6,007 matches
-
În orice caz, voi fi printre cei dintâi care se vor bucura, dacă măsura luată și, mai ales, aplicarea ei vor da roadele așteptate.” (scrisoarea nr. 18, din 15.III.1981). În ciuda confuziilor, decurgând dintr-un ideal comunist cam... stângist înțeles, preocuparea pentru soarta satului, ce transpare și din alte epistole, arată că ecourile tinereții sale țărăniste - a fost, între 1926 și 1930, membru activ al PNȚ - nu s-au estompat de tot. În rest, Iorgu Iordan, chiar dacă surprinzător de volubil
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
tensiuni etnice și naționale, resentimente socioculturale și o „regresiune a conștiinței civice”2 a fostei clase culturale, care după 1989 a trebuit să se preocupe mai mult de propria ei supraviețuire într-o lume globală dominată de forțe economice puțin înțelese. Obstacolul cu care s-a confruntat (și se mai confruntă) pătura intelectuală după 1989 nu este „sfârșitul istoriei”, așa cum au declarat o serie de istorici occidentali, ci mai degrabă „sfârșitul culturii”, eroziunea reală sau doar închipuită a capacității și „a
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
nu doar sub forma obiectului-spectacol, ci și în varianta unei machete digitale de înaltă fidelitate, tentația unui editor de a prelua proiectul finalizat și a-l face accesibil publicului într-un număr corespunzător de exemplare pare să fie de la sine înțeleasă. În fond, nu ar fi vorba atît de o restituire culturală, fără îndoială necesară și profitabilă (cine nu și-ar dori un „Nichita Stănescu inedit și... desenat”?), cît, așa cum observă Sandu Florea în prefața volumului, de „un omagiu adus benzii
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
În pădure. Acolo, poate să-și dojenească pe-ndelete soarta, ce i-a fost, încă din cele mai vechi timpuri, potrivnică, spre deosebire de codru, fratele său bun cu care a străbătut secolii, spre a patriei înălțare. Pentru toate acestea, să fie bine înțeles, n-are de dat explicații nimănui. Deoarece, luându-și în mâini soarta, cu care se ciorovăie tot timpul, își este propriul stăpân. Când se simte absolvit de toate obligațiile, românul zburdă în libertate, bănănăie pur și simplu în spațiul decompresat
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
citat extrem de relevant pentru concepția autorului cu privire la spațiul ficționalității și al cărții e următorul: „depozitarea în cărți a adevărurilor de tot felul n-are alt scop decât de-a ne stimula să inventăm bazaconii, sminteli și minciuni, fiind de la sine înțeles că fără ele ne-ar fi greu să recunoaștem produsele neobișnuite ale spiritului”. Breviarul (Historia calamitatum), al treilea volum, apărut în 1980, e structurat în forma epică a unei cronici, alcătuită de un Anonim, textul istoriografic fiind însoțit de note
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
sămănătorism-poporanism, ci de realism socialist), partea „călinesciană” - de stabilizarea canonului contemporan. E drept că nici Lovinescu, nici Călinescu și nici Manolescu n-au lucrat singuri, dar ca embleme ale criticii și ale acțiunii sale numai ei pot fi recompensați. - Ce înțeles are lectura pentru un critic al actualității literare, într-o lume în care ea, lectura, s-a devalorizat tot mai mult? Ați putea oferi o definiție a lecturii critice? - Asta-i o concluzie de universitar, se vede de departe. Numai
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
oricine o leapădă, cuvintele pleacă din mine, se retrag, se sting precum stelele din cer. Nemântuit, aș vrea să nu mai fiu, dar am intrat în mine însumi, am ajuns mai mic decât punctul și moartea nu mă găsește. Litere, înțeles, autori și dictare Această carte deschisă este uriașă, grea, iar paginile sale sunt de piatră și-n noaptea neclintită luminează. Total ilogic, de parc-ar fi organică, însuflețită, cartea aceasta crește ca un copil, ca o salcie, ca o plantă
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
în ele ca în niște cripte. Și iarăși ilogic, total ilogic, deși suntem închiși în literele nefirești, dramatic ne mișcăm cu viețile noastre prin paginile acestei cărți și pagini noi necontenit îi adăugăm. Ce suntem în cartea aceasta? Suntem litere, înțeles, autori și dictare, deodată. Iar pentru orice minte ce-ar vrea să-l pătrundă, înscrisul cel viu din cartea cât lumea orbitor rămâne. Arzător. Precum soarele care brusc ți-ar pătrunde în creier.
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
că, pentru comuniști, totul, absolut totul era simplu, în timp ce totul, absolut totul este, de fapt, foarte complicat și pentru a fi priceput necesită o instruire continuă), libertatea pentru Marx și discipolii săi era o „necesitate înțeleasă”. Dar care este necesitatea înțeleasă? Aceea de a duce la îndeplinire presupusele țeluri ale istoriei. Materialismul istoric celebrat de Marx (ca punct de vedere proletar), afirmă Vladimir Tismăneanu, era brevetat că rețetă a fericirii universale. Dacă religiile tradiționale sugerau fericirea personală și nu aici și
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
că exista o latură întunecată care ieșea întotdeauna la iveală noaptea pentru a duce la îndeplinire lucruri pe care el nu le-ar fi recunoscut; că Richard ar fi fost fericit să fie prieten cu Walter atâta vreme cât era de la sine înțeles că el era mai breaz. Richard devenea și mai puțin de încredere atunci când apărea vreo fată la orizont, iar Walter le purta pică acestor fete pentru faptul că prezentau, chiar și pentru moment, mai mult interes decât el. Richard însă
Jonathan Franzen - Libertate () [Corola-journal/Journalistic/5372_a_6697]
-
civil între persoane de același sex, care dă aproape aceleași drepturi ca și căsătoria. În prezent, proiectul se află în dezbatere la Camera Deputaților. Pe marginea acestui subiect a comentat și îndrăgitul artist care a spus că homosexualii ar trebui înțeleși și acceptați. Nu cred că românii sunt pregătiți, dar, de exemplu, mama mea, care nu mai trăiește și care a fost medic, m-a învățat încă de mic, de prin liceu, că orientările sexuale sunt deviații genetice și că nu
Mihai Trăistariu a decis să vorbească deschis despre homosexualitate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52299_a_53624]
-
Geo Vasile Vrei să știi ce-mi trece prin cap când mă simt rău? Nu știu cum să mă fac înțeleasă. Mă simt pierdută, absolut pierdută. În clipele acelea sunt sigură că pentru mine nu mai e nimic de făcut, că totul e o fundătură amară. - Nu trebuie să te necăjești atât de tare, - îmi spune capul cu șerpi negri. - Ce-
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
împietrirea și zborul, deși redate independent, coexistă în această juxtapunere ce invită privirea la meditație. Fiecare imagine e un prag pe care se poate trece din realul palpabil în inefabil. Pe următoarea pagină descoperim o fotografie care dă zidului un înțeles mistic. Este un fragment din atelierul artistului. În prim plan, se află un altar cu două sfeșnice de o parte și de alta. Pe zid, în centru, se ridică tabloul emblematic al temelor lui George Tzipoia, crucea-săgeată, pasărea-stea și clepsidra-sarcofag
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
iceberg de două ori mai mare decât Manhattan s-a desprins de pe ghețarul Petermann, din nord-vestul Groenlandei. Conform ultimei evaluări a climatului global, făcută de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) în 2007, dinamica topirii ghețarilor a fost foarte putin înțeleasă, fiind dificil să se poată face un model, o traiectorie.
Ghețarii din Groenlanda se topesc în ritm alert by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/66141_a_67466]
-
puține zile. Nu cumva, lipsiți de legătura cu paradigmele unei lupte pentru dobîndirea libertății, junii de azi înțeleg a o cultiva în chip deviant? A o parodia prin jeg verbal și travestiuri mizerabiliste? Socotind că libertatea e ceva de la sine înțeles, că totul li se cuvine, se dedau la ritualul unei trivialități lexicale transformate în obsesie, confundînd pesemne permisivitatea democratică cu monotonia, dreptul lor la cuvînt cu plictisul ce se cuvine - nu-i așa? - combătut cu toate mijloacele. Dacă "I.D.Sîrbu
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
restul scrierilor de pînă acum, să poată fi scos la lumină adevărul, să li se poată spune lucrurilor pe nume? De unde își ia Herta Müller această forță? Nu-i nevoie de o forță specială. Mie mi se pare de la sine înțeles, pentru că aceste lucruri le-am trăit parțial eu, altele le știu de la persoanele care au trăit ele însele acele realități... e biografia mea. Știu foarte mulți scriitori, din alte țări sau din alte vremuri, care au făcut tot așa, s-
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
biografia mea. Știu foarte mulți scriitori, din alte țări sau din alte vremuri, care au făcut tot așa, s-au ocupat de timpul în care au trăit. Acesta este timpul în care am trăit eu. Deci fac ceva de la sine înțeles și foarte normal. Fac ceea ce mă preocupă. Alte motive de scris nu aș avea, dacă nu m-arpreocupa aceste lucruri. Sunt scriitoare și scriu despre ce mă preocupă. Alte persoane, dacă au altă meserie, își implică preocupările personale în munca pe
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
se vede, că nu se face prin cuvinte: un croitor sau un frizer, un șofer de troleu nu lucrează cu cuvinte, ci face gesturi care îl caracterizează ca persoană. La mine, totul se desfășoară în cuvinte. Este ceva de la sine înțeles, iese ceea ce mă preocupă. Iar dacă fac literatură, pentru mine asta este ceva ce depășește limbajul de toată ziua, trebuie să sclipească, să sară într-o dimensiune care nu este posibilă în limbajul obișnuit. Aceasta este munca oricărui scriitor. La
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
O lume mai bună așteaptă să-și deschidă porțile în momentul când cei ce muncesc vor prelua puterea, vor deveni stăpâni pe mijloacele de producție și vor împărți rezultatul muncii lor în mod egal, fiecăruia după trebuințe. E o „necesitate înțeleasă" aici, caută să ne convingă activistul american, iar legile istoriei o demonstrează. Rezolvarea acestei stări de fapt nu este chiar atât de departe și deja poartă un nume, nu socialismul cu față umană, ci comunismul. Nimic din filmul lui Michael
Despre capitalism și alți demoni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6520_a_7845]
-
o delegație spartană a oferit locul unui bătrân. Aplauze. De unde și comentariul său sarcastic: „Văd că atenienii cunosc binele, dar numai lacedo-monienii îl practică". Andrei Pleșu... cunoaște binele, dar... Precizarea capitală este însă alta: aș vrea să fac foarte bine înțeleasă doar natura exactă a singurătății mele și totalitatea urmărilor sale. Pe toate planurile, culturale și sociale. O clarificare concisă și definitivă. O singurătate intelectuală și morală profundă, uneori dureroasă. Dar pe care n-o dramatizez în nici un fel, deoarece îi
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
că doamnele varsă lacrimi cam între 30 și 64 de ori pe an, pe cînd domnii, mai insensibili, plîng doar de 6-17 ori, deși pînă la vîrsta de 13 ani, reprezentanții ambelor sexe plîng în aceeași măsură. E de la sine înțeles că această intolerabilă deosebire, care ne dovedește negru pe alb că femeile suferă mai mult decît bărbații, nu se datorează naturii lor nervoase diferite, ci nedreptăților sociale la care sunt supuse. E clar, flașneta corectitudinii a ajuns să facă victime
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
înțeleg, oare, că linia este în construcție, că se reamenajează, reabilitează sau ce se întîmplă cu adevărat de drumul devine un coșmar? Dacă trenul intercity merge ca o mocăniță, de ce nu plătim tariful corespunzător mocăniței, cu diferența de clasă bun înțeles? De ce îmi ia statul din buzunar bani pe care nu îi merită? Și asta nu de azi, de ieri, înțeleg că povestea are vechime. Cine îi dă acest drept? Este un abuz! De ce nu se dă un comunicat de presă
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]
-
controlată pe toată durata spectacolului, cu un simț al absurdului care se topește în cuvînt, în schimbul de priviri, în gesturile care se repetă, în tăceri, un absurd susținut de muzica violoncelului, muzică interpretată live, ca un suspin al tuturor celor înțelese și de neînțeles. Un spectacol care i se alătură, acum, aceluia al lui Petru Vutcărău, de la Oradea, pus in scenă acum ceva vreme, o citire cu totul specială a textului. Poate mai dramatic decît acesta, despre care povestesc acum. Tînărul
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]
-
echilibrat, chibzuit, un partener tandru și plăcut? Atunci îi închinam adevărate ode, gândindu-mă: ce bine că nu e prezent, că nu i-ar veni să creadă cât de mult îl iubesc. E adevărat, dragostea noastră era ceva de la sine înțeles, mereu prezentă, dând impresia că nu avea să se sfârșească niciodată, eventual putând numai să fluctueze în intensitate ca, în general, toate stările sufletești ale omului. Cu Hugo, m-am simțit întotdeauna bine, amorul fizic satisfăcându-mă de fiecare dată
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
la acel moment oameni s-au prăbușit. „Acest lucru denotă atenția japonezilor la chestiunile de disciplină în construcții și, mai mult, faptul că ei au înțeles că țara lor este una cu intensă activitate seismică. Acest lucru poate ar trebui înțeles și de instituțiile de profil din România, și noi, la rândul nostru, o țară seismică“, a adăugat Scripcariu. Potrivit acestuia, comunitatea de români din Japonia este formată, în majoritate, din femei. „Cele mai multe dintre acestea sunt tinere venite cu diferite contracte
Câţi români sunt în Japonia: Cinci-şase mii de persoane, membri ai Comunităţii româneşti () [Corola-journal/Journalistic/61123_a_62448]