1,615 matches
-
ai putea? Oh, spuse ea. Nu ești chiar așa de rău. Tu ești aici, și nimeni altceva. Îți dai silința. Îmi placi. — De ce? Pentru că mă încadrez așa de bine în secolul douăzeci? De ce? — Ești ca un câine. Aici m-am încordat puțin. Lucrurile astea nu-mi fac încă mare plăcere. Când e vorba de fete, cer să fiu tratat cu maximum de seriozitate. În cazul de față, însă, îmi este foarte clar că aș cere mult prea mult, mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pământ de un nou val de greață ucigătoare. Spasmele pornografiei te izbesc drept în stomac. Te izbesc drept în suflet. Vron stătea pe burtă, cu ochii și gura deschisă, dar seamănă așa de mult cu un cadavru, încât m-am încordat și i-am așteptat următoarea respirație. Briza ei ușoară a fost însoțită de un ticăit slab, umed și regulat. M-am întors. Barry Self stătea în ușa băii. Mesteca gumă. — Uite unde se duc banii tăi, John, spuse el sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai presus de toate, ești periculos. Vei aduce necaz, suferință și durere celor pe care-i cunoști. Nu intenționat - nu ești rău. Dar ești aducător de nenoroc. Acolo unde mergi tu, Moartea merge odată cu tine. Vultur-în-Zbor a trebuit să-și încordeze mușchii pentru a-și împiedica mâna să-i tremure. Fără s-o știe, Livia Cramm repetase blestemul aruncat asupra nașterii și numelui său. Ea l-a privit și i-a zâmbit, vrând să-l liniștească. Dar ești foarte atrăgător, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în legătură cu sculptura. Mi-am revenit brusc dintr-o reverie în care apărea Sebastian, care nu bănuia nimic, pe o bandă de alergat, purtând un șort și un tricou, transpirația începând să îi picure pe piept, mușchii coapselor și ai gambelor încordându-se în timp ce alerga... Deloc, am răspuns cu o formalitate compensatoare. De fapt, sunt de acord cu tine. Am întins mâna; se părea că ăsta e obiceiul locului. — Sam Jones. — Mă bucur să te cunosc. Aftershave-ul său era discret și uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
fratele tău așa ți-a spus, înseamnă că nu a prins bine firul poveștii. Doamne, ce mândră eram de mine. Era tare; a rezistat bine la șoc. Ochii ei căprui s-au dilatat ușor, iar mușchii gambei i s-au încordat, dar doar asta era ce vedeam eu. Mi-am dat seama că era obișnuită cu surprize neplăcute. Până la urmă, era plătită destul de mult pentru a-și asuma riscuri. Nu-l învinovăți pe Saul, i-am spus, încercând să nu par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
lui se ascunde răul, diavolul Întunecat, Încât acum tremura de groază tot. „Nu vă faceți probleme, vă vom scăpa de el...” Și cârligul ciungului se răsuci din nou, prinzându-i vintrele. Noimann icni din răsputeri. „Așa, așa”, Îl Încurajă ciungul. „Încordați-vă mușchii abdominali, țineți răsuflarea, dați-i drumul, acum... Acum...” „Vă rog, un pic de apă”, gemu Noimann. Celălalt Îi apropie de gură o sticlă Întreagă de Alexandrion. Noimann luă o Înghițitură zdravănă și acum simțea că prinde puteri. Ciungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
galerii fu nevoită să se sprijine cu mâna de vitrină ca să nu leșine. „Iată ce ușor se poate propaga reflexul lui Pavlov În masă”, gândi Noimann, simțind cum buzele i se umflă de salivă. De altfel, atmosfera era atât de Încordată de așteptare, Încât aveai impresia că În curând clienții, laolaltă cu ospătarii, dar și cu mulțimea de pe stradă, se vor repezi asupra grămezii de carne ce se Înmulțea continuu. Și-ntr-adevăr, În timp ce trupul inginerului se Împuțina, fleicile de pe grătar se Înmulțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
satisfacție. Triunghiul conjugal luă forma unui pentagon, apoi cea a unui hexagon, multiplicându-se În spațiu. Da, Noimann-penitentul Îl punea la Încercare pe celălalt Noimann. Nervii cinicului nu mai suportau nici un cuvânt În plus sau În minus. Și totuși Noimann-cel-de-sus, Încordându-și voința, reuși să se calmeze. Nu era aceasta o dovadă a superiorității lui? În momentele de criză, un bărbat puternic trebuie să dea dovadă de stăpânire de sine. Caracterul lui trebuie călit clipă de clipă. Turnându-și un păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
felul de forme, care ba apăreau, ba se topeau În Întuneric... La mijloc, Într-un punct central („vicios, desigur”, gândea Noimann), având deschise mai multe orificii, se afla Zodia Mathildei, cu cleștii și coada Îmbârligată În alte zodii. Noimann Încercă, Încordându-și voința, să reducă triunghiul la o linie. Linia se pierdea Însă În hău, frângându-se și intersectându-se mereu cu sine Însăși, astfel Încât triunghiul, În loc să se transforme În linie, alcătuia tot felul de Încrengături, pe cât de logice și limpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aia? - Întrebă Grințu fără să deschidă ochii. Ascultă, băi, teristule, mă crezi prost sau vrei să-ți bați joc de mine? Grințu deschise un ochi. — Mda! - Îngână el. Deci crezi că a fost o arestare? Liniștea amiezii de toamnă se Încordă deasupra lor, dar pluti mai departe. Zare Își privi ceasul. Stăteau acolo de mai bine de o jumătate de oră și nu auziseră Încă nici o Împușcătură. Peste Încă puțin timp aveau să audă o primă serie. Apoi aveau să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
despre partea neclară a genealogiei lui: branșa dinspre mamă. Ea, absentă, Îl Întrebase dacă aude greierii. Era trecut de miezul nopții și, de la Înălțimea ferestrei dinspre curte a mansardei ar fi fost de presupus că nu pot fi auziți. Își Încordă auzul și se lăsă surprins: aici, În centrul orașului? Poate că acela a fost momentul În care s-a decis să-i mărturisească intenția de a pleca În satul mamei lui și să-i arate Anei singurul document pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
CA O RĂSCRUCE... Priveam cum bolta își dansează hora Deasupra noastră, într-un pas vioi, Eram alături, stingheriți și goi Sub săbiile, ce marchează ora; Descumpăniți, priveam spre norii grei, Spre frământarea lor tentaculară Și încordați eram ca o vioară Cu strune-ntinse peste trupul ei; Dar nu se auzea suspin de cânt, Nici clocotirea sângelui din noi; Eram alături statuari, noi doi Și mângâiați de pala unui vânt; Doar gândul meu, se frământa tăcut Prin
CA O R?SCRUCE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83752_a_85077]
-
că trupul vostru fizic rămâne în urma voastră, pe măsură ce vă cățărați în afara sa. Conștientizați cum vi se modifică perspectiva asupra camerei, pe măsură ce urcați pe frânghie. Focalizați-vă atenția asupra mișcării de cățărare. Nu lăsați corpul fizic să reacționeze sau să se încordeze. Respirați firesc și nu vă țineți respirația; și nu începeți să, gâfâiți. Mențineți mintea relaxată și golită de gânduri parazite. Focalizați-vă atenția exclusiv asupra acțiunii de cățărare pe frânghie. Dezvoltați o acțiune în forță, naturală, de cățărare, cu ambele
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Conștientizați cum vă rostogoliți pe o parte, ca și când v-ați rostogoli din pat. Repetați această acțiune ori de câte ori este nevoie. Rotiți-vă către stânga, apoi rotiți-vă către dreapta. Realizați aceste rostgoliri din toată inima. Nu permiteți corpului fizic să se încordeze sau să răspundă acestei acțiuni. Dacă folosiți un scaun, realizați această acțiune ca și când v-ați întoarce și v-ați rostogoli de pe acest scaun.”. Robert Bruce - “Dinamica planului astral, un manual complet pentru călătorii în afara trupului” TEHNICA RACHETEI „Atunci când suneți pregătiți
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
seama că-și dă ochii peste cap. —Ești gravidă și nu e copilul lui Avery? Când singura reacție la asta a fost un sunet exasperat, am hotărât să mai zic una și gata. Ești gravidă și... —Bette. Vocea i se Încordase și mi-am dat seama că nu se distra nici pe departe așa de mult ca mine. —Scuze. Ce s-a Întâmplat? —Plec. —Ce faci? —Plec. Gata. Am terminat-o. —Aoleu, nu! Ba da, spuse ea. —E categoric? Da. —Vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai stresa. Mă ocup eu. Ambală Vespa, dacă așa ceva e posibil, și lovi cu mâna scaunul din spatele lui. M-am urcat cât de grațios Îmi permitea costumul și i-am Înconjurat talia cu brațele. Abdominalii săi tari ca piatra se Încordară. Nici acum nu știu de ce m-am Întors. Nu-mi aduc aminte să fi remarcat ceva ieșit din comun - dacă trecem cu vederea faptul că eram răpită de un metrosexual 1 celebru și nebun pe o Vespa - și totuși m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
că mă dusese În bârlogul ei din junglă, ca să-mi spună că era atât de impresionată de seara aceea Încât mă numea În mod oficial numărul doi pentru petrecerea Playboy, urmând să-i dau raportul direct ei. Fața Elisei se Încordase când se făcuse anunțul; lucrase acolo cu un an și jumătate mai mult ca mine și În mod evident se aștepta să supervizeze cel mai mare eveniment al firmei. Dar după câteva remarci despre cum era bucuroasă „să ofere o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
un mic platou cu prăjituri cu zahăr. —Pot să te Întreb ceva? am spus, sorbind lichidul dens dintr-o ceașcă micuță. Sigur. Întreabă. Care e relația ta cu Isabelle? am Întrebat, Încercând să păstrez un ton obișnuit. Fața i se Încordă. Nu spuse nimic, se holba pur și simplu la tăblia mesei și scrâșnea din dinți. —Las-o baltă, nu e treaba mea, am adăugat rapid, disperată să nu distrug momentul. E complicat, spuse el. —Așa ai spus. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
noi în palatele acestei caste continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a românilor, prin biruința nostră, ar schimba numai firma exploatatorilor iar țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică pe noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles, că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
un caz de crimă. Cred că m-ai putea ajuta dacă mi-ai răspunde la câteva întrebări. Conklin zise: — Sunt tip săritor, nu-i așa, Violu’? Individul tot ridica și cobora bățul, iar încheietura mâinii îi zvâcnea când câinele se încorda în aer. Violu’ mârâia, scheuna, gâfâia. Danny își dădu seama ce se întâmplă și se fixă asupra fundurilor de pahar. Violu’ scăpă un ultim mârâit/ scheunat/ gâfâit, descleștându-și apoi colții și căzând la pământ. Conklin râse. — Văd că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sugea, iar drogatul dădea din șolduri. Apoi și-o scoase din gura ei și ejaculă. Danny se uită în altă parte. Claire îi atinse șoldul. Danny tresări, încercă să se relaxeze, dar continuă să tresară. Claire îi mângâie un mușchi încordat la câțiva centimetri de socoteala lui. Drogatul o regula pe coșuroasă pe la spate, cu penetrarea prinsă în prim-plan. Stomacul lui Danny ghiorăi - mai rău decât atunci când doar bea și nu mânca nimic. Mâna lui Claire continua să exploreze. Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acceptat imediat, fiindcă mi se părea mai convenabil decât să servesc cafele. Am lucrat ca manechin vreo opt luni. De la casa de modă aveam o îmbrăcăminte superbă pe gratis, mi se făceau fotografii, eram plătită binișor, dar atmo sfera era încordată din pricina geloziilor și a riva lităților de care aveam parte acolo. — Trebuie să te fi simțit destul de singură, mi-am dat cu părerea. 64 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE — Ba nicidecum, mă contrazise vioaie Ioana. Cam în acea vreme
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
gând să te mai las singur! - Mi se pare că seamănă cu cineva... spuse Erina, zâmbind. E Încăpățânat ca taică-său. - E o prostie ce faceți! țipă Oană. Mergeți... . nu, e prea târziu... Chipul căpitanului se Întunecă. Corpul i se Încordă, devenind parcă un bloc de granit. Ochii priveau fix, undeva În dreapta. Alexandru nu-l văzuse niciodată În felul acesta. Devenise alt om. Un om transformat Într-o mașină de luptă care dădea ordine cu repeziciune: - Pietro! Cinci sute de Apărători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În picioare, parcă sprijinit cu toată greutatea În palmele lui Liu Huang. Apoi, brusc, călugărul retrase mâinile, iar Jian Shi căzu, Încet, și nu se mai ridică. Lovitura Îi zdrobise coșul pieptului și Îi oprise inima. Cei opt arcași pregătiți Încordară arcurile, dar căzură cu toții străpunși de săgețile lansate la semnalul lui Oan-san. Din primele rânduri ale bandiților țâșni un războinic care aruncă, extrem de rapid, două pumnale. Pe primul, Liu Huang Îl evită făcând un salt lateral. Al doilea Își schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu un grup de războinici. Trebuia să trag o singură săgeată și apoi să mă Întorc. Atât. O săgeată Într-o umbră care ar fi apărut pe fereastra unui palat. Palatul Frassetti. Privirea lui Ștefănel deveni aspră, trăsăturile i se Încordară ușor. Dar continuă să asculte, fără nici o mișcare. Un Ninja nu-și trăda emoțiile În fața nimănui. - Am tras acea săgeată. Dar Înăuntru se mai afla cineva. Cineva care a simțit că voi trage cu o clipă mai devreme. Acel cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]