1,815 matches
-
stâng, printre maldărul de diagnostice. Un neoplasm care stârnea o pleurezie stângă, ce se tot refăcea, foarte greu de controlat. Când se formează „apă la plămâni”, medicul intră cu acul tangențial cu marginea superioară a unei coaste, străbate peretele toracic, înțeapă pleura și ajunge în cavitatea pleurală, de unde evacuează lichidul. Procedura are și scop diagnostic uneori, cât și terapeutic; avantajele imediate pentru pacient sunt ameliorarea dispneei și un confort sporit în actul respirator. - Am înțeles că urmează să dați examenul de
Inima doamnei Maria () [Corola-blog/BlogPost/337792_a_339121]
-
Am întrebat întâi internetul, apoi prietenii. Cel mai vechi, chirurg care vede într-o zi sânge, căcat și moarte cât nu vedem noi în zece filme cu război mi-a zis lasă-l așa, îi trece. Sau hai să te-nțep cu un ac, să scoatem apa aia de acolo. Altă prietenă, abia coborâtă de pe Kilimanjaro, m-a trimis la un osteopat. M-am dus. Osteopatul m-a pus să închid ochii și să ridic când un picior, când altul de
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
îmi zâmbea un zâmbet continuu de bucurie de iubire de apăsare a unei maturități prea devreme știuta se uită la mine ca la o picătură de apă curate “pentru cine scrii tu toate acestea” mă întreba pământul acela uscat îți înțepă călcâiele, merg pe același drum cunoscut calc legată la ochi pe cărbuni încinși simt fierbințeala usturimea e din ce in ce mai apăsătoare când o să scap de durerea asta întristarea ei îmi aducea moartea tinerețea lui îmi aducea viața.
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
petrece în biata noastră urbe că n-are bulevarde ci doar ulițe curbe chichițe, dedesubturi cum are orice lege, un labirint cumplit din care n-ai ce-alege; n-a apucat destinul să zică măcar pâs că ei l-au înțepat și el a făcut fâs! Referință Bibliografică: acesta e un hering / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ACESTA E UN HERING de ION UNTARU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344392_a_345721]
-
Adică, eu vreau să vă scot din mlaștina în care vă bălăciți și voi...Păi, dacă-i așa, gata! Am terminat cu negocierea. Să facem plata! --Dane, stai mă, nu te supăra! sări Firfirică agitând furculița(încă nu reușise să înțepe măslina). Ce ai mă, Bucă? Vine omu’ cu investiția și nu vrei să-i dai creditu’? Doar îl cunoști. Este de-al nostru. Creditu’ îl dai la gașcă, dom’le! Nu vrei să prospere gașca? --Tocmai că vă cunosc, nu
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
nostru, scriitorul Al.Florin Țene, după ce a scris în mai toate genurile literare posibile, se întoarce la prima iubire și... „se joacă” din nou. Se joacă frumos și, mai ales, de-adevăratelea, ca un năzdrăvan copil septuagenar, care s-a înțepat în toți măceșii tinereții, scoțând din valurile mării nu o întreagă, nouă, Afrodită, ci, prudent, doar... călcâiul ei trandafiriu, ascuns în hlamida mării - imprevizibilă făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuțios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorințe, speranțe, aruncându-le
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
larg, am mai nădit și lângă stuf, pentru fixă și m-am pus pe așteptat prima captură. Se luminase bine, însă peștele nu se grăbea să muște.Am avut la un moment dat o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat" minciogul, cum zic pescarii și am scăpat
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
de către pescarii care administrau balta. Acum am văzut eu primul pește, cât un om de mare. Somnul nu trage la porumb, însă noi credeam că s-a repezit după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
toate ne deschide. Deși catetele nu sunt egale, În vârful dinspre nord e steaua, celta, Care ne luminează pașii-nceți pe cale, Ne ia de mână hotărâtă, zvelta. Și ne conduce-n depărtări astrale, Treimea-nțelepciunii pure, delta. UNGHIE Cu unghia înțeapă cerul luna Și lângă ea clipește-aceeași stea, Că este-a ta sau poate că a mea, Și nouă, ca și nopții ni-i tot una. Lumina toamnei vor din nou s-o bea Și-o strâng pe toată-n noaptea
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
va urma, dacă ar afla mai târziu, că de fapt s-a întâlnit cu Simona, pe ea refuzând-o? Nici nu dorea să-și închipuie ce-ar fi fost la gura ei. Pe cât era de slăbuță, pe atât era de “înțepată”. Nu era bine să ți-o faci dușman. Gata, a găsit! O însoțește pe mamă-sa la “Urgență”. I s-a făcut rău și a sunat la 112. Nu avea cum s-o lase singură în cazul că nu o
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
erau niște saci mari de iută. Nu putea să își dea seama ce este în ei, dar nici nu o interesa prea mult acest lucru. Peste tot domnea mizeria, mână în mâna cu un miros puternic de mucegai, ce-i înțepau nările. Sus pe tavan se vedea un bec agățat de niște lițe întortocheate. Drept în fața ei, la câțiva metri se vedea o fereastră întredeschisă cu un grătar de fier, iar în partea dreaptă era o ușă cărămizie, ce părea să
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
agitată din cauza acelui loc, din cauza situației în care se trezise fără să vrea și pe care n-o înțelegea, realiză cu stupoare că timpul trecuse și se făcuse seară. Nu mai vedea nimic, se întunecase și frigul începuse să-i înțepe corpul. Venirea serii și a frigului o mai înspăimântă încă o dată, făcând-o să tremure foarte tare. Intrase în această stare de mult timp, gândirea ei ajunsese undeva pe o linie de plutire. Pe o parte se gândea cum fusese
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
se transformă-n noapte, cu-a timpului povară grea pe umeri, către o nouă zi, cu sufletul în palme, la al uitării templu, vin să mă închin. Inima-mi bea cuvânt-uitare, potiru-i plin cu floare, miere și cu spin, licoarea înțeapă dulce, eu să uit, aș vrea, de timpul ce mă-nvinge în modul lui ciudat, hain. Ascult cântecul trist al vieții, un cântec cu-nțeles ascuns, vorbind de toamne care trec, câte-au trecut..., câte mai sunt. Referință Bibliografică: Trecere
TRECERE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343295_a_344624]
-
gânduri aveam ieri!? Răvășesc dorul peste visele mele... Nu știu unde ești...nu te văd nicăieri... Ne-am pierdut sub un cer plin de nori plumburii, Frunze desenează-n drum durerea mea, Sub pleoape bruma veghează-n nopți târzii Și timpul mă-nțeapă cum acele de nea... Referință Bibliografică: ROPOTUL VREMII / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V, 16 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROPOTUL VREMII de LIA RUSE în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344123_a_345452]
-
citiseră cartea în întregime, din moment ce ajunseseră la ultima parte, remarca m-a surprins și am recitit ultimul capitol. Nici de data asta nu mi s-a părut nimic supărător și mi-am dat seama de ce: în mod curent, epigramiștii se înțeapă între ei, uneori destul de dur, fără ca asta să stârnească animozități. Însă, privit din exterior, fenomenul poate fi șocant, precum lupta dintre doi boxeri, dacă nu știi că e o întrecere sportivă. Toate considerațiile acestea mi-au venit în minte datorită
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
timpurile apuse acum mai bine de douăzeci și patru de ani. Nu știu ce puteau fi. Dacă în dreapta era gara Nicolina, înseamnă că posibil să fi fost cândva renumitele uzine „Nicolina”? În timp ce mă apropiam de punctul final, simțeam cum prin corp încep să mă înțepe niște ace, care se tot mișcau continuu creându-mi un disconfort vizibil, nemaiputând sta pe fotoliul confortabil din compartiment. Nu știam cum va arăta persoana, ce ar fi trebuit să fie la capătul peronului. Știam doar că sunt așteptat de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
pe care nu o putea înțelege ce spune. - Alo! Cine sunteți vă rog? Ridică el glasul nervos. Parcă distingea hohote de plâns. Deslușind aceste stări sufletești ale persoanei de la celălalt capăt al firului, prin corpul său au început să-l înțepe niște ace nevăzute. - Săndica, tu ești? Ce s-a întâmplat, iubito, de nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
bufon! să nu ai nici apă caldă, ci doar apă de izvor, să nu faci o baie-n cadă, să nu ai, calculator??? să nu ai ce fierbe-n oală, decât trufe și bureți, să le-aduci, zâmbind, în poală, înțepată de scaieți? ................................................. și ne-or desfăta într-una, aerul plin de ozon, mura, fragul și aluna și-alte fructe de sezon. vom sta numai buză-n buză, cum, în lanțuri, doi ocnași; și din ochi, făcând la frunză, tu te
SPUI CĂ MĂ IUBEŞTI, FEMEIE?! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343727_a_345056]
-
Mult așteptata mântuire. Înțelepciunea pășește Spre eterna-i dăruire. FERESTRE DIVINE Sinele, zilele trec șuvoi prin Rănile zborului, speranță. Îmbrăcați cu haina viselor Pășim pe drumuri neîntoarse. Cătușe sunt patimile ascunse, Cicatrici pe chipul anotimpurilor. Nesmerit, chipul rodește Spinii ce-nțeapă sângele. Albastrul din inimă nu-l schimba, În negrul rătăcitor de ecouri Roua stelară din culorile toamnei, Să curețe candela vie. De la fereastra divină a luminii Să nemurească clopotul icoanei... Picuri de timp și de iubire Să vindece neputințele din
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
sterile, de tip chirurgical, în timpul executării procedurii, fiind obligatorie și igiena mâinilor; ... f) mănușile se înlocuiesc ori de câte ori este întreruptă activitatea și operatorul/cosmeticianul/operatorul estetic/ tehnicianul efectuează operațiuni care duc la contaminarea acestora, precum și dacă acestea sunt înțepate sau rupte în timpul procedurii; ... g) nu se folosesc mănuși de tip menajer; acestea pot fi folosite doar pentru curățenie și colectarea deșeurilor rezultate în urma activităților prestate; ... h) operatorul/cosmeticianul/operatorul estetic/tehnicianul trebuie să folosească echipament de lucru curat și dezinfectat
NORME DE IGIENĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281607]
-
fiind obligatorie și igiena mâinilor; folosirea echipamentului de protecție se face cu respectarea următoarelor reguli: a) mănușile se înlocuiesc ori de câte ori este întreruptă activitatea și operatorul/cosmeticianul efectuează operațiuni care duc la contaminarea acestora, precum și dacă acestea sunt înțepate sau rupte în timpul procedurii; ... b) nu se folosesc mănuși de tip menajer; acestea pot fi folosite doar pentru spălarea instrumentarului, curățenie și colectarea deșeurilor rezultate în urma activităților prestate. ... ... 2. Operatorul trebuie să folosească echipament de lucru curat și
NORME DE IGIENĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281607]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SACUL ȘI PETICUL Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dup-o vreme, necuratul, Coada-și vâră între soți, Se-nțeapă unul pe altul, Mai împacă-i...dacă poți! Amândoi stau ca pe ace Și se privesc încruntat, Unul țipă, altul tace, Au un ego...pronunțat! Ea, timidă și sedusă, Se preface supărată, El, mereu cu capsa pusă Și cu mâna
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
jur. Dau de-o ulcică de grâu odihnind pe colțul dulapului, să fie dat la oare. Alerg fericit, cărăbănesc un pumn de boabe cam temător să n-o supăr pe mama cu paguba și le-așez grămăjoară în mijlocul mesei. Îmi înțep iar degetul. Sângele cade peste boabe... Oarece zgomot mă-ntrerupe din lucrul meu. Fug în odaie la somn, chipurile, fără s-acopăr urmele isprăvilor, cu gând să mă scol în zori pentru asta. Înainte de culcare, mai arunc o rugă înspre
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
-i mângâie tălpile, toamna se strecoară bacantă prin vii, le face copiilor mustăți de must timpul mutându-se cu de-a sila în ei. Unde sunt zilele mai călduroase ca focul? Povestea-i mai frumoasă decât diminețile brumate de parcă mă-nțeapă consoanele-n piele și-i țes o pânză groasă-n mâini să-i acopere trupul mai frumos decât ele. Mai libere decât sunt eu de liber, mai pline decât pot respira deplinul. Referință Bibliografică: Poveste bacantă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
POVESTE BACANTĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378525_a_379854]
-
cumva inoportunat, funcționărelul își ridică sprâncenele pensate provocator, își rotunjește buzele nefiresc de umede și roșii întrebând c-o voce afectată: -Dumneavoastră? Atât rostește, încredințat c-ar strica vorbele pe insul din fața-i. -Un credit, drăguță, un credit! vorbește seniorul, înțepat de aventura de la ușă, de așteptare și de impolitețea novicelui imberb. -Dar ce vârstă aveți, vă rog, chestionează cu ceva precauție lucrătorul bancar. -75, informează impasibil chestionatul. Ca lovit în moalele capului și uitând orice maimuțăreală, conțopistul plusează: -Știți, la
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]