1,595 matches
-
va fi protejată cu un spațiu liber de cel putin 3O mm). 2.2.3.4.4 Băncile tradiționale din lemn sunt permise a fi utilizate în sauna. 2.2.3.4.5 Ușa saunei va fi deschisă în afara prin împingere. 2.2.3.4.6 Sobele încălzite electric vor fi prevăzute cu un dispozitiv de programare a timpului de funcționare. 2.2.4 Rezistență la foc a pereților și punților la navele care transportă cel mult 36 de pasageri 2
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
sau alte mijloace menționate la alineatul .1. Totuși, navele cu un tonaj brut mai mic de 1.600 trebuie să fie prevăzute cu aceste mijloace, în măsura în care este posibil; .4 indicatoare pentru unghiul cârmei, sensul de rotație al elicei, forța de împingere, pasul elicei și indicatoare ale regimului de funcționare, sau alte mijloace care permit determinarea și afișarea unghiului cârmei, numărului de rotații ale elicei, forței și direcției de împingere și, daca este cazul, forței și direcției împingerii laterale, precum și a pasului
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
4 indicatoare pentru unghiul cârmei, sensul de rotație al elicei, forța de împingere, pasul elicei și indicatoare ale regimului de funcționare, sau alte mijloace care permit determinarea și afișarea unghiului cârmei, numărului de rotații ale elicei, forței și direcției de împingere și, daca este cazul, forței și direcției împingerii laterale, precum și a pasului și regimului de funcționare al elicelor, toate aceste informații trebuind să fie citite din postul de comandă; și .5 un echipament de urmărire automată, sau alte mijloace pentru
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
al elicei, forța de împingere, pasul elicei și indicatoare ale regimului de funcționare, sau alte mijloace care permit determinarea și afișarea unghiului cârmei, numărului de rotații ale elicei, forței și direcției de împingere și, daca este cazul, forței și direcției împingerii laterale, precum și a pasului și regimului de funcționare al elicelor, toate aceste informații trebuind să fie citite din postul de comandă; și .5 un echipament de urmărire automată, sau alte mijloace pentru indicarea automată a distanței și relevmentelor altor ținte
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
mâna stângă) și 3 (mâna dreaptă), dar se va încerca obținerea aceleiași poziții pe volan și în timpul virării efective, prin poziționarea corectă a mâinilor pe volan înainte de viraj. Se disting două tehnici de manevrare/rotire a volanului: * prima, numită “tragere - împingere” * a doua, numită “mână peste mână” 1. La prima, mâna situată în partea spre care se dorește realizarea virajului, se aduce pe volan la ora 12 și începe să tragă de acesta pentru a-l roti și astfel a înclina
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
să tragă de acesta pentru a-l roti și astfel a înclina roțile de direcție. Cealalta mână, slabește volanul și culisează (alunecă) pe acesta spre ora 6, pentru a-l prelua de acolo și a-l roti în continuare prin împingere până la ora 12, loc în care se face schimbarea de priză. Pentru revenire se fac mișcările inverse. Exemplu viraj dreapta: mâna dreapta apucă volanul de la ora 12 și-l trage până la ora 6. Aici îl preia mâna stângă si-l
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
viraj stânga: mâna stângă urcă la ora 12 și trage volanul până la ora 6, loc în care îl preia mâna dreaptă si-l împinge până la ora 12. De aici mâna stângă apucă iar și trage în continuare. La o tragere/împingere se roteste volanul ½ ture. Prin schimbări repetate de priză, putem roti volanul câte ture avem nevoie. În general sunt necesare 2 ture pentru viraj maxim dreapta sau stânga, pornind din poziția mers rectiliniu (la mijloc), sau altfel spus, sunt necesare
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
3. * Observăm că urmează un viraj dreapta. În funcție de mărimea acestuia, poziționăm mâinile pe volan urcând mâna dreaptă spre ora 12 și coborând mâna stângă spre ora 6, după care începem să rotim volanul în sensul tragerii cu mâna dreaptă și împingerii cu mâna stângă. Dacă ne-am poziționat corect pe volan, în timpul virării efective, mâinile se găsesc în poziția 9 și 3 și mai pot continua virajul sau contravira până la ¼ ture. La terminarea virajului se slăbește volanul, se repoziționeaza mâinile pe
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
-se grosimea de strat cerută de caietul de sarcini. Compactarea se face cu vibrocompactoare grele. Anrocamentele se pot așeza în straturi în două variante, funcție de cele indicate de caietul de sarcini: a) descărcarea la marginea taluzului stratului anterior necompactat și împingerea cu buldozerul, metodă greoaie dar cu obținerea unor grade de compactare mai ridicate; b) descărcarea directă în stratul de compactat; materialul se descarcă pe stratul deja compactat, metodă mai expeditivă cu realizarea unor productivități superioare. Avându-se în vedere cele
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
transport. În timpul execuției corpului digului straturile ce se compactează se nivelează cu pantă (2 - 3 %) spre exterior pentru a se asigura scurgerea apelor provenite din precipitații. La executarea săpăturilor când este cazul, să va face scarificarea prealabilă a pământurilor coezive, împingerea cu utilaje ajutătoare astfel încât să se obțină randamentul maxim al utilajelor. Zona de exploatare a materialului de umplutură se va proteja contra inundațiilor. În cazul în care totuși frontul a fost inundat, exploatarea se va continua numai după înlăturarea apei
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
puțuri de control 2 buc. pe voal si 1 buc. în aval la cca. 10 m de voal. Adâncimea puțurilor era de 15, 20 și 32 m. Aceste puțuri de control au fost umplute apoi cu material din zonă prin împingere cu buldozerul, fără o tehnologie adecvată lăsându-se în puțuri sprijinirile și podinele din lemn etc., iar umplutura realizându-se fără compactarea materialului. Aceste puțuri executate pentru prospecțiuni geologice nu au fost cunoscute de constructor. După 10 ani de la execuția
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
multe rampe. Se va urmări în permanență formarea conurilor de segregare. Buldozerul nu se va apropia la o distanță mai mică de 1,5 m de taluzul conului. Buldozerul va împinge materialul paralel cu versantul schimbând în permanență direcția de împingere (amonte, aval). atunci când platforma are suprafața mai mică și radial atunci când platforma este suficient de mare pentru a permite acest lucru. Se interzice evacuarea materialului atunci când până la formarea de taluzuri verticale sau chiar a subplombei în frontul de lucru a
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
se va compacta cu compactorul lis și se va proteja cu un strat de 50 1,00 m de balast, care se va îndepărta odată cu reluarea lucrului primăvara. Pe timpul iernii se va îndepărta zăpada depusă pe stratul de protecție prin împingere spre filtre. La reluarea lucrului primăvara după îndepărtarea balastului de protecție se va verifica umiditatea stratului superficial care se va corecta prin una din metodele arătate mai înainte și se va recompacta stratul înainte de reînceperea umpluturilor. Este recomandabil ca suprafața
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
cele două planuri rigide create de sol și talpa piciorului. În clipa contactului asupra mingii se poate acționa fie printr-o mișcare de amortizare, caz în care piciorul trebuie să execute o mișcare de cedare, fie printr-o contralovire cu împingerea mingii înainte, execuție ce-i permite jucătorului continuarea alergării respectiv fazei de joc. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire, el poate face acest lucru printr-o ușoară contralovireamortizată a mingii, astfel încât procedeul se va
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
brațul dinspre adversar fiind puțin ridicat și flexat din cot, menținând astfel adversarul la o anumită distanță Greșeli frecvente conducerea mingii se face cu piciorul de pe partea adversarului; poziție înaltă a centrului general de greutate; brațul ridicat se folosește pentru împingerea adversarului. Utilizare tactică menținerea posesiei mingii în timpul conducerii până la luarea unei decizii cu privire la finalizarea acțiunii. Conducerea mingii Conducerea mingii este un element tehnic care oferă cursivitate jocului și care are drept scop avansarea în spațiile libere. Conducerea mingii este elementul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
genunchii și gleznele în timp ce trunchiul și capul se înclină ușor înapoi în așa fel ca fruntea să fie orientată în plan orizontal. În momentul contactului mingii cu fruntea are loc o extensie puternică a genunchilor și membrelor inferioare și o împingere rapidă din șold. În permanență privirea urmărește mingea și traiectoria ei. Greșeli frecvente: contactul mingea se ia cu creștetul; absența flexiei la genunchi și glezne. privirea nu urmărește mingea (jucătorul închide ochii). Utilizare tactică: în transmiterea mingii; la finalizare; la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
se desfășoară pe teren variat și/sau pe șosea. * Categoria săriturilor cuprinde: * sărituri în plan orizontal: săritura în lungime cu elan și triplusaltul; * sărituri în plan vertical: săritura în înălțime și săritura cu prăjina. * Categoria aruncărilor cuprinde: * aruncări de tip împingere: aruncarea greutății; * aruncări de tip azvârlire: aruncarea mingii de oină și a suliței; * aruncări de tip lansare: aruncarea discului și a ciocanului. * Categoria probelor combinate la nivelul juniorilor I, tineret și seniorilor cuprinde: * pentatlonul (5 probe: 2 probe de alergări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
forțe în care produsul dintre putere și brațul ei de pârghie este mai mare decât produsul dintre rezistență și brațul ei de pârghie. În acest caz tensiunea fibrelor musculare învinge rezistența, mușchiul se scurtează. Forțele motoare pot fi: a) de împingere (impulsie) atunci când contracția musculară provoacă extensia unor segmente ale corpului, care în prealabil erau într-un anume grad de flexie. b) de avântare (pendulare, tractare) atunci când contracția musculară provoacă pendularea (oscilarea, balansarea, legănarea) unui segment al corpului. * Forțe rezistente - atunci când
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
poziția ,,gata” a startului de jos; c) parțial închise acele lanțuri cinematice în care segmentele componente sunt închise parțial, altele fiind libere - ex. efortul final la aruncarea greutății. În funcție de tipul forțelor musculare motoare care acționează, lanțurile cinematice pot fi: * de împingere - acel lanț cinematic care cuprinde toate segmentele situate între două rezistențe terminale; * de avântare - acel lanț care cuprinde atât segmentele unui membru aflat în mișcarea de pendulare cât și toate segmentele prin intermediul cărora membrul pendulant se sprijină pe sol ( ex.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Ex: în alergare mișcarea corpului este continuă, pe când forța motrică este periodică. În situația în care deplasăm pe o anumită distanță un corp cu o masă (m) îi vom imprima o accelerație (a) pentru care este necesară o forță de împingere (F) care se calculează după formula: F = m ⋅ a În cazul în care un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță centrifugă și este îndreptată spre exteriorul curbei, ex.: alergarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
startul clasic. * Caracteristicile startului depărtat: * se apropie blocul din față la 15 - 20 cm față de blocul din spate, care este așezat ca la startul clasic. În alergarea uneia sau alteia dintre variante trebuie să ținem cont de următoarele: * timpul de împingere în blocuri se mărește proporțional cu mărirea distanței dintre blocuri; * timpul de împingere se mărește în cazul unei poziții mai joase față de o poziție mai înaltă; * poziția bazinului - joasă sau înaltă - condiționează direcția forței de impulsie/ împingere. * lansarea de la start
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cm față de blocul din spate, care este așezat ca la startul clasic. În alergarea uneia sau alteia dintre variante trebuie să ținem cont de următoarele: * timpul de împingere în blocuri se mărește proporțional cu mărirea distanței dintre blocuri; * timpul de împingere se mărește în cazul unei poziții mai joase față de o poziție mai înaltă; * poziția bazinului - joasă sau înaltă - condiționează direcția forței de impulsie/ împingere. * lansarea de la start începe în momentul pocnetului pistolului și se termină (teoretic) după parcurgerea a 25-30
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următoarele: * timpul de împingere în blocuri se mărește proporțional cu mărirea distanței dintre blocuri; * timpul de împingere se mărește în cazul unei poziții mai joase față de o poziție mai înaltă; * poziția bazinului - joasă sau înaltă - condiționează direcția forței de impulsie/ împingere. * lansarea de la start începe în momentul pocnetului pistolului și se termină (teoretic) după parcurgerea a 25-30/40 m. Elemente tehnice ale acestei faze a mecanismului tehnicii startului de jos sunt: * ridicarea mâinilor de pe sol (tendința de cădere a corpului înainte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
start începe în momentul pocnetului pistolului și se termină (teoretic) după parcurgerea a 25-30/40 m. Elemente tehnice ale acestei faze a mecanismului tehnicii startului de jos sunt: * ridicarea mâinilor de pe sol (tendința de cădere a corpului înainte); * impulsie inițială (împingere) pe ambele picioare urmată de tragerea piciorului din spate și continuarea mișcării de impulsie a piciorului din față; * lucrul rapid/energic al brațelor; Forța folosită în startul de jos depășește repede greutatea corporală; lucrul principal revine piciorului din față; durata
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în prelungirea trunchiului, privirea îndreptată în jos și înainte, după linia de plecare; brațele sunt îndoite din articulația cotului, cel opus piciorului din față fiind dus înainte, iar celălalt înapoi. La pocnetul pistolului sau la comanda ,,start” începe alergarea prin împingere energică pe piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]