974 matches
-
la orizont, năvăliseră în încăpere valuri de întuneric albăstrui și a trebuit să aprindem lumina -, orice ai fi spus ar fi fost inutil, ce mai puteai schimba? Nu te-ai lămurit a doua zi? „Ba da. Demagogi, demagogi! Niște demagogi împuțiți, care nu știu decât să-ți înșele buna-credință. Nu le-a fost de ajuns că m-au dat jos, m-au mai și dat afară!“ Ai vrut să-ți amintesc toate câte au fost. Ce-ai aflat? Pentru că nici atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dinlăuntrul meu și recăzu să adoarmă iar, cu căpățâna rezemată pe zăbrelele coastelor mele. Până atunci, cugetai întunecat, vom crăpa ca ploșnițele, înăbușiți de gaze, contaminați de ciumă. În orașele cu hecatombe de cadavre, moartea obosită, dominând din înălțimea stârvurilor împuțite, va rânji, trecând prin coasă caravanele de șobolani înspăimântați de uraganul bombelor aruncate din înalt, ca să rămână mărturiile de asasinat ale omului în patru labe. Omul vertical se va naște după mine și va trăi mii de ani, chiar dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de lăută. Te ridic și pe tine. Mai bine ai grijă pe cine faci comunist! — Nu poți să m-arestezi, strigă bătrânul. Sunt membru-n Clubu’ Vârstei de Aur, de pe lângă Departamentu’ Recreerii din New Orleans. — Lasă-l pe bătrânu’, curcan împuțit ce ești! strigă o femeie. Nu vezi că-i pro’abil bunicu’ cuiva? — Chiar sunt, spuse bătrânul. Am șase nepoți care învață toți la maici. Și-s și deștepți. Pe deasupra capetelor, Ignatius o văzu pe maică-sa, înaintând anevoie prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
are caracter. Când te-am văzut acolo la popicărie, cu doamna Battaglia, mi-am zis: „Sper s-o pot întâlni-ntr-o bună zi“. — Chiar așa ai spus? — Am admirat integritatea dumitale, cum ai luat partea băiatului în fața curcanului ăluia-mpuțit, mai ales dacă ai necazuri cu el acasă. Pentru asta-i nevoie de curaj. Îmi pare rău că nu l-am lăsat pe Angelo să-l aresteze. Nimic din celelalte lucruri nu s-ar mai fi-ntâmplat. Ignatius ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
privind împrejur, îi văzu pe Santa și pe Angelo stând în ușa camerei celeilalte. Vezi, Santa? Știam c-o să se-ntâmple așa. Vai, nervii mi-s la pământ. Ar fi trebuit să stau acasă. Dacă n-ai fi un curcan împuțit, ți-aș da un pumn drept în nas, țipă domnul Robichaux la Angelo. — Las-o mai moale, Claude, spuse calm Santa. Angelo n-a vrut să facă nici un rău. — Comunistu’ ăsta m-a distrus. Agentul de stradă Mancuso tușea violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
scene ca să arate publicului lenjeria de corp ce se vedea prin deschizătură. Oh! Oh! — Ăău! — Stop, stop! țipă Lana, sărind de pe scaun și oprind brusc gramofonul. — Hei, ce s-a-ntâmplat? întrebă Darlene cu o voce jignită. — E un număr împuțit, asta e. Mai întâi, tu ești îmbrăcată ca o femeie de stradă. Eu vreau să prezint la mine-n club un număr nostim și rafinat. Ăsta-i un local serios, tâmpito. — Nu mai spune?! — Arăți ca o cocotă în rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
liniștit Lana. Stai în fața ușii, pe trotuar. O să-ți închiriem o uniformă de portar adevărat din vechiu’ sud. Inviți oamenii înăuntru. Înțelegi? Vreau să văd localu’ plin pentru amica ta și papagalu’ ei. — Pe dracu’! Eu plec din baru’ ăsta-mpuțit. O să ai tu pe scenă o Scarla O’Horror cu vulturu’ ei isteț, da’ n-ai să mai ai pe deasupra ș-un rob în fața porții. — Poliția o să primească un anumit raport. — Poate-o să mai primească unu’ și despre orfani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o mină foarte tristă și cu o umbră care arăta două și jumătate. Stătea pe verandă și fuma țigară de la țigară. — Bună ziua, domnule, spuse el fără să se sinchisească să-și Îndrepte corpul sau să Își arunce țigara. Ce vreme Împuțită, nu? Nu era de prin partea locului: avea un accent clar de Newcastle. — Ajungi să te obișnuiești cu ea. Logan ieși din casă și se postă lângă polițist pentru a fuma pasiv cât putea de mult. Acesta Își scoase țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
parte. — Nu o să se oprească până În martie? spuse el și Își aruncă o bomboană cu fructe În gură. Martie? Nu-l minți pe bietul om: vorbim despre Aberdeen. Oftă și Își Îndesă din nou mâinile În buzunar. — Aici, ploaia asta Împuțită nu se oprește niciodată. Toți tăcură, privind ploaia cum face ceea ce face ploaia. — Domnule, am pentru dumneavoastră o jumătate de veste bună, vorbi Logan Într-un final. Domnul Moir-Farquharson primește amenințări cu moartea. Insch zâmbi Încântat. — Mă bucur să aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vestea pe care o așteptase cu atâta nerăbdare, dar dezgroparea trecutului dureros era un substitut decent. — A urcat-o În pat când ea avea doar cinșpe ani, și dup-aia n-a mai vrut s-o ia de nevastă. Un Împuțit! — Da, Încuviință doamna Erskine cea rămasă nemăritată ridicând În semn de salut paharul de vodcă ce se golea cu repeziciune. Un Împuțit! — Normal, continuă vecina, cu vocea devenindu-i o șoaptă teatrală, Încă vrea să-l vadă pe băiat. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ea avea doar cinșpe ani, și dup-aia n-a mai vrut s-o ia de nevastă. Un Împuțit! — Da, Încuviință doamna Erskine cea rămasă nemăritată ridicând În semn de salut paharul de vodcă ce se golea cu repeziciune. Un Împuțit! — Normal, continuă vecina, cu vocea devenindu-i o șoaptă teatrală, Încă vrea să-l vadă pe băiat. Îți dai seama? Nu vrea să-l recunoască, dar vrea să-l ducă la Duthie Park și să joace cu el fotbal! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lui! zbieră vecina, pe un ton cât mai Înveninat cu putință. Și-a cedat toate drepturile nenorocite când nu a vrut să Își recunoască fiul. Gândește-te cum e pentru bietul copil să treacă prin viață ca un bastard! Oricum, Împuțitul ăla ar fi trebuit să afle până acum... Arătă spre un număr din The Sun care zăcea deschis pe covor. Titlul cu litere de-o șchioapă anunța: „PSIHOPATUL PEDOFIL LOVEȘTE DIN NOU!“. Logan Închise ochii și respiră adânc. Femeia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ceva care să-i ia gândul de la faptul că era mereu singur. Stătea la masă lângă Bernard Duncan Philips, privind spre mutrele Încruntate ale inspectorului Insch și sergentului McRae. Mica Încăpere puțea. Nu era doar inexplicabilul damf obișnuit de picioare Împuțite, ci și unul de transpirație stătută și animal intrat În putrefacție emanat de Hoitarul. Vânătăile pe care le văzuse Logan noaptea trecută se Întinseseră. Purpuriul-Închis și verdele se Întindeau pe fața prizonierului, dispărând În barba mată. Mâinile i se agitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
am zis: nu știu nimic despre ce e În ele! De teamă, vocea i se subțiase. — Eu doar le duc. Polițistul cel morocănos Îl apucă de umeri pe Duncan Nicholson, Împingându-l la loc pe scaun, unde se prăbuși. — Rahat Împuțit ce ești! Apucă fotografia unui băiețel, așezat la groapa de nisip cu un iepuraș de pluș. — Așa l-ai găsit? Așa? Îi faci poze lui David Reid? Ai hotărât că-l vrei? Nenorocitul naibii! Nu-i așa! Nu-i deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ajutor, nu să fie Închis. Insch Își ascuți figura. — Bernard, spuse Insch după o chibziuală atentă, tu ai găsit-o, nu-i așa? Sprâncenele lui Lloyd Turner țâșniră În sus. — Ai găsit-o? Îl Întrebă, privind către silueta zdrențăroasă și Împuțită așezată lângă el, cu o uimire abia ascunsă. Ai găsit-o tu, Bernard? Hoitarul se foi pe locul său și Își privi mâinile. Cocoloașe mici, roșiatice, Îi acopereau degetele ca paraziții. Piele era cojită În jurul unghiilor, acolo unde-și rosese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la lui Doug Disperatul. Nu furi de la ăla care-ți dă de lucru. 32 Camera de interogatoriu era Închisă și sufocantă, radiatorul din colț scuipa căldură, iar fereastra opacă refuza categoric să lase Înăuntru aer proaspăt. Un miros de picioare Împuțite și de subțiori emoționate umplea Încăperea, În timp ce Cameron Anderson stătea de cealaltă parte a mesei și mințea. Logan și Insch stăteau vizavi de el, ascultând cu fețe inexpresive cum Cameron Andreson dădea Încă o dată vina pentru tot pe Doug Disperatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nu mai e pui, ci oase și cenușă. Dacă lași un ceainic pe flacără, apa se înfierbântă și apoi, dacă nu îl ia nimeni, fierbe până nu mai rămâne nimic. Dacă fiul tău se joacă cu un șoarece mort și împuțit, nu stai să te gândești: oare să-l las în pace, să-l las să se joace? Nu, arunci șoarecele și iei copilul în casă ca să se spele pe mâini. Domnul Chawla și Pinky, care tocmai se întorseseră dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dintr-o incursiune la piață, exact la timp ca să audă ultima propoziție, se uitară neîncrezători unul la altul când observară cât de atenți îl ascultau oamenii pe Sampath. — Ai auzit? o întrebă domnul Chawla pe Pinky. — Un șoarece mort și împuțit? spuse Pinky incredulă. — Dacă nu plivești buruienile, spuse Sampath, roșia ta nu va da roade. Ammaji și Kulfi, îmbujorate de mândrie, făceau deja parte din mulțime. Ascultau fiecare cuvânt rostit, aplecându-se înainte ca să audă un bărbat cu fața rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fi demolată complet până atunci și reconstruită, Într-un stil energic, optimist. În loc de ochiuri pline de grăsime, dulceață și iaurt, oamenii vor Înghiți atunci la fiecare câteva ore câte două-trei pastile, rezolvând astfel problema hranei. Nu vor mai exista bucătării Împuțite, nici gândaci și furnici. Oamenii se vor ocupa toată ziua cu lucruri utile, pasionante, iar serile vor fi dedicate științei și frumuseții, Își vor trăi viețile În lumina rațiunii, iar dacă vor apărea semne de dragoste, probabil că va exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar În loc de gât, cuțitul a intrat În ceva moale de lângă burtă, fiindcă Winston s-a contorsionat, a urlat și a pierdut o mulțime de sânge. Yaniv a spus: Ei, și ce! Nu-i nimic, nu-i decât un câine arab Împuțit. Iar Ninja a zis: Oricum are edem și e pe moarte. Dimi a Înfipt cuțitul a treia oară, cu toată puterea, dar a nimerit Într-o piatră și cuțitul s-a rupt În două. A rămas numai cu mânerul. Ninja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
atletism, fiindcă oricum Îi plăteau o avere servitoarei În ale cărei atribuții intrau și cumpărăturile, că acolo, În Rehavia, se putea găsi tot ce-ți dorea inima și că ce rost avea să târâie copilul printre tarabele infecte și lichidele Împuțite care se scurgeau pe trotuare. Levantul roia de microbi, și toate condimentele alea iuți, cu mirosurile lor pătrunzătoare, nu făceau decât să camufleze murdăria. Glumea pe seama pasiunii soției sale pentru vraja celor O mie și una de nopți și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai puternică decât gazele înțepătoare ale mașinilor care treceau. M-am prins cu mâinile de portiera albastră a mașinii lui Harry ca să nu cad. Știi de ce nu avem bani pentru mâncare, Putti? Pentru că se fac scrum. Scrumul de la țigările tale împuțite. Durerea dispăru la fel de repede pe cât apăruse, dar știam că nu mi se păruse. Stăteam asudând în amurgul care punea stăpânire pe cer, paralizat de frică. Doctorul Gabor și ceilalți doctori se înșelau. Durerea fusese mult prea ascuțită pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de urină și alcool îmi făcea greață. Singurul miros care lipsea era cel al fricii. Fermierul era inconștient. Eu eram neînfricat. Șobolanii goneau prin întuneric. Am mai făcut un pas înăuntru. Un animal sforăia. Ceva lovi pământul. Sforăiturile tăiau aerul împuțit. Forme începeau să prindă contur în întuneric. Zăream o pulpă, un bot, un maldăr de haine murdare și un topor. Hainele se ridicau și se coborau în ritmul sforăiturilor. Coada toporului se potrivea mâinilor mele, de parcă fusese făcută pentru ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
prezidențial, aceiași 75% au votat și pentru ca în anul 2007 să ai dreptul de a-i smulge unei femei, fie ea ziaristă sau nu, telefonul mobil din mână, de a-i spune „păsărică“ în față, de a o numi „țigancă împuțită“ pe la spate. E, până la urmă, și asta o platformă. Dar una care îmi dă dreptul să recunosc acum, cu oarecare mândrie, că eu m-am numărat, la referendumul din 19 mai, printre ceilalți 25%. Românii e deșteptți Radu Pavel GHEO
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
o știm. Șoc și groază în capitala României. Haos de nedescris în București, scapă cine poate. Totul a plecat de la o gafă monumentală a președintelui suspendat, care, în urmă cu o lună, s-a adresat unei reporterițe cu apelativul „țigancă împuțită“. Această declarație abdominabilă a generat o situație de criză, creînd un precedent pentru toate luptele violente și manifestațiile de stradă care au urmat. După protestele firești ale etniei rrome, următorii care s-au folosit de această situație pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]