771 matches
-
s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de prăjini. Exista o biserică construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia Țibănești a familiei Carp. Pe categorii de sol, situația se prezenta astfel: categoria I: 299 locuitori - 150 în moșia Țibănești și 127 în moșia Schinetea, 16 în Dumești, restul în Iezer, Armășeni
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
serioasă a volumului restituirilor și despăgubirilor acordate foștilor chiriași în propriile case. Concomitent, el, care se opune restituirilor (fapt pentru care poporul român cheltuiește milioane de euro, condamnat să achite acele amenzi hotărâte de Tribunalul de la Haga), tocmai el se împroprietărește cu o vilă fosta naționalizata ilegal, furând dreptul celorlalți 4 moștenitori, egali în drepturi că și mama sa. Intrând în proprietatea casei, Adrian Nastase, șmecherește, declară pios: "Am facut o reparație morală unchiului nostru, M.Ciolan"! De ce nu a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fratele său mai mare. — Ai văzut? De doi, trei ani, „măria sa” și aci glasul stolnicului luă o inflexiune plină de dispreț, este cel mai sărac om din țară, nu mai are nimic, a dat totul zestre fetelor și și-a împroprietărit feciorii înainte de a le da tuleele în barbă. Matei Brâncoveanu la nici șase ani, - mare proprietar la Târgoviște, Doicești, Dăbuleni, Drincea, Girul, Gârbovi, Jepăneni și câte și mai câte! Uite așa, vodă a ajuns să nu mai aibă nimic și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a 7-a generație sunt, căci, după tradiție, descindeam dintr-un cretan venit pe la 1750 și care s-a căsătorit cu o mocanca, femeie care i a făcut 12 copii și din mocani care au coborât din munte, au fost împroprietăriți de Cuza și prin căsătorie au întemeiat familia mea: tata, doctor militar, și mama profesoară, ascunzând faptul că mama a primit o dota consistentă a cărei restituire o ceream prin legea 18 și următoarele și am primit-o (partea mea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte. Încă din timpul operțiunilor militare specifice verii 1917, regele Ferdinand I (1914-1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu forța. Veneau pe la stâni și le luau brânza. Pe Raluca Voicu a făcut-o Toma Arnăuțoiu prin pădure, cu Maria Plop, la Poienărei. Au plecat din 1948 și în 1959 i-au executat. Pe pământul învățătorului Arnăuțoiu au fost împroprietărite peste 60 de familii. S-a confiscat terenul de la 200 de familii ca să facă Întreprinderea Agricolă de Stat, când s-au comasat pământurile. S-au judecat între ei. Prefectura nu voia să-mi dea terenul de la IAS. Oamenii recunoșteau că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ci pe cel din Grigore Ghica Vodă nr. 43, arteră amplasată În vecinătatea Universității de Agronomie, cca șase km spre nord, (deși pe teritoriul municipiului Iași În mod autentic această adresa nu există). - Deci, Primăria prin amploaiații de la DAFIS, Îl Împroprietărește pe Chirilovici tocmai cu imobilul În care locuiam din anul 1976, la data aceea, cu banii pregătiți să cumpăr spațiile disponibile la vânzare. - Văzându-se cu darul În brațe, impostorul Îl vinde cu celeritate pe un preț de nimic, (la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
numele rusesc Volga, tocmai aici în farwest. E firesc, îmi răspunde vânzătorul. În secolul trecut, când s-a construit linia ferată spre Pacific, au fost aduși muncitori din Europa și din Rusia. După terminarea căii ferate, mulți lucrători au fost împroprietăriți pe terenurile primite de calea ferată. Și astfel în acest stat avem și sămânță rusească. După ce am părăsit Volga, intrăm în plin farwest. Fermele nu se văd și nici nu se mai numesc ferme, de aici încolo. Farwest e regiunea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
navigație și în special colonizarea. Statul nu dispunea de fonduri. Căile ferate au fost construite cu bani străini, cu bani împrumutați. Au fost aduși muncitori din Europa pentru calea ferată, muncitori care nu s-au mai întors ci s-au împroprietărit, devenind buni fermieri. În tot acest timp, indienii s-au luptat și i-au hărțuit pe cei care lucrau la calea ferată. Europa a trimis în secolul al 19- lea parte din populația sa pentru colonizarea Americii. Și cu toate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
În acest caz, la fel de sincer, mă bucur, Iuliana! Nu știu de ce, dar mă bucur mult... În fine, ca să închei acest capitol, acum, așa cum se observă cu ușurință, acel spațiu s-a micșorat vizibil... Nu știu în ce bază au fost împroprietăriți unii oameni pe domeniul parcului. Altora li s-a acordat cu ușurință autorizație de construcție, restrângânduse mult spațiul verde. S-au ridicat vile, spații comerciale noi, iar restaurantul Debarcader nu mai seamănă cu ce a fost cândva, o atracție irezistibilă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au făcut, pe întreaga suprafață a României, ca între anii 1860-1865
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R. după ce s-au reparat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au făcut, pe întreaga suprafață a României, ca între anii 1860-1865
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R. după ce s-au reparat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]