761 matches
-
au strâns pepenii și el s-a dus să-i vândă, se-ntoarce mâine plin de bani, ai să vezi. De mâine avem bani, nu-ți face griji. Ce m-a făcut să-i accept propunerea nu au fost aceste îmbietoare asigurări, ci referirea neașteptată la Brăila. Simpla pomenire a orașului meu iubit, de care abia mă despărțisem și după care deja tânjeam, m-a făcut să nu mai stau pe gânduri. Haide, i-am spus, și am pornit amândoi, pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o frumoasă poezie mai degrabă melancolică, nostalgică, intitulată „Liceu“, pe care mi-a făcut cândva bucuria să mi-o dedice. A inclus-o în volumul Treceri (1981), de unde o reproduc: În fața librăriei, fiecare negoț făceam cu cărțile școlare. Dactili suiau, îmbietorii ritmi, pe Cicero-l schimbam pe logaritmi. Dădeam o vârstă pe-alta mai de fală, fără să știm că vârstele înșală. Și-așa treceam și fluieram destine ca verbele prin iuxtele latine, în timp ce toamnele-ascuțeau cuțite sus, sub cerul larg, sub
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vastitate dezolantă. Pustiu, magazinul mi s-a părut imens, o hală fără capăt, cum nu mi se păruse niciodată pe când gemea de cumpărători. Acum era pustiu, cum spuneam, și tăcut. Rafturile care îmbrăcau pereții de jur împrejur, cândva atât de îmbietoare, erau și ele aproape goale, căci mărfuri noi nu mai intraseră. La cassă, Teodor Manea, afundat în niște hârtii, n-a luat act de prezența mea. Undeva, într-un colț, tata stivuia niște pachete. Numai ei, două spectre. Este ultima
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
aflate deja în progres. Desigur, nu există niciun organ judiciar prin care inculpații să poată fi judecați internațional 12, iar perspectiva ca funcționarii superiori și politicienii să fie judecați de judecători slabi și corupți în propria lor țară nu este îmbietoare. În orice caz, asigurarea unei înțelegeri care să implice un element independent în procesul judiciar ar fi un țel de negociere plauzibil și ar putea fi într-adevăr primit cu brațele deschise de grupurile de lobby anticorupție care, în mare
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
echivoc, în modul acela suprarealist în care se purtau discuțiile despre carne, brânză și cafea în 1987: „Să vină domnul Tudor încoace și o să-i dăm din oasele noastre afumate“. Astăzi, invitația sună lugubru, dar pe atunci suna nu doar îmbietor, ci și exclusivist. Niște oase „de folosință internă“, numai pentru muncitorii abatorului, păstrau, în mod logic, mai mult parfum și zaț de carne decât cele răzuite și suprarăzuite din comerț. Cei care se grăbeau să sancționeze slăbiciunile de-acum două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu titlul „Poarta din zid“ în care era vorba tot despre un spațiu enigmatic și despre un zid înalt. Numai că la Poe exista și o poartă. Personajul din nuvelă a deschis-o și a descoperit în spatele ei o grădină îmbietoare, la care visase dintotdeauna, neștiind că, undeva, chiar în orașul său, exista o astfel de grădină. „Acum am treabă - și-a zis el -, dar am să revin când o să am timp. „Și a revenit. Dar zidul cu poarta ce dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că eram de partea lui Gálvez, cel puțin În privința sîrmelor. Deja se făcuse noapte, iar noi Încă Încercam să găsim zone locuite; ne lipsea farul din față, iar gîndul de a ne petrece noaptea sub cerul liber nu era prea Îmbietor. Ne mișcam Încet, cu ajutorul unei torțe, cînd din motocicletă a ieșit un zgomot ciudat, pe care nu l-am putut identifica. Torța nu dădea suficientă lumină cît să descoperim sursa zgomotului, așa că nu am avut de ales decît să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lăsase la marginea de sus a orașului, la intrare, și, cu pași stinși, ne-am tîrÎt bagajele pe străzi, pe sub privirile amuzate sau indiferente ale trecătorilor. În depărtare, portul radia de strălucirea atrăgătoare a vaselor sale, iar marea, neagră și Îmbietoare, ne chema - mirosul ei cenușiu ne dilata nările. Am cumpărat pîine - care ni s-a părut scumpă pe moment, dar se ieftinea pe măsură ce Înaintam spre nord - și am continuat coborîm. Alberto nu-și ascundea deloc epuizarea și, cu toate că eram și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
trebuit să iau măsura drastică de a face rost de un medicament prin banala metodă de a da bani pe el. Mi-a mai calmat un pic criza. Priveam visători dincolo de malul rîului, În junglă, la verdele său misterios și Îmbietor. Astmul meu și țînțarii mi-au mai tăiat din avînt Într-o oarecare măsură, Însă pădurile virgine sînt atît de fascinante pentru spirite ca ale noastre, Încît impedimentele fizice și toate acele forțe În formare ale naturii nu au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
crescîndă cum luminile alunecau În depărtare. Epuizați, ne-am decis că am putea, măcar, să cîștigăm lupta cu țînțarii și să dormim În pace pînă la răsăritul soarelui, urmînd să hotărîm apoi ce era de făcut. Perspectivele nu erau deosebit de Îmbietoare. Dacă urmam mai departe cursul rîului, ar fi trebuit să mergem tocmai pînă la Manaos, ceea ce Însemna un drum foarte lung, conform unor informații mai mult sau mai puțin creditabile, adică vreo 10 zile de mers cu barca. În urma unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Dragul meu, După trei săptămâni și mai bine, îți scriu din București: raport de activitate! Primele paisprezece zile în străvechea Histrie, pe malurile lacului Sinoe, departe de așezările omenești, în plină stepă sărată, cu ciulini și nesfârșite întinderi de pelin îmbietor, cu cer nebun, cu tainice răsărituri și apusuri de soare și cu bolta înstelată toată jur împrejurul orizonturilor... Cioburi peste tot, la fiecare pas, la fiecare uitătură de ochi, zeci, sute, milioane de cioburi. Cele mai noi sunt de acum
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Așa că Cel de Sus, în marea lui bunătate, înțelepciune și promptitudine, și-a făcut milă de oropsiții și amărâții ăștia și, printr-o simplă apăsare de buton i-a teleportat în cel mai liniștit, cel mai frumos și cel mai îmbietor colț al Raiului. Aici curgea un pârâiaș cu lapte de bivoliță, îndulcit cu miere de albine de salcâm, iar în arinii de pe maluri atârnau provocatori și apetisanți caltaboși și cârnați usturoiați făcuți din carne de urs, de porc mistreț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
făcuse foame. Reflexul meu condiționat a intrat imediat în funcțiune trimițându-mă fără greș la sursa de alimentare: sufertașul. Oare ce ne va aduce astăzi mama? N-am mai fost atent pe unde călcam. Subjugat total de mirosurile și aromele îmbietoare pe care le detectase imaginar organul meu olfactiv sub căpăcelul sufertașului, am dat peste o ridicătură de teren alunecoasă, care mi-a răsucit dureros piciorul, trântindu-mă la pământ. În virtutea inerției, Sandu care mergea în spatele meu a venit grămadă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
doar ca o reminiscență a unui reflex necondiționat care se deteriorase grav, pierzându-și din virtuțile inițiale energia și forța caracteristice, tinzând spre anulare și dispariție. Stixul era la doi pași de noi, iar vestitul barcagiu Charon ne făcea semne îmbietoare și ceremonioase să urcăm în luntrea care ne aștepta deja pregătită pentru a ne trece pe celălalt mal. Intram încet, dar sigur într-o altă lume, pe alte coordonate existențiale, părându-ne că auzim vocile celor dragi care ne chemau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cărui fruct conține 14 - 15 la sută zahăr și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
clasă mare și înaltă, cu pereții prăfuiți și scorojiți, cu o sobă lungă și înaltă, cârpită prin unele locuri, cu bănci vechi scrijelite, dezbinate din încheieturi și scârțâind la cea mai mică mișcare, nu reprezenta o atracție și o ambianță îmbietoare pentru novicii învățăcei. Singurul avantaj pe care îl oferea încăperea largă și lungă, mult prea mare pentru micul grup de școlari începători era că aveau loc să alerge nestingheriți în pauze, să ridice praful de pe dușumelele putrede și sparte în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
i s-a pus la dispoziție nu-i este pe plac. Ca în vremea când era gimnazist și liceean, preferă să se retragă în colțul cel mai îndepărtat și liniștit al livezii, unde vegetația sălbatică alcătuiește un huceag răcoros și îmbietor. Acolo își desfășoară Dumitru Dascălu trudnica sa muncă de închegare și finalizare a ultimului său volum, susținut fiind de adierea ușoară a vântului, de foșnetul discret al frunzelor, de zumzetul monoton al albinelor, aflate într-o neîncetată agitație și căutare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
doar singurătatea. O întrebare insidioasă și apăsătoare i se strecurase în minte încă de pe drumul de întoarcere: îl vor ajuta puterile să mai meargă și altădată pe meleagurile îndrăgite ale copilăriei? Vizita Început de Florar, cu zile calde, luminoase și îmbietoare la plimbări și evadări în natură. Când soarele parcursese ceva mai mult de un sfert din drumul său celest, Dumitru Dascălu bătea la poarta gospodăriei amicului său din tinerețe, trăitor într-o casă mică, dar cochetă, dintr-un cartier mărginaș
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural îmbietor, de neuitat. Florile de tei, culese la timpul optim de maturizare, erau folosite de poet, după un ritual bine știut, pentru prepararea ceaiurilor pe care le savura cu gânduri de respect și recunoștință pentru copacul miraculos ce i le oferea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
prelungiri ale sunetelor etc. Conversația marchează incomunicarea, singurul dialog posibil fiind între narator (dublul creatorului) și personaje: „Și înainte chiar de a începe să cobori, tu te retragi, dispari treptat în surâsul vostru candid și obscen, eternitatea voastră rușinoasă și îmbietoare, marea voastră putere, începutul nostru, răutatea și răbdarea voastră invincibila (...)” Românul este savuros prin artă descrierii, Nicolae Manolescu descoperind aici o imaginație „ a concretului greu egalabila” Paul George vede în George Bălăiță Poetul vizionar, „ cel ce ordonează lucrurile și le
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să beau o cafea! Numai de cafea nu am chef! N-am chef nici la gîndul că-mi va fi servită de Fulvia: "o cafea mare, neagră și caldă, servită de o mînă mică, albă și fierbinte...", da, o fi îmbietor, dar nu și cînd simți durerea răsucindu-se în tine ca un cuțit dușman. În capul scărilor, la ultimul etaj, etajul patru, mă opresc să răsuflu. Mă uit la ceas: unsprezece și cîteva minute. Pornesc pe culoarul din dreapta, spre capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un cort foarte frumos, cu dungi și m-am gândit: „Trebuie neapărat să i-l arăt și lui Becky...“ Se apleacă și scoate un teanc de reviste cu coperți lucioase. Brides. Modern Bride. Wedding and Home. Toate strălucitoare, suculente și îmbietoare, ca o farfurie cu gogoși lipicioase. — Dumnezeule! zic, sforțându-mă să nu înșfac lacomă una dintre ele. N-am citit încă nici o revistă de-asta cu chestii de nuntă. Nu știu nimic despre ele! Nici eu, zice mami imediat, răsfoind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Sud”. Cât despre stația de radioficare din Vaslui, I. Andrei interzisese la difuzare „...discurile cu Lucky Marinescu și Mircea Crișan (nume real, Mauriciu Kraus, n.n.)” și asta din cauza (nescrisă În raport) că cei doi o șterseseră din raiul românesc În Îmbietorul iad occidental: tanti În America și nenea În Germania. b.q. Ați Înnebunit?! Vreți să dea psihoza În masse?! Desigur, textul din inter-titlu nu apare În documentele cercetate el fiind o licență a autorului acestor materiale Însă esența lui se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inițial un loc de popas pentru turiștii care se îndreptau spre Asuan (se află la mijlocul drumului), apoi a devenit camping, pentru ca, în final, să se transforme într-un litoral populat de stațiuni cu case și vile, hoteluri albe, curate și îmbietoare. Totul este particular (ca de altfel în întreg Egiptul) și rupt de imaginea prăfuită a capitalei și a deșertului parcurs până aici. Plecând pe la 17,00 de la Hurghada spre Luxor, am trăit clipe, momente chiar, palpitante, deoarece Mitică, încurcând drumul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lui Bach - „Concertul Brandenburgic” și cred că acest lucru a fost binecuvântat de Dumnezeu, căci de câte ori voi asculta muzica aceasta, îmi voi aminti de drumurile șerpuite prin munții Sloveniei, drumuri pline de verdeață, de case cu flori la ferestre, vesele, îmbietoare. Îmi voi aminti de culturile de hamei, imensele culturi care leagă satele și orașele; îmi voi aminti de ziua în care am descoperit generozitatea unui peisaj pe care omul l-a înnobilat, noi înnobilându-l la rândul nostru cu sunetele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]