3,640 matches
-
infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal, și de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din Codul penal. În cauză, inculpata s-a împăcat cu persoana vătămată cu privire la infracțiunea de înșelăciune, în temeiul dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, până la citirea actului de sesizare a instanței. Ulterior, instanța judecătorească a admis cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
înșelăciune, în temeiul dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, până la citirea actului de sesizare a instanței. Ulterior, instanța judecătorească a admis cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune într-o unică infracțiune de înșelăciune, cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. (1) din Codul penal. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
alin. (3) din Codul penal, până la citirea actului de sesizare a instanței. Ulterior, instanța judecătorească a admis cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune într-o unică infracțiune de înșelăciune, cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. (1) din Codul penal. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii, dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
la această faptă, având în vedere că legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea împăcării în cazul respectivei infracțiuni. Ulterior citirii actului de sesizare, instanța a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune într-o unică infracțiune de înșelăciune, astfel că inculpatei i-a fost îngrădit dreptul de a beneficia de dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, ca parte componentă a dreptului la apărare. Reținerea, prin actul de sesizare a instanței
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
că legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea împăcării în cazul respectivei infracțiuni. Ulterior citirii actului de sesizare, instanța a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune într-o unică infracțiune de înșelăciune, astfel că inculpatei i-a fost îngrădit dreptul de a beneficia de dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, ca parte componentă a dreptului la apărare. Reținerea, prin actul de sesizare a instanței, a unei încadrări juridice greșite a
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
Comisiei de la Veneția. În continuare, detaliind parcursul administrativ și jurisdicțional al verificării tezei de doctorat a candidatului, contestatarul susține că domnul Ponta Victor-Viorel a obținut fraudulos titlul de doctor în drept. Așa fiind, apreciază că plagiatul - ca expresie a înșelăciunii intelectuale - anulează orice aparență de merit și denotă o lipsă fundamentală de integritate, astfel că însăși premisa exercitării ulterioare a funcției de Președinte este afectată. ... 4. Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarul nr. 1.023F/2025, având ca obiect soluționarea
HOTĂRÂREA nr. 14 din 15 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296844]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de George Munteanu într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea, printre altele, a unor infracțiuni de înșelăciune. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care incriminează fapta de înșelăciune, încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii, universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea, printre altele, a unor infracțiuni de înșelăciune. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care incriminează fapta de înșelăciune, încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii, universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și legalitatea incriminării și a pedepsei. Consideră că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate și claritate, întrucât din modul de
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
calitatea legii, universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și legalitatea incriminării și a pedepsei. Consideră că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate și claritate, întrucât din modul de definire a infracțiunii de înșelăciune nu poate fi determinată cu exactitate sfera de aplicare a acesteia, pentru a stabili acțiunile sau inacțiunile prohibite de lege. Astfel, destinatarul legii penale nu poate să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa intră sau nu sub incidența
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
Invocă, în acest sens, definiția dată de Dicționarul explicativ al limbii române noțiunii de fraudă, arătând că legea civilă îi conferă acesteia relevanță juridică sub forma dolului, în timp ce, în materie penală, conținutul noțiunii de fraudă presupune infracțiunea de înșelăciune, astfel că nu este clar dacă fapta săvârșită se încadrează în sfera ilicitului civil sau a celui penal. ... 6. Judecătoria Ploiești - Secția penală, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
reținut că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, termenul „fraudulos“ desemnează ceva bazat pe o fraudă, iar prin „fraudă“ se înțelege hoție, act de rea-credință făcut cu scopul de a realiza profituri personale, înșelătorie. Astfel, în varianta-tip a infracțiunii de înșelăciune [art. 244 alin. (1) din Codul penal], mijloacele și modalitățile concrete prin care subiectul activ îl face pe subiectul pasiv să creadă neadevărurile prezentate, adică îl induce sau îl menține în eroare ori îi produce iluzia adevărului, pot fi foarte
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
ar fi nume sau calități mincinoase, înscrisuri false, înscenări de fapte etc., astfel ca minciuna să fie mai convingătoare - fapta va fi încadrată în varianta agravată [art. 244 alin. (2) din Codul penal]. Această din urmă variantă a infracțiunii de înșelăciune se deosebește de varianta-tip numai prin mijloacele prin care a fost săvârșită infracțiunea de amăgire, de inducere în eroare a subiectului pasiv și care sunt de natură să asigure mai ușor reușita acestei acțiuni. ... 14. În continuare, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare și de previzibile. Curtea a mai reținut că termenul „fraudulos“ este adesea folosit în legislația penală, fără să genereze dificultăți de interpretare, legiuitorul urmărind să sancționeze mai aspru comiterea unei fapte de înșelăciune prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credință, de încălcare a legii. Totodată, Codul penal român nu a acceptat așa-numita teorie a unității între infracțiunea-mijloc și infracțiunea-scop în reglementarea infracțiunii de înșelăciune, însușindu-și principiul că, dacă
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
aspru comiterea unei fapte de înșelăciune prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credință, de încălcare a legii. Totodată, Codul penal român nu a acceptat așa-numita teorie a unității între infracțiunea-mijloc și infracțiunea-scop în reglementarea infracțiunii de înșelăciune, însușindu-și principiul că, dacă mijlocul fraudulos folosit pentru inducerea sau menținerea în eroare a păgubitului constituie prin el însuși infracțiune, această infracțiune trebuie să fie reținută în concurs cu înșelăciunea calificată, fiind considerate o pluralitate de infracțiuni și pedepsite
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
între infracțiunea-mijloc și infracțiunea-scop în reglementarea infracțiunii de înșelăciune, însușindu-și principiul că, dacă mijlocul fraudulos folosit pentru inducerea sau menținerea în eroare a păgubitului constituie prin el însuși infracțiune, această infracțiune trebuie să fie reținută în concurs cu înșelăciunea calificată, fiind considerate o pluralitate de infracțiuni și pedepsite ca atare. Curtea a reținut că această opțiune a legiuitorului nu este contrară Constituției și Convenției. Așa cum s-a menționat anterior, varianta agravată a infracțiunii de înșelăciune se deosebește de
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
în concurs cu înșelăciunea calificată, fiind considerate o pluralitate de infracțiuni și pedepsite ca atare. Curtea a reținut că această opțiune a legiuitorului nu este contrară Constituției și Convenției. Așa cum s-a menționat anterior, varianta agravată a infracțiunii de înșelăciune se deosebește de varianta-tip numai prin mijloacele prin care a fost săvârșită acțiunea de amăgire, de inducere în eroare a subiectului pasiv și care sunt de natură să asigure mai ușor reușita acestei acțiuni. Potrivit prevederilor art. 244 alin. (2
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
pasiv și care sunt de natură să asigure mai ușor reușita acestei acțiuni. Potrivit prevederilor art. 244 alin. (2) fraza a doua din Codul penal, dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, atunci există concurs între infracțiunea de înșelăciune varianta agravată și infracțiunea care se referă la mijlocul fraudulos (de exemplu, infracțiunea de folosire de înscrisuri false, prevăzută de art. 323 din Codul penal, uzurparea de calități oficiale, prevăzută de art. 258 din Codul penal, sau infracțiunea de exercitare
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
a muncii și prin care să se elimine confuzia actuală în care economia de piață a devenit o formă voalată a sclaviei, ținând cont de faptul că munca este o proprietate și neplata justă a ei reprezintă un act de înșelăciune și furt. Trebuie să ieșim din neplăcuta situație în care PIB-ul României se împarte între muncă și capital în proporții inversate față de mediile europene, altfel vom avea o țară depopulată de forța de muncă națională. ... 2. Salariul minim
MOȚIUNE SIMPLĂ nr. 3 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296977]
-
de veto), în timp ce un bărbat nu are nici măcar dreptul să se simtă înșelat sau discriminate atunci când află că o femeie l-a transformat în tată împotriva voinței lui?” Good point, right? Legea românească: din punct de vedere penal nu e înșelăciune Aspectul etic e dublat, însă, și de latură mai „grea”. Cea legală. Mai precis, ar trebui ca o femeie care îl face pe un bărbat tată - fără ca aceasta să afle vreodată - să răspundă legal, în cazul în care acesta află
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
poate intenta oricând un proces împotriva lui. La polul opus, un bărbat care află că are un copil cu o femeie fără ca el să își fi dat acordul asupra nașterii acestuia, nu are niciun drept. E clar un caz de înșelăciune, însă legislația românească nu e de aceeași părere. „În ceea ce privește prima situație (deci situația unui copil născut în afara căsătoriei, când mama dorește să păstreze copilul și îl naște), în legislația noastră nu este prevăzută nicio acțiune în răspundere care să poată
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
Pentru că, dincolo de acordul formal în favoarea unei Europe unite, realitatea arată puțin diferit dacă ne uităm la tot tabloul: 2020 pare mai degrabă un termen limită. Îți recomandăm „E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri Suntem după un Europe-quake: Brexit-ul nu poate fi trecut cu vederea când vine vorba de configurația viitoare a blocului european și calea către reluarea creșterii economice în următorii trei-patru ani. Cum nu pot
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
o eră de aur, care pe fond, nu a existat niciodată ca atare. Urmărind de pe margine, am devenit pe parcurs din ce în ce ingrozit de faptul că publicul a fost în mod evident prins într-o pânză plină a înșelăciunii, în capcanele întinse de militanții Leave. Ovidiu: Spui că oamenii au fost „prinși în capcană". Care au fost aceste capcane? Gordon: Au existat trei puncte cheie pe care campania Leave le-a prezentat într-un mod cu totul mincinos: (1
„E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri () [Corola-blog/BlogPost/338523_a_339852]
-
au fost luate. Îți recomandăm Brexit: „Ne-am trezit complet buimaci, ca într-un vis urât". Corespondență Republica din Marea Britanie Ovidiu: Dar, în cele din urmă, este un proces democratic. Gordon: Asta nu este democrație, este manipulare prin dezinformare și înșelăciune, ajutată de un referendum defectuos organizat, proces în care, trebuie să o spunem, Marea Britanie este foarte lipsită de experiență. Elvețienii, de exemplu, care sunt singura națiune experimentată, pentru că utilizează referendumul în mod regulat, cer o majoritate mai mare pentru a
„E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri () [Corola-blog/BlogPost/338523_a_339852]
-
nu are rădăcină în el, ci durează doar pentru o vreme. Și când vine necazul sau persecuția din pricina Cuvântului, el se poticnește imediat. 22 Sămânța care a fost semănată între spini este cel care aude Cuvântul, dar îngrijorările vieții și înșelăciunea bogăției sufocă Cuvântul și acesta devine neroditor. 23 Sămânța care a fost semănată în pământ bun este cel care aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce într-adevăr rod: un grăunte dă o sută, altul - șaizeci, altul - treizeci. Evanghelia după
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
de poeme danielogifuane - perechea pronominală Ea - El („deschiderea“ anului iubirii făcându-se prin Ea / Elle - «Pecetluitu-ne-am / începutul cu un sărut / fugar, timid, dar atât de răscolitor. / Un straniu sentiment s-a cuibărit, / în cele din urmă, / în inimile vătămate de înșelăciunile întrupate / ale trecutului. Te purtasem cu mine / dincolo de chinuitoarele / nopți de singurătate. / Teama de dăruire / în brațele întunecatului apus / a fost delicat estompată» - și „închiderea“ prin El / Lui - « Ce grațioasă mi te-ai descoperit ! / Atât de aproape acum, / m-ai
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]