1,280 matches
-
a lăsa cale liberă alteia. Nu contează că se grăbesc, că timpul trece, nu te pui cu ogoliul sicilienilor. Inevitabilul tragic se produce, ultim act al așteptărilor mulțimii dornice de spectacol. Îndelung aplaudată, Emma Dante poate spera la o răsplată. Încăpățânată, dar cu o conotație pozitivă, așa ne-a apărut și eroina lui John Curran din filmul Tracks, bazat pe experiența reală a tinerei Robyn Davidson care, cu patru cămile, a străbătut deșertul australian, până la oceanul Indian. Document despre curajul de
Veneția 2013: George Clooney la el acasă by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/74088_a_75413]
-
ca leneș, stupid, mintea lucrându-i încet. Destinul i se schimbă doar când se descoperă singurul său talent, jocul de șah. Personajul este înfățișat de narator drept arogant și avid după bani. Inginer scoțian, incapabil în a juca șah, dar încăpățânat. Aroganța sa violentă este esențială în organizarea partidelor de pe vas contra campionului Czentovic. Personaj educat și retras, apare în timpul partidei dintre McConnor și Mirko Czentovic și îi ajută pe adversarii campionului să nu piardă. Îl pofteșt pe narator să se
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
inițiativa" locatarilor de a smulge plăcile memoriale de pe blocurile în care mari scriitori le-au fost vecini în veac, ori „inițiativele" primăriei de-a ajuta să moară (și nu blând...) clădiri pe care o bună construcție le mai ține, încă, încăpățânat, în picioare, dau frisoane. Și nu vom face nimic, decât să scriem, apăsați de memoria locurilor pe care le știm și le pierdem. Calculatorul și homo ludens În VIAȚA MEDICALĂ din 12 februarie 2010, dr Eugenia Grosu-Popescu ne pune în fața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6507_a_7832]
-
tu să fii fericită, da ai să te căiești, și-o să fie prea târziu. Era și așa destul de târziu. Trecuse de două noaptea. Adormiră amândouă pe canapeaua aia." (pp. 324-326). S-a înțeles că Nina este o adevărată figură, o încăpățânată prelungind independența sălbatică a adolescenței dincolo de granița maturității conjugale. Până la urmă va intra și ea în malaxor, supunându-se de bună voie și nesilită de nimeni unui bărbat complet șters (și "cu pensii alimentare"), dar pe care ea îl iubește
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
sunt, tot astfel, marcaje prin care o realitate sumbră și batjocoritoare semnalizează câte unui personaj ingenuu raportul de forță, menghina istorică în care ar trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu apare, aici, nici măcar
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
se pare, și „o legătură amoroasă”. Cert este că, în afară de „Castelul din Carpați”, Jules Verne a scris încă trei cărți în care personajele sunt români sau a căror acțiune se desfășoară pe actualul teritoriu al României. Într-una dintre acestea, „Încăpățânatul Keraban”, eroul călătorește cu trăsura pe „pământurile carosabile ale Dobrogei” și în Deltă, unde este atacat de țânțari și de-o turmă de mistreți. „Încăpățânatul Bombarnac” este o altă „călătorie extraordinară”, de data aceasta cu „Transasiaticul”, trenul care circulă de la
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
sau a căror acțiune se desfășoară pe actualul teritoriu al României. Într-una dintre acestea, „Încăpățânatul Keraban”, eroul călătorește cu trăsura pe „pământurile carosabile ale Dobrogei” și în Deltă, unde este atacat de țânțari și de-o turmă de mistreți. „Încăpățânatul Bombarnac” este o altă „călătorie extraordinară”, de data aceasta cu „Transasiaticul”, trenul care circulă de la Tiflis la Pekin, pe traseul căruia (6 000 km), un român, Kinko, reușește să salveze... tezaurul împăratului Chinei. În sfârșit, în „Pilotul de pe Dunăre”, Jules
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
că e mai bine să-l ocolesc. De cîte ori ne întîlneam, fie și din întîmplare, își "amintea" că n-am scris despre una sau alta din aparițiile recente. Nu mă obliga s-o fac. Își dădea probabil seama că, încăpățînat ca un catîr, și orgolios pe deasupra, cum eram, n-avea nici o șansă dacă ar fi vrut să-mi impună la ce (sau cum) să scriu. Se mulțumea să-mi sugereze. S-a abătut de la această regulă spontană doar de două-trei
Privind înapoi, fără mînie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14346_a_15671]
-
îndesat vată în urechi și am pus, dată de asemenea la maximum, Simfonia a 5-a de Beethoven. După zece minute, s-a produs o linișe de catedrală în tot blocul și am putut astfel să mă odihnesc...”. Idealist și încăpățînat (ca destui alți intelectuali “neînregimentați” care continuă să nu abandoneze corabia în derivă și, pe alocuri chiar luînd apă, a României contemporane), mă voi adresa pentru soluționarea acestei probleme cetățenești mai departe guvernului, președinției, justiției interne și, probabil, internaționale. Însă
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
când și când un răspuns monosilabic la provocările cetățenilor. Piscoci care-și ia figuri de tribun, înghețat într-un rictus tratabil cu analgezice compune o frumoasă barcă de hârtie, intervențiile ilicite în cadru împing scena către gag și pantomimă. Rezistența încăpățânată planului general are și un conținut polemic la Porumboiu. Virgil îl admonestează pe tânărul cameraman că filmează "modern" cu camera în mână, așa cum filmează adesea tânăra generație de cineaști în dezaprobarea grandilocventă a maeștrilor nicolaescieni. Scandalul devine măsura tuturor lucrurilor
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
rărunchi, șuiera un tren. Despre Dumnezeu, despre moarte scârțâiau galoșii. A muzică arctică adia gerul tern. NOCTURNĂ| IV Vagabondul vânt parizian clătină, după geam, o stea. Speriat, hornul urlă și parcă-ar bate-n gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se ghemuiesc. Și-ntr-un vis ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
că era suficient să aștept ziua când va înțelege și că ea îmi va da dreptate. Aveam răbdare niciodată nu am ridicat mâna asupra ei. Mă apăram desigur. I-am spus: „Tu nu ești făcută din același aluat ca mine”. Încăpățânată ca un catâr smiorcăindu-se ore întregi și zile pentru un moft nu exista nici un motiv ca să-l revadă pe Tristan. O fată are nevoie de un tată știu asta pe pielea mea; dar nu scrie nicăieri că îi trebuiau
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
om care a învățat din fericire ce înseamnă greutățile vieții, încerc să mă bucur în fiecare clipă. Sunt un om care trăiește în două culori, care nu cunoaște griul, la mine totul este alb sau negru. Sunt un om iertător, încăpățânat, am toate calitățile omului de la țară. Chiar mi-am cumpărat o casă la țară, la 50 de kilometri de București, de abia aștept să ajung aici, acum, unde, de-a lungul anului, sap, am făcut o fântână, am pus 36
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
însă a insistat că ulterior acestea au vizat "numai teroriști". Liderul sirian - confruntat din martie cu o amplă mișcare de contestare - a apreciat că a reacționat altfel decât alți lideri la manifestațiile "primăverii arabe". Nu am mers pe calea guvernelor încăpățânate (...) La șase zile după începerea protestelor, am început reformele", susține el. Assad a descris revolta drept "o luptă între islamism și pan-arabism", afirmând că "luptă împotriva Frăției Musulmane din anii '1950 și lupta continuă". Secretarul general al ONU, Ban
Bashar al-Assad: "Orice problemă în Siria va incendia întreaga regiune.Vreţi să vedeţi alt Afganistan sau zeci de Afganistanuri?" () [Corola-journal/Journalistic/59338_a_60663]
-
ei și a spaimei de singurătate, înțelegere pentru tot ce a fost neliniștitor vulnerabil în ființa ei, îngăduință față de modestia, dar și imensul ei orgoliu de om pătimaș, de om înarmat și dezarmat, de om comunicativ și închis în tăceri încăpățînate, de scriitor grăbit cu eternitatea în față." Sună a eseu, dar este, Confesiuni ale eului feminin, o carte bine așezată pe bibliografie. E botezată, să zic așa, în două ,rituri" critice, al lui Dan C. Mihăilescu și-al lui Eugen
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
adună, într-o simbolistică unitară, nașterea, evoluția, moartea, femeia, fecunditatea, viața prenatală și cea de dincolo, ciclurile vieții omului și ciclurile cosmice. Nu altfel e luna în poemele lui Cassian Maria Spiridon; e Lunafemeia, Alergătoarea, Păzitoarea , însîngerată și vag îmbujorată, încăpățînată, fruct exotic, închipuind vremea erosului; „o Lună preocupată/ se ridică galben/ într-un halou roșu/ uriașă pe ecranele cerului/ cu botul în mareele vieții/ ale facerii/ un mesager hermetic/ cu molatecă lumină/ îmblînzitoare a nopții/ vestește/ din adîncuri/ din încremenitele
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
funciarmente un pudic. Refuză pornografia, atâta vreme cât pornografie înseamnă, în literatură, tot arsenalul de tehnici ce ambiționează la eficiență imediată: melodrama, victimizarea, mania persecuției, soluțiile de-a gata, clișeul. Când greșește, Un Cristian greșește în virtutea propriilor convingeri. O face ca un încăpățânat, nu ca un yes man. Pasta prea groasă a ironiei, periculos de apropiată de pamflet, mi se pare, de pildă, un defect. E cazul unui portret lapidar al numitei Eva Stana Lunguțu, dotată cu un curriculum vitae impresionant prin irelevanță
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
un personaj memorabil, atât ca natură umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său "târșit", cu care își trage un picior rănit în război, cu chipul adeseori pământiu de îngrijorare, dar și cu "fălcile late ale familiei" strânse, încăpățânat, pentru protejarea acesteia, cu bâțâiala genunchiului și alte ticuri bine cunoscute de sora și nepoata care îl adoră, cu răbdarea maniacală pusă într-o operațiune de (enigmatică) fișare și cu blândețea și zâmbetul din voce cu care își face datoria
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
o tipologie larg reprezentată. Este o individualitate, remarcabil conturată de romancieră, îndărătnică în a rezista, prin chiar felul său de a fi, nivelării și omogenizării timpurilor noi. O imagine a rezistenței pasive, într-un raport de echilibru instabil cu la fel de încăpățânata, dar "turbulenta" Letiția. "Crezi c-ai să faci doar ce-ți place în viață?", își întreabă el nepoata, cu înțelepciunea amară a omului pățit. Da", îi răspunde ea provocator, înfruntându-i privirea cu un râs obraznic și încleștându-și apoi
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
nu doar lipsă de tact, dar chiar o gravă inadecvare la exigențele momentului. Dar cum într-o epocă un intelectual nu-și capătă noblețea decît așezîndu- se într-o flagrantă inadecvare față de ea, Roger Scruton e un vizionar sumbru și încăpățînat, din a cărui ținută nobilă a ieșit o carte izbutită: Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți, o descriere a patogeniei care a dus la distrugerea etosului occidental. Înfățișat în cîteva trăsături repezi, Scruton e un englez de modă veche pentru
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu un teritoriu închis și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin, Callois
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
dacă n-ar fi strigat - ca un tribun, ori un demagog -, nu s-ar fi făcut auzit. La cei cărora diavolul le ia semințele, A.P. recunoaște prostia ca „refuz îndărătnic al edificării”. Deci, ateii sunt proști. Sunt, cred, mai ales încăpățânați. Despre ei nu știi dacă nu pot, dar este sigur că nu vor să înțeleagă. E ce zice proverbul franțuzesc: Il n’y a pas de pire sourd que celui qui ne veut pas entendre. Prostia omului deștept. E de
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
e tumoarea din fundul lui Mircea Sandu". El arată de ce îl consideră pe Victor Pițurcă nepotrivit pentru postul de antrenor al echipei naționale a României: "Principalii vinovați sînt Victor Pițurcă și Mircea Sandu. Primul - pentru că e un țigan prost și încăpățînat, care n-are nici o chemare pentru profesia de antrenor, el fiind plin de găunoșenia lui și bolnav de vedetism, răzbunător față de cei care nu se tîrăsc la picioarele lui strîmbe. Acest primitiv cu 7 clase, care a făcut pușcărie pentru
Vadim Tudor: "Victor Piţurcă e tumoarea din fundul lui Mircea Sandu" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/74752_a_76077]
-
insulele și apele Pacificului, exprimând convingerea fermă că „al doilea front în Europa... se lasă încă așteptat... ” Între timp, sovieticii pierd „spații imense, iar germanii și aliații lor înaintează spre Caucaz”, spre bazinul petrolifer. Singura certitudine pentru publicistul filo-franco-englez este „... încăpățânata înverșunare cu care rușii continuă să lupte...”, cât și „rezistența” uimitoare, după uriașele pierderi suferite de americani în Pacific. Lectura sutelor de pagini despre război scrise de George Ivașcu dezvăluie adesea îngrijorare, comunicarea devine tensionată, dar autorul nu alunecă în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
bărbat puternic, stăpîn, dar cu accese de înduioșare sau de răzvrătire, o femeie urîtă, mare, cu cozi groase în jurul capului, o adolescentă nerușinată cu un tată securist, o lume întreagă cu ceva dereglat, mutant și în mijlocul acestei lumi un tînăr încăpățînat, amorezat, pervers și inocent deopotrivă. Toate tensiunile și fracturile pe care le suportă sau le provoacă sînt în relație cu adaptarea entuziasă la o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]