1,408 matches
-
originale. În această orientare se înscrie Weinreich, care argumentează faptul că ideea de comunitate virtuală trebuie să fie greșită, deoarece comunitatea este "o rețea de relații care împărtășesc un teritoriu geografic comun, o istorie comună și un sistem de valori împărtășit, de obicei înrădăcinat într-o religie comună" (1997, p. 14). El continuă prin a argumenta că atunci când este vorba de contacte mediate computerizat, acestea nu pot constitui o comunitate în adevăratul sens al cuvântului, deoarece nu pot înlocui experiența relațiilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de-a treia sfere a existenței individuale. În urma unei analize a comunităților din societatea postindustrială, Van Vliet și Burgers (apud Fernback & Thompson, 1995) au ajuns la concluzia că acestea conțin cu necesitate următoarele elemente: interacțiune socială, un sistem de valori împărtășit și un sistem de simboluri comun. Toate acestea se regăsesc în cadrul comunităților virtuale, ceea ce constituie un argument în plus pentru validitatea conceptului. Studiile realizate de Cerulo (1997) asupra interacțiunilor sociale din cadrul comunităților online au condus la concluzia că acestea sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu principalele componente ale unei comunități (Maloney-Krichmar & Preece, 2002): a. oamenii, care reprezintă "ingredientul" esențial și care inițiază și susțin interacțiunile sociale, joacă rolurile specifice comunității, comunică la diferite niveluri, creează și modelează produsele intelectuale și culturale comune; b. scopul împărtășit, care înglobează interesele, nevoile, problemele comune pentru toți membrii comunității; c. sistemul computerizat (tehnologia), care mediază interacțiunea socială și care se referă atât la componentele hardware, cât și la programele destinate comunicării în spațiul virtual (software social); d. sistemul de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
poate fi bazat pe identitatea de grup, atunci când membrii comunității se simt angajați față de scopul acesteia, sau pe legăturile pe care le creează fiecare participant cu alți membri ai comunității, care devin persoane semnificative din punct de vedere afectiv. Identitatea împărtășită a membrilor unei comunități virtuale implică un angajament al acestora față de scopul sau tema comunității (Ren, Kraut, & Kiesler, 2007). Prin aceasta, participanții se autodefinesc drept parte a comunității și sunt dispuși într-o măsură mai mare să adere la normele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
într-un "sat global" (McLuhan, 1964) fără limite. În același sens, Boorstin (1978, apud Fernback & Thompson, 1995) propunea denumirea de "Republica Tehnologiei" pentru acel nou tip de comunitate care, prin intermediul tehnologiei comunicației, creează legături între națiuni în cadrul unei experiențe utopice împărtășite. În mod inevitabil, "dezvoltarea tehnologiei aduce națiunile împreună și îngustează diferențele dintre experiențele oamenilor" (p. 6). Pentru mulți, acest potențial egalizator al computerului înseamnă instaurarea net-democrației, în care, prin intermediul rețelei, este posibilă egalizarea statutului tuturor participanților. Astfel, fiecare persoană (indiferent
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Importanța comunităților religioase pentru individ și pentru societate în ansamblu este susținută de faptul că relațiile dintre membrii acestora sunt adesea mai puternice și mai stabile decât cele din cadrul altor comunități, datorită interiorizării normelor religioase, dar și a importanței valorilor împărtășite. Astfel, aceste forme de organizare socială reprezintă structuri stabile care pot contribui la dezvoltarea societății. Drept exemplu în acest sens, un studiu amplu cu privire la religiozitatea populației din România, realizat în 2001 pe un eșantion reprezentativ de 5 954 de subiecți
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în care participanții își pot găsi împlinirea unor nevoi de natură religioasă în cadrul unui grup ce poate funcționa similar cu o comunitate din spațiul real. Universul în care interacționează membrii comunităților online este unul simbolic, ce cuprinde reprezentările și sensurile împărtășite ale unor valori comune. Deși descrierea Internetului ca o constelație de spații sacre este metaforică, relațiile dintre membrii comunităților religioase stabilite în spațiul virtual sunt reale, cel puțin prin implicațiile pe care le au atât online, cât și offline. De
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
conexiune sau o convingere spirituală" (2006, p. 6). În sens mai larg, comunitățile virtuale religioase pot fi descrise ca grupuri care interacționează în spațiul virtual prin intermediul tehnologiei informației și care se organizează în jurul unor teme comune cu caracter religios: experiențe împărtășite, devoțiune, dezbateri teologice, închinare etc. Conceptul de comunitate virtuală religioasă înglobează mai multe forme diferite de organizare comunitară. Astfel, se pot delimita câteva tipuri de comunități, în funcție de următoarele criterii: * Relația cu o comunitate locală distinge între comunități care își desfășoară
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
activităților religioase online. Astfel, în ceea ce privește relația cu comunitățile religioase de origine, studiul concluzionează că Internetul este o unealtă suplimentară utilă, care întărește angajamentul puternic pe care îl au utilizatorii față de comunitățile religioase locale din care fac parte și față de credințele împărtășite ale acestora. În plus, deși preferă socializarea directă și sunt mai preocupați de căutarea unor informații religioase online, utilizatorii religioși ai Internetului transformă căutarea de materiale religioase într-o activitate socială. Website-urile și resursele considerate valoroase sunt împărtășite și apoi
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunităților locale în favoarea celor virtuale este puțin probabil, ceea ce nu exclude existența unui impact semnificativ al celor din urmă asupra primelor. Influența comunităților virtuale religioase asupra celor locale poate lua forme diferite de cele cauzale, directe. Motivațiile, conceptele și credințele împărtășite, raționamentele fundamentate religios, reprezentările individuale și sociale pot fi modificate subtil, determinând efecte majore pe termen lung atât în viața spirituală a indivizilor, cât și în ceea ce privește dinamica vieții comunitare religioase. Astfel, deși există răspunsuri parțiale, unele întrebări cu privire la aceasta sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a. comunități "de întărire"; b. comunități "reformatoare"; c. comunități "ale luptei pentru Adevăr"; d. comunități "fără frontiere" a) Comunitățile "de întărire" sunt acele comunități care aderă la principiile și dogmele unei confesiuni religioase particulare și valorizează în principal experiența spirituală împărtășită. Ele funcționează ca un spațiu spiritual închis, în care comunicarea cu ceilalți membri ai comunității are rolul de a întări convingerile comune tuturor. Opiniile divergente sunt descurajate și propunerile de schimbare sunt privite ca amenințări externe. Credințele și convingerile comunității
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
încadrează mai dificil în categoriile descrise. Ele pot fi clustere de comunități sau grupări ce prezintă orientări diferite. Astfel, o comunitate găzduită pe un forum poate avea secțiuni destinate dezbaterilor de tip interconfesional dar și secțiuni orientate spre experiența spirituală împărtășită a membrilor. Unele dintre aceste secțiuni pot fi mai bine reprezentate și mai puternic populate, conferind atmosfera dominantă a comunității sau "spiritul" acesteia. * Transformările frecvente datorate fluctuației membrilor pot determina deplasări sau reîncadrări ale unor comunități. Astfel, o comunitate care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la diversitatea ideilor religioase și vor evalua critic comunitățile virtuale sau locale din care fac parte. Acest rezultat confirmă o atitudine pozitivă față de comunitățile locale din care fac parte subiecții, atitudine care se alimentează din forța afectivă a convingerilor religioase împărtășite. În măsura în care subiecții consideră propria biserică singura adevărată, aceste convingeri împărtășite cu restul comunității devin nenegociabile, iar discuțiile cu persoane de alte orientări religioase (online sau în spațiu real) sunt restrânse la cele de natură apologetică sau misionară. Imaginea pe care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spre dezirabilitate socială care acționează în sensul unor exprimări mai puțin radicale ale ideilor diferite de cele împărtășite de majoritate. Atitudinea membrilor comunităților virtuale religioase față de cele locale este în termeni generali optimistă, marcată de un atașament profund față de valorile împărtășite și de o acceptare majoritară a credințelor, dogmelor, practicilor și obiceiurilor specifice orientării religioase comune. Majoritatea participanților la activitățile comunităților virtuale religioase se consideră bine adaptați comunităților locale, care le împlinesc nevoile spirituale într-o măsură mai mare decât cele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
uriaș și statutul de excepție al catehetului în Biserică Catehetul este chemat să trăiască „taina lumească a Bisericii”, greu de pătruns atunci, ca și acum. În această taină intră mijloacele de propovăduire, locul și oamenii cărora se propovăduiește, natura cunoștințelor împărtășite, argumentele și discernământul pentru locul fiecăruia în Biserică. Cateheții acelor timpuri erau formați cu o deosebită grijă, în mâna lor aflându-se viitorul Bisericii luptătoare. În acest sens este elocvent textul evaghelic de la Luca 14, 17: „Și a trimis la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
trebuie să fie mai mult un organizator al situațiilor de învățare și un element de legătură între elev și societate, care mediază și facilitează accesul la informație. Implicarea în egală măsură a elevilor și profesorilor în procesul didactic înseamnă responsabilități împărtășite. 5. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ 5.1. PROIECTAREA DIDACTICĂ 5.1.1. Noțiuni introductive Definiție. Proiectarea reprezintă o acțiune complexă de concepere anticipată, într-o viziune sistemică, a modelelor activității didactice în funcție de care vor fi îndeplinite la un nivel ridicat
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
funcții manageriale În perspectiva celor 4 ani, promovează cultura organizațională, Îi Încurajează pe cei implicați În rezolvarea celor mai complexe activități și susține valorile echipei„ethos”, „pathos” și „logos”: spirit liber, eretic și creator, care dovedesc responsabilitate pentru succes, scopuri Împărtășite, Învățare și Îmbnătățire continuă, asumare de riscuri, sprijin, deschidere, respect reciproc, sărbătoare și umor. Într-o formă sintetică, axată pe stările psihice fundamentale (optimism și pesimism), se prezintă fazele sau ciclul de viață al acestui proiect. Dorim să formăm personalitatea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Dacă este greu să faci o listă completă cu reprezentanții importanți legați de Biserică prin intermediul familiei, trebuie să remarcăm, în timpul lecturării Memoriilor sau necroloagelor din ziare, că aceștia sînt numeroși. Educația, prieteniile, înrudirile, gesturile religioase (frecventarea slujbelor religioase, recunoașterea Euharistiei, împărtășitul, semnele de devoțiune, rugăciunea ... ) arată că Biserica constituie, pentru partidele creștin-democrate, un teritoriu cultural și electoral. Un exemplu elocvent este oferit de președintele german Richard von Weizsäcker, al cărui străbunic fusese un teolog și un exeget celebru al vremii și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Aceste trei exemple, care se pot ușor extinde la Belgia, unde cardinalul Mercier, arhiepiscop de Malines, a fost sufletul rezistenței spirituale militînd, în același timp, în favoarea unei păci negociate 4, ne permit să observăm cît de mult a putut experiența împărtășită a suferinței și a morții în tranșee să-i pregătească pe creștini pentru o acțiune nouă în societate, cu atît mai necesară cu cît era vorba de a reclădi, de a propune programe, de a inventa soluții la problemele din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pastoral-misionară pe trei coordonate: dialoguri particulare purtate cu înțelegere și răbdare, cu părintească și frățească dragoste; administrarea ocazională a unor rugăciuni de binecuvântare, de dezlegare, de alinare sau vindecare de boli; pe lângă slujbele religioase curente, la cerere bolnavii sunt spovediți, împărtășiți sau li se administrează Taina Sfântului Maslu; oferirea de hrană suplimentară, de haine sau de alte lucruri utile bolnavilor, prin generozitatea unor credincioși. Restaurată, cu o formă estetică monumentală, Biserica "Schimbarea la Față Socola" a redevenit un locaș de cult cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a unor asemenea întreprinderi și a confruntărilor pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea fi privită și drept expresia unei atitudini față de viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această practică riscă să fie văzuți drept persoane care și-au trădat vocația. Iată mărturisirea semnificativă a unui asemenea renegat: „La sfârșitul anilor ’60 sau la începutul anilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Apă și curgere (în Răpirea lui Narcis și în Cântecul pe ape al celui înecat ori în Scrisoarea din urmă), apă și iluzie (în Descoperire lacustră), de fiecare dată năzuind spre unitatea dintâi. Experiențe ca acestea se vor comunicate, agreate, împărtășite, de unde chemări adresate partenerilor ipotetici: "Ascultă glasul ierbii..." "Privește cu luare-aminte salcâmii..." Apoi repetata comuniune cu întregul din Scrisoarea din urmă: "De mult m-am ascuns în adâncuri de apă / și m-am înecat în azur..." Istoria Marelui Ceas și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un universalism al suferinței. Și dacă nevoia noastră de identitate ar depăși nevoia noastră de Dumnezeu? Individul, acest rege singuratic, și-ar compensa solitudinea existențială printr-o exigență de identitate, care l-ar lega de o comunitate sudată de suferința împărtășită, adesea trăită prin procură și sprijinită pe fapte istorice susceptibile să pună bazele acestei memorii/istorii de suferință. Sclavia strămoșilor, colonizarea suferită de bunici sau părinți, genocidurile și memoria lor pusă neîncetat la contribuție servesc, fiecare cu specificul său, drept
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de febra religioasă și când grupul însuși, amenințat de dezintegrarea "națională" și "religioasă" prin expulzări, trebuia să-și asigure perpetuarea și coeziunea. Acest tip de reacție le-a permis evreilor să reziste la agresiuni ca o comunitate sudată de interese împărtășite, dacă nu politice, cel puțin religioase. Discursul de suferință care se conturează după prima Cruciadă și se dezvoltă în diferite registre, literar, liturgic, iar mai târziu istoriografic, pune accentul doar pe violențele îndurate de evreii medievali, dar nu ne informează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
integrate, fără discordanțe și fără antagonisme? Nici vorbă. Departe de a asista la impunerea unui univers marcat de aprobarea generalizată a condițiilor de viață, suntem martorii unui fel de democratizare a dezacordului, critica lumii consumeriste devenind trăsătura cea mai larg împărtășită. Există vreun domeniu la adăpost de plângerile și de protestele consumatorilor? Aceștia sunt împotriva colonizării publicitare a spațiului public; sunt neliniștiți în privința undelor nocive propagate de telefoanele mobile și de cuptoarele cu microunde; se deploră dispariția savorii alimentelor; alimentele transgenice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]