2,835 matches
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ȘI ALE BLÂNDEȚII Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuib de amintiri presărat cu stele, / dă-mi potecile să mă-ncing cu ele, / dă-mi biserica noastră din schit, / să fiu sigur că n-am murit. (Mircea Tudose) Un succes editorial din anul 2009 este volumul antologic Povara unei mari iubiri de Mircea Tudose (apariție, din păcate, postumă, lansată după slujba
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne dedica altei splendori
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. Referință Bibliografică: Ana, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
decolat” spre locul de relaxare. Bineînțeles că nu am scăpat de nepoți să nu-ș ia fiecare cățelul preferat, pe Cora și Schipi. În cincisprezece minute eram la locul de destinație. Lume multă, gălăgie, grătare fumegând și boxe date la refuz încinse de manelele, volei, dansuri populare. Ca la Turnul Babel cemai. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venisem la picnic aveam și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru. Paul
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin toate camerele. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalti doi nepoți mai mari, care nu au vrut să ne însoțească la picnic. Băieții au încins un fotbal printre mașini, împreună cu prietenii lor. Toată lumea era veselă, însă la Paul și Marian, veselia era de suprafață. Doar două nopți mai puteau să-și strângă soțiile în brațe. Îi aștepta avionul pe Otopeni să-i poarte la mii
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
ține viața, fericirea trebuie numai căutată. Căutarea Fericirii (o strălucire) este chiar calea către Dumnezeu, cale care trece prin tărâmul amar al iubirii. Or, iubirea e făcută din incandescență - calitate proprie și infinitului. Ca jarul care, stins, din nou se-ncinge, / Ca soarele ce,-apus, din nou răsare, / Ucisă azi și mîini din nou trezită, / Ea foc e de cel sfînt ce moarte n-are. E „Cea Care Este”. „Ce-adînc adîncul și ce nalt înaltul!...” Această imperială poezie, de mare adâncime
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
fete. Început-au cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: VISURI PLACUTE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
și praful alb plutește-n zări, cu geamăt scurt oftează vântul și lacrimi are bolta-n nori. Ce răvășită e natura, nimic din ce era sublim, se zvârcolește-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu șerpi de foc se-ncinge cerul și clocotește-n spume marea, în tunet hohotește zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne și în liniște le așterne-n noapte, pe fereastră-n lungi șuvoaie se preling lacrimi de ploaie. În culori de smalț pestrițe
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, ... XIV. SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ȘI ALE BLÂNDEȚII, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011. Cuib de amintiri presărat cu stele, / dă-mi potecile să mă-ncing cu ele, / dă-mi biserica noastră din schit, / să fiu sigur că n-am murit. (Mircea Tudose) Un succes editorial din anul 2009 este volumul antologic Povara unei mari iubiri de Mircea Tudose (apariție, din păcate, postumă, lansată după slujba
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
autorului (în alegerea pe care omul o face, nu intervine nici Dumnezeu). În subtext, se poate desluși peste tot o simbioză între finit și infinit. Tot ... Citește mai mult Cuib de amintiri presărat cu stele, / dă-mi potecile să mă-ncing cu ele, / dă-mi biserica noastră din schit, / să fiu sigur că n-am murit. (Mircea Tudose)Un succes editorial din anul 2009 este volumul antologic Povara unei mari iubiri de Mircea Tudose (apariție, din păcate, postumă, lansată după slujba
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
vrea să prindă a gurii tale șoapte Și din căldură ta să ia doar o scânteie Visându-se o clipă în locul tău, femeie. Cu-obraz catifelat și buze-nrourate Ce-așteaptă zi de zi să fie sărutate, Cu trupul tău încins de dragostea ce arde Și părul inelat, ce peste perne cade. Și-ar da chiar nemurirea iubito pentr-o noapte Să-și umple trupul rece de caldele păcate. Referință Bibliografica: Iubitei... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBITEI... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367280_a_368609]
-
-i bată. Coada de topor vorbea despre tăiere, Crizată de o patologică plăcere În bucuria acrei victorii beată. Și dorul mamei mele de sub tei s-a stins, Sub creanga lui ca frunza inima-i bătea. Beția unei glorii sterpe a încins O coadă de topor ferice înadins, Și-n vanitate starea își abțiguia. Citește mai mult Legenda teiului de-acasăși-mi răsărise atunci un tei în soartăPui primăvăratic sub caldul alizeu,Ecou al copilăriei mele-n poartă; Și-un râu de ani ce
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei; Virtual m-apropii cu un gând sacru Să
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Etern, în ademenirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei;Virtual m-apropii cu un gând sacruSă te
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei; Virtual m-apropii cu un gând sacru
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei;Virtual m-apropii cu un gând sacruSă
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei; Virtual m-apropii cu un gând sacru Să
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Etern, în ademenirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei;Virtual m-apropii cu un gând sacruSă te
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
atingerea în suspine vinovat perdute în ecou Te plac fugi și șterge nemurirea din dorințele ce le petreci venind spre mine Cu așa impulsuri așteptate Riscăm în veci de veci să ne cuprindă testul aprinderii și-o geană de lumină încinsă într un fior să fim mereu dor ce doar dorul îl alină DE ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: testul aprinderii / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
TESTUL APRINDERII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368611_a_369940]
-
păreau cocori în zbor planat. Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii care se legau deasupra gleznelor și a căror muzică, în timpul dansului, înfiora inimile celor prezenți. Ceva magic se petrecea
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
iubit copiii și a regretat că a avut numai unul! Oh, ce incitante erau orele de sport făcute cu dirigul! Ne trata că pe copiii lui, ne oferea întotdeauna libertatea de a face sărituri la groapa cu nisip, de a încinge o partidă de fotbal unde star era o bună prietenă de-a mea, în timp ce noi, celelalte jucăm volei în curtea din spatele școlii sau rămâneam în clasa ca să povestim ultimul film văzut la cinematograf sau orice altceva ne mai trecea prin
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
să-l doboare, E fulger, e trăznet, e soare. Bărbatul în el adună furtuni, Peste lume e cel domnește, Urca, coboară, distruge, zidește Nu pregetă-n urma să lase cărbuni. Femeia mai ușoară-i că vântul, În sufletul lui ea încinge dogoare; E cea care-l naște și-l plânge când moare E cea ce de dragu-i scurma pământul. Bărbatul e totul, noapte și zori, Ziua cea albă și cea curcubeie, Și stie-a trezi făcând chiar furori Otravă și mierea
BĂRBATUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364637_a_365966]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > FEMEIA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Femeia În trupul ei ea încinge cuptor , Scaldă de-amor și de dragoste dor - Buza ei moale sărutul tânjește În pântecul ei viața auzi cum cioplește. Se unduie-n vânt cu ochii în stele Buzele-i murmură cânt ne-nțeles Bărbatului dată de tatăl ceresc Alături să
FEMEIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364671_a_366000]
-
în care plouă de trei ori pe săptamană " cum îi placea lui Minulescu să accentueze în frumoasele-i versuri despre urbea sa, aș vrea să cred că sunt o frunză arămie care primavara este mângâiată de razele soarelui, vara este încinsă de zâmbetul puternic al aceluiași soare și toamna se lasă doborâtâ; și în încercarea de a rezista până la prima adiere de vânt încă mai speră ca poate, într-o zi va veni cineva și o va alege tocmai pe ea
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
o stihie se plimbă-ntre iluzii solitare desculță printre picurii de rouă privirea lunecând pe spic de grâne s-a ridicat spre cer când norul plouă și-a coborât în palmă colț de pâine desprinderea de lumea pământeană mi-a-ncins trăirea într-un fir de sensuri rostogolind în mine o dojană m-a pus să mă adun din nou în versuri 17.06.2014 Referință Bibliografică: Poezie românească - Carmen Popescu / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]