf al-Dawla i-a permis poetului să evolueze de la monotonia odelor clasice, atât
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
al Islamului în lupta cu Bizanțul. Admirația poetului pentru prințul său a marcat operele acestuia și în planul sentimentelor transmise, versurile sale fiind dominate de emoții de mare rezonanță la adresa familiei al-Dawla. Climatul oferit de Sayf al-Dawla i-a permis poetului să evolueze de la monotonia odelor clasice, atât de comune artiștilor neexperimentați, la opere care să cuprindă detalii semnificative și evenimente relevante. În timp ce se afla la curtea emirului hamdanid Sayf al-Dawla, în perioada 948-957, acesta a compus numeroase panegirice în care
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
sale gnomice, rezultatul construcțiilor simetrice atât acustic cât și semnatic, au devenit repere centrale în literatura arabă. O caracteristică importantă a operei lui al-Mutanabbi este fără doar și poate capacitatea sa de a transpune în versuri propria personalitate complexă. Emoțiile poetului și mândria sa excesivă explică foarte bine atât stilul său artistic cât și viața tumultuoasă. Acest fapt, coroborat cariera sa destul de controversată face ca Mutanabbi să fie, alături de Imru’ al-Qais, una din figurile marcante ale poeziei arabe. O parte din
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
si pentru mirificele ilustrări ale peisajelor din Istanbul. Imaginea Istanbulului realizată de Konstantin Kapığlı apare si în poeziile scrise de Selim al III-lea sub pseudonimul `Ilhami`, precum și în opera „Divan- Ilhami`den Muntehab” care cuprinde poezii scrise de către alți poeți în cinstea lui Selim al III-lea. În opera care cuprinde 21 de file se regăsesc imagini ale Istanbulului alături de imagini realiste reprezentând fructe și flori. Aceste picturi îi sunt atribuite lui Kapıdağlı Kostantin datorită liniilor delicate ale pensulei și
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
(n. 27 aprilie 1941, Erzurum, Turcia) este un învățat islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator și autor turc, auto-exilat în Pennsylvania (SUA). Născut în Erzurum, estul Turciei, în anul 1941, a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
aprilie 1941, Erzurum, Turcia) este un învățat islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator și autor turc, auto-exilat în Pennsylvania (SUA). Născut în Erzurum, estul Turciei, în anul 1941, a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați musulmani și maeștri spirituali foarte cunoscuți. Gülen a studiat de asemenea și principiile și teoriile științelor moderne sociale și fizice. Datorită abilităților sale excepționale în ale învățatului, la puțin timp el
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
simplu "al-Kităb" ("Cartea"), în care a expus pe rând normele generale ale analizei gramaticale, sintaxa, morfologia și fonetica limbii arabe. Lucrarea este structurată în 571 de capitole (dintre care 7 introductive) în care sunt analizate araba coranică, araba folosită de poeții preislamici și islamici, dar și araba unor vorbitori nativi provenind din triburile din Peninsula Arabă din regiunea Ḥiğăz în est până la Tamīm și al-Bașra în vest, limba vorbită de aceștia fiind considerată acceptabilă de către Sībawayhi. Limba ideală pentru acesta este
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
(ندئم ) (n. 1681, Istanbul; m. 1730, Istanbul), pe adevăratul său nume, Ahmed, este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii otomane de tip "divâni". Faima sa de poet a fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o kasidă pe care poetul însuși i-o scrisese
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
divâni". Faima sa de poet a fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o kasidă pe care poetul însuși i-o scrisese marelui vizir Ibrahim Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ Istanbul oğlanı"!- „Vino, nepăsător și nestatornic fiu al Istanbulului!” Provine dintr-o familie de vază, tatăl său, Mehmet Efendi
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Din cauza unor deprinderi vicioase, bunicul său nu s-a bucurat de aprecierea savanților musulmani sau a poporului, ba chiar i s-au adus anumite porecle de ocară, ajungând să fie cunoscut drept Mülakkap Mustafa Efendi, "Mustafa Efendi cel poreclit". Mama poetului, Saliha Hatun provenea din renumitul neam al "Karaçelebizâdeler"-ilor, prezent încă din vremea căderii Constantinopolului (1451- 1471). Această familie de prestigiu avea să fie zdruncinată de uciderea prin linșare a bunicului viitorului poet și cuprinsă de nesiguranța vieții, proprietății și
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa, devenit chiar prieten apropiat al acestuia după ce a desemnat "conservator al cărților" ("hâfız-ül kütüb"). Avea o cultură literară vastă, citind cu precădere literatură arabă și persană, scrise atât de mai-marii poeți ai acestora, cât și de poeți ale căror nume nu erau atât de cunoscute. De exemplu, pentru a-l putea citi pe Ali Șir Nevâî, care se folosea de o limbă turcă ciagatai, de secol XV, a trebuit să învețe această limbă, în care el însuși
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
în maniera unui scrib, care conținea și anumite porțiuni de poezie. Prin epoca în care a trăit, prin instruirea de care a avut parte și prin cultura literară pe care și-a însușit-o, Nedim este considerat a fi un poet "divâni". Însă, în unele privințe, la nivel stilistic și lingvistic a reușit să depășească mulți poeți de acest tip, atât prin caracterul său vesel, care iubea viața și distracțiile, cât și prin măiestria sa poetică. Nedim, "privighetoarea nebunului din dragoste
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
trăit, prin instruirea de care a avut parte și prin cultura literară pe care și-a însușit-o, Nedim este considerat a fi un poet "divâni". Însă, în unele privințe, la nivel stilistic și lingvistic a reușit să depășească mulți poeți de acest tip, atât prin caracterul său vesel, care iubea viața și distracțiile, cât și prin măiestria sa poetică. Nedim, "privighetoarea nebunului din dragoste" provenit din lumea distracțiilor , a reflectat în opera sa direcțiile vii ale societății din vremea respectivă
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
directă în această viață exterioară, a făcut ca "Epoca Lalelei" să intre și să rămână în istorie drept o perioadă a pasiunilor și a distracțiilor. La scurt timp după ce a pășit pentru prima dată în lumea poeziei, în care excelau poeți precum Nâbî sau Nef’î, prin scrierile sale, poetul a dus la apariția așa-numitului "stil nemidian", la baza căruia stăteau măiestria exprimării unice și spiritul său autohton. Nedim face parte din rândul poeților cu un limbaj poetic sărac. Repetă
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Lalelei" să intre și să rămână în istorie drept o perioadă a pasiunilor și a distracțiilor. La scurt timp după ce a pășit pentru prima dată în lumea poeziei, în care excelau poeți precum Nâbî sau Nef’î, prin scrierile sale, poetul a dus la apariția așa-numitului "stil nemidian", la baza căruia stăteau măiestria exprimării unice și spiritul său autohton. Nedim face parte din rândul poeților cu un limbaj poetic sărac. Repetă o imagine sau o comparație care i-a plăcut
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
în lumea poeziei, în care excelau poeți precum Nâbî sau Nef’î, prin scrierile sale, poetul a dus la apariția așa-numitului "stil nemidian", la baza căruia stăteau măiestria exprimării unice și spiritul său autohton. Nedim face parte din rândul poeților cu un limbaj poetic sărac. Repetă o imagine sau o comparație care i-a plăcut în mod deosebit. Adevărata sa putere, însă, stă ascunsă în măiestria cu care utilizează limba, în special dialectul istanbulez. Prin opera sa dorește să prezinte
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Prin opera sa dorește să prezinte scene reale din viața Istanbulului și a locuitorilor săi, apropiindu-se de literatura populară și utilizând cu regularitate structuri și expresii specifice limbajului cotidian. </ref> Folosind din plin comparații cât se poate de expresive, poetul reușește să-i atribuie Istanbulului un decor foarte bogat, considerându-l chiar „la fel de strălucitor ca soarele care luminează întreaga lume”. În centrul creației sale se află și imaginea prea-frumoaselor femei, îmbrăcate în rochii cu imprimeu de trandafiri, surprinse adeseori în timpul
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Istanbulului un decor foarte bogat, considerându-l chiar „la fel de strălucitor ca soarele care luminează întreaga lume”. În centrul creației sale se află și imaginea prea-frumoaselor femei, îmbrăcate în rochii cu imprimeu de trandafiri, surprinse adeseori în timpul dansului și lângă care poetul însuși mărturisește că vrea să petreacă clipe de tihnă. Prin marea sa puterea de exprimare, nu face doar să transmită cele observate, ci îl determină pe cititorul însuși să trăiască momentele respective, însuflețind astfel tabloul la care este martor. Ca
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
fată, "Arghira Ștefania Ravanis" (n. 25 martie 1978), nepoata unui marcant comunist grec, Dimos Rendis (pseudonim literar). A fost considerată disidentă. La începutul anilor ’90 a devenit cunoscută printr-o serie de scrieri și fapte violente. S-a încăierat cu poetul Mircea Dinescu, la acea vreme președinte al Uniunii Scriitorilor, chiar în biroul acestuia de la uniune. A semnat în paginile mai multor publicații pamflete agresive, pe alocuri obscene, însă dovedind o înzestrare deosebită în arta scrisului. A colaborat la publicația "„România
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura Grațielei Bîrlă. Proiectul nu devine
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
(n. 7 mai 1947, în Buftea, Județul Ilfov, România) este poet și publicist. Este fiul Anișoarei (născută Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. 1954-1961 Absolvent al școlii primare din Giulești Sârbi, cartier aflat la marginea Bucureștiului, raion Gheorghe Gheorghiu Dej București. Primele încercări literare se adresează revistelor „Cravata roșie”, „Luminița
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]