3,037 matches
-
de organizare a vastului material, totdată se constituie în invitații deschise de urmare a exemplului său, ca așezările românești să-și tezaurizeze informațiile care altfel se pot pierde în negura istoriei când cineva s-ar putea întreba cine au fost înaintașii lui. Autorul se oprește astfel la comuna Scobinți- locul nașterii și plecării sale spre lume, situată în prelungirea de după Bahlui a Hârlăului și la Poalele Cetății Dacice a Cătălinei; comuna Scânteia - locul înfățișării sale ca un altfel de primar din
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii avuseseră dreptate sau nu și să poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Alexandru cel Bun, pentru domn și soția sa doamna Marina, aflat azi în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
mele literare cu Borges, Jimenez sau Aleixandre, cred că se bazează pe interpretarea pe care eu, ca și cititor, o dau versurilor sau prozei acestor creatori. Poate că o mare parte din ceea ce asimilăm și, în parte „copiem” din operele înaintașilor, corespunde cu o imaginație similară, cu un model de gândire aparte și un simbolism deja acceptat și de unii și de alții. Versurile mele, nu se aseamănă aproape deloc cu cele ale lui Borges, Jimenez sau Aleixandre și cu toate
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
filozofia” textului, în răspunderea față de cuvântul expus. Ai dreptate atunci când amintești „universalitatea limbajului și a expresiei literare”, deoarece majoritatea celor care scriu, combină o inspirație proprie, caracteristic individuală cu cunoștințe mai vechi, cu frânturi de text și vers ale unor înaintași care, vrând-nevrând, ne-au influențat și chiar aș avea curajul să susțin, ne-au forțat să le urmăm calea. În fiecare din noi este ascuns și puțin Homer și puțin Ovidiu și puțin Shakespeare, Cervantes, Dostoievski, Creangă, Eminescu sau Sorescu
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
afinități cu Borges, Urmuz, Creangă, Camus, Dante Aligheri sau Stănescu, pentru că nu pretind nici o exclusivitate sau totală originalitate și sunt mândru că am putut înțelege și reda, poate în altă formă, puțin mai personală, frânturi din gândurile sau simțămintele unor înaintași iluștri. Cred că marea majoritate suntem influențați unii de alții. Există și excepții, creatori care pretind că sunt inspirați doar de muze divine, dar de obicei acei creatori sunt analfabeți și înființează religii. Emilia ȚUȚUIANU: În literatura română, din timpul
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Vrea Domnul, să fim noi înșine, și mai dorește încă Să nu ne îndoim, credința să ne fie tare ca o stâncă. E vremea s-a zis, ca cei ce sunt azi contemporani Să treacă peste tot ce au greșit înaintașii în miile de ani Iertarea să ne deschidă drumurile în mileniul cel nou Iubirea însoțească-ne pe toți, pe Calea spre Dumnezeu! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 974, Anul
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
l-a refuzat, crezând că ar fi altul mai potrivit pentru această responsabilitate guvernamentală. Dar ce face extraprofesional, voluntar și în deplin dezinteres material Vasile Șoimaru ca intelectual român, într-un context similar în care s-au remarcat celebrii săi înaintași Teodor Burada și Anton Golopenția, e de-a dreptul copleșitor. N-am să ,,trec în revistă”,cum se spune, isprăvile sale anterioare în aceste direcții, despre care am avut bucuria și onoarea, poate nu chiar permise mie, de a vorbi
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
timpuri, Cimitirele și Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam ne transmit emoția întâlnirii umane, ideea de contopire în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
DOMNUL TEODOR MAGHIAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366744_a_368073]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Ardelean va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
DOMNUL TEODOR ARDELEAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366745_a_368074]
-
acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
de noi , Bunului Dumnezeu că a îngaduit și ne-a sprijinit în tot ce am întreprins. Cunoașterea și vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.” Ligya DIACONESCU Referință Bibliografică
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
va urma cursurile Facultății de Istorie, tot din București. La cea din urmă, tânărul teolog l-a avut profesor chiar pe savantul Nicolae Iorga. Dimitrie a adus la Academia Română pergamentul pe care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a semnat libertatea înaintașilor săi, a răzeșilor. Părintele Dimitrie Bejan a fost hirotonit preot în anul 1940, când a și fost trimis pe front, ca preot militar. Împreună cu regimentul de armată, Părintele a ajuns până la Stalingrad, unde va fi luat prizonier, în anul 1942
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Dimitrie Bejan - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Dimitrie Bejan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
spirit și trup. Această carte mi-a fost dăruită de autoare (membră a Ligi Scriitorilor Români ) la Mangalia cu ocazia manifestărilor cultural-artistice organizate de scriitoarea Ligya Diaconescu și revista internațională STARPRESS. Încă din titlu poeta face trimitere la strămoși, la înaintași care parcă o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
Viorelele sunt „o floare”... Copiii sunt „din flori”... Moartea nu e ceva ce doare, Aduce doar „fiori”... Stau și mă gândesc: În urmă Cu numai două generații, Când „casa” era ceva sfânt... Și-mi vin în minte „aberații”: Dacă toți înaintașii Au fost culți și venerați... De unde s-a umplut pământul De-atâția „arierați”? ------------------------------------ Ada SEGAL Gan Yavne, Israel 28 iulie 2015 Referință Bibliografică: Ada SEGAL - POEME NOSTALGICE (1) / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
pulsul/ în special sentimentele în ținută obligatorie”. Sigur, prin aceste sentimente ale omului, trecerea prin viață nu este ușoară, totul depinde de noi cum vrem să o trăim. De aceea în „poetul cromozomilor” autorul își exprimă optimismul și speranța că înaintașii noștri ne-au transmis gene bune și vom învinge prezentul prin iubire de țară și patriotism: „ (...) pentru că eu sunt poetul tuturor cromozomilor/îmi sprijin existența pe genele de profund optimism/ cred doar în ideile purtătoare de gânduri frumoase/ așa cum strămoșul
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
Autorului Beduin- Ticu Leontescu Poezia mistico-religioasă- un domeniu eludat de critica literară contemporană, fără să însemne că această tradiție lirică românească nu există. Un poet pe care îl citesc acum prima oară, Ticu Leontescu, din Timișoara, urmează căile bătătorite de înaintași, de la Dosoftei la Arghezi, de la Traian Dorz la Ioan Alexandru, pe tărâmul liricii religioase. Au fost opinii că acest gen literar nu este reprezentat semnificativ în literatura română: „Lirismul religios nu prea are reprezentanți de seamă în literatura română. În
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare, fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
-Tu crezi în destin?/ -Cred!/ -Tu crezi în Dumnezeu?/ -Cred, dar aș vrea să știu ce se întâmplă cu mine". Maria-Cristina Moisin a scris frumoase pagini în care cotidianul și amintirea se adună firesc în rânduri pline de respect pentru înaintași, pentru oameni care, într-un fel sau altul, i-au influențat destinul și au contribuit la făurirea caracterului ei. „În lutul gândului/ am plantat/ sămânța speranței./ Zilnic/ Am hrănit-o cu râuri de idei/ Și ea a încolțit./ A crescut
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
Târgu-Mureș. Spunem tulburătoarea, dureroasa și demna carte, căci puține sunt, la noi, astăzi, aparițiile editoriale care își înscriu pe copertă tricolorul , așezându-și ca motto cuvintele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: “Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor calde, adorație a acelora care au fost și nu mai sunt decât țărână și oase.” Într-adins sunt așezate de Mariana Cristescu pe prima pagină
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]