2,389 matches
-
în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LACRIMA UNUI LICURICI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Râu străbătut de izvoare de mult singur la vale curgând, apoi împreunat pe o mare în aria-mbrăcată de cânt. Omul fix și steaua ce este omul dor și tot peste tot când vreascul este din ce crește iar albul se combină peste loc. O tu tristețe, amestecată cu ce este țară plecată
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
lucruri și ființe. Și să rânduiască ierarhia prioritățile mai bine decât o facem noi, pentru că noi chiar nu știm calea bună pe care să mergem, numai Dumnezeu știe Calea, Adevărul și Viața! Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu-Fecioară, Cea care ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii, Stăpâna îngerilor, bucuria celor necăjiți și ajutorul celor străini - Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toată rămășița aceasta, căci eram mulți, dar am mai rămas numai un mic număr de oameni, cum ne vezi
SCRISOAREA NR.137 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360378_a_361707]
-
o evoluție naturală în știința viului, un salt cuantic pe scara creaturală, o teleportare cuantică la nivelul social-planetar și o teleportare fotonică la nivelul galactic-universal... Trebuie să existe între noi O Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, cea care a împreunat pe Dumnezeu cu oamenii, Stăpâna îngerilor, bucuria celor necăjiți și ajutorul celor străini. Trebuie să existe printre noi O Maica Domnului care s-a urcă la Cer prin puterea îngerilor, iar acum trebuie să coboare printre oameni, ca să ne vindece
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
a acceptat să-i trimită sufletul omenesc lui Samael, la promisiunea acestuia că rasa cea nouă va avea să umple golurile lăsate în cer de îngerii căzuți. Dar, invidios din nou pe Dumnezeu, Samael nu-și ține făgăduința și se împreunează cu Eva pentru a pângării toate generațiile viitoare. Rodul acestei crime sunt Cain și sora lui, Calomena. De la Adam, Eva zămislește pe Abel, care este omorât de Cain. Ca să-l pedepsească pe Samael & Satanael, Dumnezeu îi luă particula - el, lipsindu
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-a găsit la Sucidava/ în care se toarnă forme din pământ ars,/ ce se împreună/ pentru o unică formă", o tonalitate de sentimente, coerente ce înalță o istorie conștientă, lucidă și, uneori, histrionică. La Velea istoria a luat locul lumii, iar ficțiunea - locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii e timpul istoric
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-a găsit la Sucidava/ în care se toarnă forme din pământ ars,/ ce se împreună/ pentru o unică formă", o tonalitate de sentimente, coerente ce înalță o istorie conștientă, lucidă și, uneori, histrionică. La Velea istoria a luat locul lumii, iar ficțiunea - locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii e timpul istoric
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
de gheață sfârșeau în cioburi de roua. te-am căutat și-am împletit cununi după cununi de ace pieritoare ce-au lăsat urme doar în palmele mele tremurătoare. te-am zărit azi, într-un amurg de pește timp, și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă ruga dimineților menite să alunge vise: dormiți în pace, ... Citește mai mult te-am căutat ieriîntr-o dimineață fără de razăprin mărăciniși nuferi speriați;te-am căutatși-am dăruit florilorce nu voiau să se deschidăo altă culoare;te-
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
ieri,într-o dimineață de iarnăcând florile de gheatăsfârșeau în cioburi de rouă.te-am căutatși-am împletit cununi după cununide ace pieritoarece-au lăsat urmedoar în palmele mele tremurătoare.te-am zărit azi,într-un amurg de pește timp,și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă rugădimineților menite să alunge vise:dormiți în pace, ... XXVIII. FILE DE CARTE. O ALTĂ LECȚIE: FRICĂ, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014. Ce ne desparte de “dincolo”? Există un
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
florile de gheată sfârșeau în cioburi de rouă. te-am căutat și-am împletit cununi după cununi de ace pieritoare ce-au lăsat urme doar in palmele mele tremurătoare. te-am zărit azi, într-un amurg de peste timp, și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă rugă dimineților menite să alunge vise: dormiți în pace, voi, săgeți arzânde! Referință Bibliografică: te-am căutat / Clarissa Emanuela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
TE-AM CĂUTAT de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360156_a_361485]
-
să privească constelațiile de pe cer, ce se roteau încet, netulburate pe bolta cerului. Cui să-și spună el tot păsul din inima sa? Ridică ochii spre cer, în speranța că Cineva îi va auzi strigătul de deznădejde. Plânse mult. Apoi, împreunând mâinile, cu ochii spre cer, strigă cu glas răsunător: - Stăpânitorul Cerului! Dă-mi liniștea din suflet, ori voi muri! Nici nu sfârși el aceste vorbe, că în mintea lui răsări o idee: Artemios! (va urma) Referință Bibliografică: Providența (1) / Viorel
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Și-avem aceleași rădăcini, Tot împreună ne-nălțăm spre soare, În zborul nostru tainic spre lumini. Îți simt zborul Îți simt zborul înalțător spre lumină, Mă-nalți și pe mine, Mă zmulgi din rădăcină, Ne-ntindem aripile spre libertate, Le-mpreunăm și cruce facem din noi, În zborurile toate. Spre nemurire vreau să zbor cu tine Și stelele în plete ni s-anine. Sub candelabrul nopții luminos, Aripi ocrotitoare mă mângâie duios. Celeste lumini ne-nconjoare în zii, Alăturea de mine
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
mă întreb același lucru. Vai de viața copilei ăleia. Ce nu ți-am mai spus este că el se apropie de patruzeci și cinci de ani. - Cât? Vai de capul ei de nenorocită! Dar ce a gândit când s-a împreunat cu el? - Cine știe, Miroane! Cred că nici Dumnezeu nu mai știe de ce a făcut-o. Cei doi prieteni au trecut apoi la ale lor. De când nu s-au văzut se întâmplaseră multe lucruri în viața fiecăruia. Aveau nepoți, Nicolae
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
puteai citi satisfacția. Reușise să o răscolească pe fată și iată că acum vor pleca la plimbare pe faleză sau se vor opri la vreo discotecă. Ca și când se cunoșteau de-o viață, s-au luat în brațe și și-au împreunat buzele într-un scurt sărut, dar promițător pentru mai mult. - Credeam că nu ai să mai vii. Mai așteptam câteva minute și dădeam un tur prin zonă, apoi plecam la discotecă. Emilian nu a vrut să meargă, iar mie nu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
o avertizase sora mijlocie cu ani în urmă că are să-i placă și că le va căuta. Costi aruncă cămașa de pe el și la bustul gol se apropie de pieptul fetei la fel de descoperit ca și al său. Trupurile li se împreunară, se lipiră unul de celălalt și li se simțeau broboanele de apă sub ele. Mâna lui Costi coborî spre pulpele Anei. De atâta frământare în timpul jocului lor, picioarele îi erau descoperite, fusta se ridicase până sus. Începu să le mângâie
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
loc pe un ghețar cu o culoare stranie, având senzația de frig. Ca și la Eminescu, urmele înaintașilor se topesc în originalitatea discursului lui poetic, desprinderea de ele ne dă un poet de o originalitate nebănuită: Deasupra vetrei fumul ne-mpreună În ritual de nuntă lungi fiole Trag probele de foc dintr-o lagună Cu cratere zidite din viole. Și petre multe de eternul mării evocă-n scoicile de mult închise Strigări de păsări în prohod ucise Cu gâtul lung în
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
-nchinau fiecărui val a binețe sfanțul dorințelor privea cu îngăduința cum apă își admira brățările de argint învechit de sub fiecare pod Praga-și întindea brațele de piatră într-o eternă îmbrățișare a curgerii spre confluente orașul vechi orașul nou își împreunau degetele sub lacustra unde ne beam cu o singură respirație privirile și cafeaua aburinda Poezie, îmi spuneai, lebădă asta albă oglindindu-se-n Vâltava ca-n ochii amurgului ce-i piaptănă soarelui pletele-n apă aici îți spuneam te poti
LA MASA CU POEŢI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359705_a_361034]
-
rabdă ca să fie frânt pentru a-i umple pe toți". În pâinea euharistică, toți creștinii formează o unitate, asemenea boabelor de grâu în pâine. În ea sunt adunate și strânse la un loc toate mădularele Bisericii, după cum în pâine sunt împreunate o mulțime de boabe de grâu. Dar această unitate, nu rămâne doar simbolică, fiindcă ea se arată în chip real prin mâncarea Trupului lui Iisus Hristos și fiindcă toți se satură din aceeași pâine, ei sunt cuprinși prin această împărtașire
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
într-o rochie neagră lungă de seară, cu un model desăvârșit, frumos decorată cu strasuri, având cupe întărite pentru decolteul ce scotea în evidență doi sâni minunați. Bretelele reglabile erau deasemeni decorate cu strasuri ce continuau desenul semirotund de pe piept, împreunându-se sub sâni. O poșetă neagră cu o cataramă patinată și închizători metalice de aceeași nuanță și material, se asorta cu rochia și pantofii decupați, din piele neagră întoarsă. Pe mâna stângă avea o brățară lată ce se completa ca
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
de bronz Îmi pare flacără în vâlvătaie. Neprihănit, Strălucește Învăluit în parfum de crin și de mir, În mireasmă de iasomie și trandafir. Aș vrea... În tine să mă topesc, Cum se topește roua în soarele din zori Cum se-mpreună mătcile a două râuri, Croindu-și drumul Între malurile aceleiași albii, Îmbrățișând același destin. Suntem doi mesteceni Crescuți cu crengile-mpletite, Într-un gest de iubire și tandrețe. Aceleași adieri ne înfioară Și vântul serii ne-nconjoară Sub aripa-i ocrotitoare
MESTECENI ÎMBRĂŢIŞAŢI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345214_a_346543]
-
o auzeam vuind cu înverșunare, sătenii erau pieriți de frică, alergam la marginea satului și priveam cu groază valurile mânioase care se rostogoleau măturând tot ce le sta în cale, Ieșeau și gospodarii să stea de veghe la capătul podului, împreunând mâinile și rugându-se la Dumnezeu să abată necazul de la ei. Țin și acum minte senzația aceea de neputință a omului rămas dezarmat în fața viiturilor care puteau să măture totul în calea lor. Ce să ne facem noi când om
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
păsărilor și murmurul izvoarelor înfloreau de cântec, la poalele muntelui Rarău și ale „Pietrelor Doamnei”, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare și adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălășluia un balaur... Totul în jur era pădure deasă ca peria. Era liniște și pace. Numai noaptea se auzea cântecul bufnițelor... și sforăitul balaurului... Acesta înghițea toate vi9etățile și pe toți oamenii care se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
și una-n pământ. Probabil că așa coborau toate muierile de acolo... Din bezna grajdului, Tușii îi răzbătea doar glasul: - Te-o fi trimes mămică-ta după ceva? Oți fi avân vun nacaz? În lumea lor aparte, pe oameni îi împreuna doar prilejul (de bucurie ori necaz); în rest, rar când dădeau doi pe-un loc. Fiecare cu treaba lui, cu voia lui, cu amarul lui. Cu rostul lui. Toate mergeau după rost. Rostul era ceva sacru, dinainte rânduit fiecărui om
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
primită de publicul din România. Ceea ce la început a fost un mecanism inedit pentru tineri de a-și procura biletul la UNTOLD festival s-a dovedit în final o campanie apreciată și premiată de specialiștii internaționali din domeniu. În continuare, împreuna cu oamenii care s-au implicat în campania din 2015, luptăm să schimbăm mentalitatea și imaginea României cu privire la donarea de sange. Anul acesta, campania de donare de sânge va căpăta o noua formă și o amploare și mai mare. Ne
Și eu donez lansează Rețeaua donatorilor de sânge, în parteneriat cu UNTOLD Festival () [Corola-blog/BlogPost/338660_a_339989]
-
La răsărit In aceeași dimineață - în timp ce John Carew spărgea nuci pe zidul ambasadei Angliei, iar aga Hassan cobora în spirala spre propria moarte - valide sultan Safyie privea răsăritul din apartamentele ei, cu vedere spre apele Cornului de Aur. Deși era împreuna cu cele patru slujnice personale, în cameră nu se auzea nici un sunet, așa cum era obiceiul. Tinerele femei stăteau cu spatele lipit de perete, nemișcate ca niște stânci, și așteptau, dacă era nevoie toată ziua și toată noaptea, până ce ea le
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]