75,302 matches
-
-o, în acord cu părinții greci și latini: Antihrist, un personaj malefic, avea să vină chiar înainte de sfârșitul lumii și să fie acceptat și întronat de evrei în templul de la Ierusalim. Cei mai mulți neoprotestanți de astăzi acceptă diverse variante ale acestei interpretări. Scenarii evanghelice futuriste, de origine americană, extrem de popularizate, prin broșuri și filme, își imaginează un dictator mondial care manipulează întreaga lume la război împotriva Israelului - bineînțeles, după ce biserica (adică, totalitatea celor „născuți din nou”) este „răpită” la ceruri. Unul din
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
1+ 500+1 = 666 Această observație a fost făcută pentru prima dată de Andreas Helwig (1612), rectorul Universității din Berlin, în scrierea sa, "Antichristus Romanus". Helwig a selectat acest titlu papal, pentru că el împlinea „toate condițiile cerute de Cardinalul Bellarmine.” Interpretarea lui Helwig a devenit populară abia pe timpul Revoluției Franceze. În zilele noastre, Biserica Romano-Catolică a depus eforturi apologetice speciale pentru a răspunde acestei provocări - între altele și unor scrieri adventiste din secolul al XIX-lea, care susțineau că acest titlu
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
și mistuie, fără să murmure, această căsătorie. Abia desprins din natură, pare că se simte mângâiat de faptul că se reîntoarce iarăși în sânul ei”. Alexandru Odobescu (1861) este primul care respinge ideea fatalismului mioritic, fără însă a căuta o interpretare oarecare pentru modul în care se petrece moartea. Odobescu este de părere că la rădăcina atitudinii ciobanului ar sta regretul de a părăsi viața în floarea vârstei și, deci, substanța baladei nu are nici o urmă de fatalism, ci doar o
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu seamă, nu îngăduie o asemenea purtare”. Concluziile lui nu impun o nouă interpretare, ci se reduc la o sentință severă: „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate!”. Th. D. Speranția (1915) optează pentru filiera mitică; pentru a fi sigur de succesul demersului său și de tranșarea chestiunii fatalismului, invocă nespecificitatea Mioriței
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
poporului român” . Dintre toți, Lucian Blaga va aduna cei mai mulți opozanți, începând cu H.H. Stahl (1938), George Călinescu (1941), Constantin Brăiloiu (1946) și până la Adrian Fochi (1964), Mircea Eliade (1970) și Constantin Noica (1976). Sociologul H.H. Stahl (1938) consideră drept sterile interpretările filosofice și literare, afirmând că, în definitiv, urcarea ciobanilor la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
afirmând că, în definitiv, urcarea ciobanilor la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici sensuri noi, nici interpretări originale, ci epurarea acestei creații folclorice. „...faimoasa baladă a Mioriței, pe care unii o socotesc cea mai frumoasă poezie românească și pe care eu aș scoate-o din toate cărțile de citire, întrucât cuprinde o monumentală lecție de lașitate, de
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Primul exeget al Mioriței este Alexandru Odobescu (1834-1895), care inaugurează, totodată, "direcția comparatist-mitologică" a interpretărilor mioritice, prin studiul "Răsunete ale Pindului în Carpați", publicat în Revista Română în 1861. Prima includere a variantei Alecsandri într-un manual școlar are loc la Brașov, în 1861. Prof. Gavrile J. Munteanu cuprinde balada "Mieoara" în „Carte de lectură
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Eftimiu a fost ignorat în mod unanim. În 1946, etnomuzicologul Constantin Brăiloiu publică, la Geneva, exegeza "Sur une ballade roumaine: La Mioritza", pe care o redactează pornind de la mai multe coordonate: anchetele de teren, studiul lui I. Mușlea (1925) și interpretarea metafizică, datorată îndeosebi lui L. Blaga (1936). Mircea Eliade - dar și A. Fochi (1964) - îi va dedica lui C. Brăiloiu un capitol aparte, socotind că această lucrare marchează o dată importantă în istoria interpretărilor mioritice, impunând o orientare antimetafizică și antimistică
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
teren, studiul lui I. Mușlea (1925) și interpretarea metafizică, datorată îndeosebi lui L. Blaga (1936). Mircea Eliade - dar și A. Fochi (1964) - îi va dedica lui C. Brăiloiu un capitol aparte, socotind că această lucrare marchează o dată importantă în istoria interpretărilor mioritice, impunând o orientare antimetafizică și antimistică „și mai constituie, pe deasupra, un document prețios pentru istoria ideilor în România modernă” . Brăiloiu realizează un studiu de caz, pornind de la credințele și ritualurile funerare românești, respectiv nunțile postume ale tinerilor morți celibatari
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
italian de operă nominalizat la premiile Grammy. De la o vârstă fragedă, el s-a mutat în Romă, unde a început să cânte că solist pentru corul de la Capelă Sixtină. De acolo, și-a început cariera în muzică. Este recunoscut pentru interpretările sale în opera. La vârsta de 9 ani și-a însoțit mama pentru că aceasta să-și facă un control la ochi; auzind dintr-o încăpere alăturată cântându-se, a început și el, dintr-o dată, să facă o interpretare a cântecului
Vittorio Grigolo () [Corola-website/Science/314204_a_315533]
-
recunoscut pentru interpretările sale în opera. La vârsta de 9 ani și-a însoțit mama pentru că aceasta să-și facă un control la ochi; auzind dintr-o încăpere alăturată cântându-se, a început și el, dintr-o dată, să facă o interpretare a cântecului „Ave Maria”. Cântărețul respectiv, tatăl opticianului, a fost atât de impresionat încât a insistat că Grigolo să aibă o audiție la Corul Capelei Sixtine, ca solist. A fost ales. Apoi a studiat timp de 5 ani la "Scuola
Vittorio Grigolo () [Corola-website/Science/314204_a_315533]
-
de debut al lui Vittorio , În The Hands of Love, de gen muzical pop/opera, a intrat în clasamentele britanice pe locul 6, stabilind un record de vânzări și confirmând faptul că este în topul muzicienilor solo clasici. Albumul conține interpretări a melodiei lui Keane, „Bedshaped”, „Maria” din "West Side Story", „All În Love Is Fair” a lui Ștevie Wonder și un duet cu Kathrine Jenkins intitulat „You Are My Miracle”. Albumul a fost lansat în S.U.A. în septembrie 2006 intitulat
Vittorio Grigolo () [Corola-website/Science/314204_a_315533]
-
ca ecouri difuze, tardive ale unor experiențe din arta Occidentului, caracteristice adesea unor colegi de generație. Aflându-se în căutarea propriilor identități artistice, Victoria Rocaciuc își desfășoară opțiunile plastice și în zone estetice, reprezentând structuri vizuale abstracte ca mod de interpretare a realității, impune o scriitură fermă și o cromatică echilibrată în afara acordurilor violente, reușind să evite conflicte stilistice. Victoria Rocaciuc este o speranță a picturii din Moldova, cu siguranță va evolua activ pe simezele galeriilor de artă și se va
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
să fie propriu-zis înmormântat, căci într-un asemena caz, armele n-ar putea străluci în soare, iar instrumentele n-ar putea răsuna în vânt” Bun cunoscător al istoriei credințelor și al ideilor religioase, Mircea Eliade oferise încă în 1970 o interpretare viabilă: “...Păstorul speră să se bucure de o postexistență sui-generis, căci toate aceste obiecte, intrumente muzicale, unelte și arme specifice modului de existență pastorală, indică o prelungire simbolică (rituală) a activității sale. Concepția subiacentă este arhaică și se găsește în
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
în munte, nu-l aduc în sat să-l îngroape, ci îl acoperă cu scoarță de buhași și așa îl bagă în gropa lui gătită” Obiceiul, cândva generalizat și ținut în mod necesar (nu opțional), anulează orice paradox și toate interpretările de o altă factură. Vasile Latiș (1980) demonstrează că această cutumă, severă prin excelență, nu e deloc gratuită: “Altădată, la fel ca acum, cel ce moare în munte este înmormântat acolo. Pe plai. Se ține acest gând: dacă ar aduce
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
reproduce “ două hime vedice”, iar al doilea - din legendara Dacie - “tragănă melodios Miorița”. Iar forța semnificației e totală: lumea nu se sfârșește cu Miorița, ci lumea o poate lua de la început cu ajutorul ei. Este, printre altele, o replică severă dată interpretărilor ce vizau fatalismul mioritic Miorița străbate lumea (2002). Până în primul an al mileniului trei Miorița a cunoscut 18 versiuni în limba franceză, la care se adaugă 15 versiuni în limba italiană, 14 în limba germană, 9 în limba engleză, 8
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
problemele conceptuale, metodologice și teoretice ale biologiei. Asemenea biologiei teoretice, filosofia biologiei se concentrează asupra problemelor de natură conceptuală ce apar în cadrul disciplinei. Abordarea filosofică a biologiei adduce o perspectivă distinctivă prin concentrarea pe structura logică a construcțiilor teoretice, pe interpretarea și folosirea rezultatelor, pe modurile în care conceptele sunt întrebuințate de biologi, precum și pe raportul dintre elementele empirice și teoretice ale programelor de cercetare din biologie. De obicei, discursul specific filosofiei biologiei abordează sub-domenii ale biologiei cum ar fi genetica
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
interimar (2005-2006) si presedinte ales al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (2006-2010). A fost Președintele Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România. A fost redactor șef al revistei „Muzica” (1990-2010). Este membru sau președinte a nenumărate jurii de concursuri de interpretare, de creație sau de ocupare a unor posturi de conducere în rețeaua Ministerului Culturii. A fost membru în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român și în Comitetul Executiv al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat sute de
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
Universității, de la înființare. Din 1991 este redactor la revista "Muzica". A fost redactor fondator al revistei "Actualitatea muzicală" (1990), a cărei activitate a coordonat-o între 2002-2015. Este fondatorul primelor premii oferite de o revistă culturală (în 1990): Premiile de interpretare și creație ale revistei "Actualitatea muzicală," ajunse la ediția XXVI. Între 2009-2011 a fost redactor al revistei de cultură online "ArtActMagazine". A colaborat și colaborează cu numeroase ziare și reviste din țară și din străinătate, printre care "Evenimentul zilei", "Libertatea
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
la cotidianul "Evenimentul zilei". A participat la numeroase festivaluri internaționale, în Statele Unite ale Americii, Germania, Japonia, Italia, Ungaria, Rusia, Grecia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Polonia, Bulgaria, China etc. Este membru sau președinte în numeroase jurii naționale și internaționale la concursuri de interpretare vocală sau instrumentală și manager de proiect al Concursului Internațional de Canto "Le Grand Prix de l'Opera". A susținut zeci de conferințe și prelegeri în medii universitare, culturale sau diplomatice din România, S.U.A., Japonia și în multe țări europene
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
ale Americii. A făcut obiectul unor controverse, numeroase publicații sugerând faptul că piesa ar fi înregistrată fără acordul unei coautoare, BC Jean. Ulterior, în august 2009 pe Internet au apărut un fragment audio ce o prezenta pe Knowles în timpul unei interpretări false. Mai târziu totul s-a dovedit a fi o farsă, artista tratând incidentul într-un mod ironic. De regia videoclipului s-a ocupat Jake Nava, materialul fiind considerat unul dintre cele mai interesante ale anului 2008. Percepția criticilor asupra
If I Were a Boy () [Corola-website/Science/314258_a_315587]
-
Nava, materialul fiind considerat unul dintre cele mai interesante ale anului 2008. Percepția criticilor asupra înregistrării „If I Were a Boy” a fost una favorabilă, allmusic numind compoziția „cel mai bun cântec al materialului atât datorită versurilor cât și grație interpretării artistei”. Discul single a devenit un succes la nivel mondial, obținând prima poziție în peste cincisprezece țări, precum: Brazilia, Danemarca, Norvegia, Regatul Unit sau Suedia. De asemenea, cântecul a obținut clasări de top 5 în majoritatea topurilor naționale, câștigând locul
If I Were a Boy () [Corola-website/Science/314258_a_315587]
-
cântec au fost în general pozitive. Chuck Taylor, jurnalist al publicației Billboard oferă piesei o recenzie pozitivă, susținând faptul că "„«If I Were a Boy» este cea mai afectivă piesă oferită de Beyoncé de la «Listen»”." De asemenea, același Taylor apreciază interpretarea oferită de artistă și consideră înregistrarea un posibil câștigător al premiului Grammy. Publicația About.com (prin redactorul Bill Lamb) oferă piesei cinci stele din cinci, afirmând despre „If I Were a Boy” faptul că "„reprezintă cea mai mare realizare a
If I Were a Boy () [Corola-website/Science/314258_a_315587]
-
referire la melodie prin sintagma "„«Irreplaceable» al anului 2008”". În recenzia albumului "I Am... Sasha Fierce", Andy Kellman, susține faptul că „If I Were a Boy” reprezintă cel mai bun cântec al materialului atât atât datorită versurilor cât și grație interpretării artistei. De asemenea, piesa este una dintre recomandările făcute de Kellman cititorilor site-ului. Cu toate acestea, Julian Marszalek, din partea Yahoo! Music oferă cântecului doar 6 puncte dintr-un total de 10, ironizând tema piesei. În urma colaborării artistei cu producătorul
If I Were a Boy () [Corola-website/Science/314258_a_315587]