825 matches
-
l-am întrebat. Acum nu mai văd nici un motiv să rămâi la Paris. Nu mi-a răspuns, așa că eu am continuat necruțător: — Nu ți-ai făcut nici un plan pentru viitorul imediat? — Nu. — Trebuie să încerci să aduni la loc firele împrăștiate. De ce nu te duci în Italia să te apuci de lucru? Din nou nu mi-a răspuns, dar mi-a venit în ajutor birjarul. Lăsând o clipă calul la pas, s-a întors către noi și ne-a vorbit. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe undeva, așa știi ... la înfățișare, parcă seamănă puțin cu dumneata. Tare rău îmi pare că l-am lăsat acasă singur, numai cu părinții, dar numai cu mine se simte bine. Spunând acestea Dondică a rămas pe gânduri cu privirea împrăștiată. Vasile Dosescu, a dat ascultare celor spuse de Dondică și l-au impresionat. -Dondică, îmi pare rău de fratele tău, pot să te ajut cu ceva, spune? La aceste vorbe, după ce și-a aruncat privirile în pământ, lui Dondică s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
noi, ei sunt cei mai buni vecini. Nu ne au înșelat și nici nu ne-au mințit vreodată .... Nu cumva nu era cristen și era vreo secătură de iscoadă? insista cu întrebările Ilina. -Nu cred ... răspunse cu întârziere și privirile împrăștiate, Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du te la cel cu darabanaua și spune-i să iasă pe toloacă că-i
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fost un om rațional și cu capul pe umeri și am știut să aduc argumente pentru toate, însă, de când m-am îndrăgostit, parcă a dat dracu’ în mine, luându-mi mințile cu totul, zău așa! Mă simt tot timpul aiurit, împrăștiat, buimac și cu gândul numai într-o singură direcție; am devenit foarte supus; eram orgolios înainte, iar acum nu-mi explic unde mi-a dispărut orgoliul! Deja este limpede pentru mine: dragostea știe a te dociliza într-o asemenea măsură
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
se îmbrăcă și se duse pios, mai mult în fugă decât la pas, la biserică, unde îl căută pe duhovnicul său, la care se spovedi și de la care, de asemenea, primi apoi și Sfânta Împărtășanie. Când ieși de pe poarta incintei, împrăștiat și cuprins de o amorțire deplină și inexplicabilă a atenției, traversă strada cu nebăgare de seamă și fu lovit în plin, cu foarte mare putere, de un automobil. Urmară pentru dânsul câteva clipe de agonie cruntă. Toate câte erau în jurul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să trag concluzia asta și deloc nu-mi place, fir-ar să fie!” După ce liturghia duminicală se încheie, Șerban, ieșind de la ea, se îndreptă cu pași repezi, dar dezordonați tare, înapoi spre casă. Era în întregime buimac și cu mințile împrăștiate, stând mereu cu gândul numai la problemele bănești, pe care trebuia să le rezolve cât mai repede cu putință și eficient, dar lucru pe care nu știa deloc cum să-l facă. Un noian întreg de poveri parcă apăsa greu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
interioare, vom reîncepe-o la prima ocazie, cu aceeași crispație și tot așa de zadarnic. Uneori Charles se arăta uimitor, erou de legendă, parte abia ruptă din natură. Impresia a fost mare când într-o noapte feerică, cu lumina lunii împrăștiată pe toată marea, cum nu aveam barcă la țărm, s-a dezbrăcat și a înotat până la barca lăsată de Cadîr la 2 km în larg, a desprins-o, a adus-o la pontonul unde îl așteptam și, așa ud, cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care au supraviețuit masacrului s-au întors și încearcă să trezească, din nou, locurile la viață. — Așa este. Din câte-am auzit, culmea muntelui e la fel de pustie și de ruinată ca înainte, dar oamenii de profundă învățătură cheamă laolaltă rămășițele împrăștiate ale credincioșilor și folosesc toate mijloacele cu putință pentru a reface muntele. Va fi dificil, atâta vreme cât Seniorul Nobunaga mai e în viață. — Și sunt conștienți cu toții de acest lucru. Și-au îndreptat o mare parte din energie spre Curte, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de mult timp, se vedea un cer albastru, cu nori albi. În lumina rară a soarelui, greierii păreau să fi amuțit. În locul lor, strigătele de luptă ale soldaților zguduiau tot muntele. Foarte repede, coastele muntelui se umplură cu cadavre însângerate, împrăștiate sau îngrămădite, unele peste altele. Într-un loc zăcea jalnic un mort, în timp ce alți doi-trei, căzuseră unii peste alții, în alt loc. Vederea leșurilor îi stimula pe războinici, iar soldații care pășeau peste trupurile neînsuflețite ale camarazilor lor intrau într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
că nici măcar nu se deranjase să contextualizeze afirmația. — Habar n-am unde e. Alan și Bull ajunseră în dormitor. Bull aprinse plafoniera. Lumina cădea peste ei asemenea privirii unei proprietărese dezaprobatoare. Pe patul „de ocazie“ al lui Bull zăceau haine împrăștiate. O minge de rugby era aruncată pe podea, alături de alte accesorii sportive. Sub fereastra îngustă se afla o bibliotecă micuță, ticsită cu numere vechi din Wisden și reviste de sport. Alan îi spuse: — Ai face bine să-ți dai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
are destulă minte ca să-și dea seama cine-i vrea binele, se pare că și-o caută cu lumânarea. Bine și-așa, fie cum vrea ea. Atunci ofițerul pe nume Gyurka a aruncat pe jos sertarul rupt, acolo, lângă tacâmurile împrăștiate, spunând așa să fie, tovarășe maior, să facem cum vreți dumneavoastră, să mergem. Atunci ofițerul pe nume Gyurka s-a uitat la mama, a dat din cap și, întorcându-se către mine, mi-a spus că e-n regulă, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
decât vântul. Arzând de nerăbdare să dea ochii cu Roland, el nu a dormit decâ câteva ore în noaptea aceea. Dis de dimineață, în ziua următoare, paladinul vedea înaintea-i marea cetate, sub ale cărei ziduri Împăratul Carol strânsese rămășițele împrăștiate ale oștilor sale. Prevăzând că în curând avea să fie atacat din toate părțile, Împăratul a pus să se repare vechile întărituri și să se clădească, în plus, altele noi, înconjurate de șanțuri lungi și adânci. Dorința de a ține
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
direcția de unde venea și l-a văzut pe Brigliadoro cu frâul atârnând încă peste șa. El s-a uitat apoi după Durindana și a găsit faimoasa sabie fără teacă, aruncată în iarbă. A mai văzut deasemeni sfărâmăturile armurei lui Roland împrăștiate pretutindeni prin vale. Zerbino și Isabela priveau uluiți și îndurerați ne mai știind ce să creadă, doar bănuind puțin adevărata cauză. Dacă ar fi aflat vreo pată de sânge pe arme sau pe îmbrăcăminte, l-ar fi crezut mort. Dar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
inima strânsă de îngrijorare, ei au văzut un tânăr țăran apropiindu-se. Acesta, care nu-și revenise încă din spaima ce trăsese, le-a povestit din fir în păr cele întâmplate. Zebrino, cu ochii plini de lacrimi, a strâns armele împrăștiate. Isabela a descălecat și ea spre a-l ajuta la împlinirea acestei triste datorii. Când au sfârșit de adunat toate părțile acelei bogate armuri,ei le-au agățat ca pe un trofeu într-un pin; și pentru ca nimeni să nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mine, de fapt. Altfel nu ar ieși niciodată. Nu o deranjează singurătatea. Îmbătrânește, a îmbătrânit, are nevoie de tot mai multă odihnă. Am fost împreună la munte și la mare, chiar și la țară, un sat prăpădit, pierdut printre coclauri, împrăștiat și inestetic. Peste tot s-a dovedit docilă, nu s-a blocat niciodată, așa cum i se întâmplă - rar, e drept - atunci când, nervos ori nerăbdător, pentru a nu pierde ideea, atingerea mea implică o anume duritate, imperceptibilă mie, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
din plastic rigid și casant. Niște cioburi minuscule. Șindrile, obloane și uluci minuscule. Trepte, coloane și tocuri minuscule. Nu-ți poți da seama dacă e o casă sau un spital. Ușițe și pereți de cărămidă. Pe masa din buctărie stau împrăștiate bucațile dintr-o școală sau dintr-o bisercă. În lipsa imaginii de pe cutie, în lipsa prospectului, minusculele burlane și ferestre mansardate pot compune, la fel de bine, o gară sau un azil de nebuni. O fabrică sau o închisoare. Indiferent cum le-ai asambla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
goale. Dr. Pérec se citea pe o plăcuță din alamă de pe ultima ușă. Era Întredeschisă, sigiliile fuseseră smulse. Fersen Împinse canatul ușii cu piciorul, intrară. Întreg cabinetul era răscolit, sertarele biroului vechi fuseseră Întoarse cu fundul În sus, dosarele deschise, Împrăștiate, umpleau podeaua. - Cineva ne-a luat-o Înainte, bombăni Lucas. Marie suspină, descurajată. - Va fi nevoie de multe ore pentru a clasa iarăși totul și a descoperi ce s-a furat... Fersen Își scosese deja mobilul. - Asta dovedește că sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Contemplă consternat dosarele risipite pe podea. - Și cînd mă gîndesc că le-am rînduit pe toate În ordine alfabetică! chițăi el pe un ton tragic. Lucas Își puse placid arma În toc, Marie Îl ajută pe Stéphane să adune foile Împrăștiate. - Am muncit ca nebunul! Pentru nimic! Nu lipsea nici măcar un dosar, nici măcar o pagină! Și nimeni nu ia Mésadrol În afară de Kersaint... - Fie că vizitatorul care ne-a precedat n-a găsit ce voia, fie că a fost Întrerupt Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
expunerii pielii la lumina de spectru complet. În 1967, la o întâlnire a International Ilumination Comitetee de din Washington, DC, trei oameni de știință ruși au prezentat următoarele descoperiri: Dacă pielea umană nu este expusă la radiații solare (directe sau împrăștiate) pe perioade lungi de timp, vor apărea tulburări ale echilibrului fiziologic al sistemului uman. Rezultatul vor fi disfuncțiile sistemului nervos și o deficiență a vitaminei D, o slăbire a sistemului de apărare al organismului și o agravare a bolilor cronice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
devastare umană, de furt a tot ceea ce se putea arde pe Moor. Din punct de vedere cultural este comparabil cu un mare șantier neolitic: un fel de Avebury al copacului, un Ur-codru. Fizic este compus dintr-un lanț de dumbrăvi Împrăștiate, puncte verzi Într-o pictură tașistă, de-a lungul a ceea ce pe Dartmoor se numește clitter - un grohotiș de sfărâmături și bolovani de granit - cu toate că, Întâmplător, câtuși de puțin bazat pe principiile picturii tașiste. Acești bolovani oferă protecția esențială pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
întoarsă cu fundu-n sus: Lee și ultimul negrotei îndreptând arma unul către celălalt de la câțiva pași. Cele trei împușcături ale lui Lee îl opriră chiar când era pe cale să țintească cu un pistol de buzunar. Se prăbuși, mort, cu creierii împrăștiați. M-am ridicat, m-am uitat la cele patru cadavre și la trotuarul plin de sânge, m-am împleticit până la bordură și am vomitat în șanț până m-a durut pieptul. Am auzit sirenele mașinilor de poliție care se apropiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
coborară treptele și azvârle un vraf de hârtii pe gazon, după care face cale-ntoarsă ca o vijelie, cu Lee pe urmele ei, urlând și dând din mâini. M-am apropiat și m-am lăsat pe vine lângă teancul de hârțoage împrăștiate. Hârtiile erau copii după rapoartele Departamentului de Poliție din Los Angeles. Răsfoindu-le, am văzut rapoarte de teren, indicii de dovezi, stenograma interogatoriilor, lista ponturilor telefonice și raportul complet al autopsiei - toate având scris în antet „E. Short, F.C., D.M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
apăsat. Am luminat un pat nefăcut, patru pereți decorați cu steaguri japoneze și un scrin mare, ponosit. Am deschis sertarul de sus și am dat cu ochii de trei pistoale nemțești Luger, încărcătoare de rezervă și o grămadă de gloanțe împrăștiate. M-am amuzat copios de gusturile lui Johnny Axă. Apoi l-am deschis pe cel din mijloc și m-a luat cu furnicături. Harnașamente de piele neagră, lanțuri, bice, zgărzi bătute în ținte, prezervative Tijuana, care lungesc toroipanul cu doișpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pușcă cu doua țevi de calibru 12, era exact acolo unde trebuia - la un metru în fața cadavrului, cu țeava acoperită cu sânge și bucăți de țesut. Pereții vopsiți într-o culoare pastel și tavanul erau plini de sânge și creier împrăștiat, iar fragmentele de dinți și alice dovedeau că victima își vârâse ambele țevi în gură. Timp de o oră am tot măsurat traiectorii și am însemnat urme, am răzuit materie în eprubete și am căutat amprente pe armă. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dai seama ce te așteaptă când vei fi mare și, când în sfârșit ești mare, să ți se-ntâmple exact ceea ce credeai fiind un mic lucid! — Eu când eram mic nu prea eram lucid, mărturisi comandantul Aciobăniței. Eram așa, mai împrăștiat, ca băieții. Visam să conduc o navă, să călătoresc, să văd cosmosul... Culmea e că tocmai asta am pățit: conduc o navă, călătoresc, văd cosmosul. — Da, dar ați ajuns aici, spuse tânăra. Nu veți mai fi comandant, nu veți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]