8,189 matches
-
șirul de care ce se apropia cu mers de melc. Cum să nu văd, Gheorghe? Ii moș Dumitru Carpen cu ai lui. Se duc la târg. Da’ ce care încărcate au! Se îndoaie osiile nu alta! Se îndoaie, nu se îndoaie, dar fac parale? Fac! Cară tot timpul. Ori îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe drumuri - a vorbit Alecu, cu părere de rău în glas. Ce ar fi să-l rugăm pe moș Dumitru să ne ia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina. Când mămăliga aurie se răsfăța pe fundul de lemn, moș Dumitru a luat ața legată de piciorul mesei și a tăiat-o în dărăburi potrivite. Ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
avut așa o iarnă bogată. Dumnezeu și-o fi pus în gând să verse tot omătul din cer peste noi - a vorbit Pâcu, mai mult strigând. Mulțămește-i lui Dumnezeu că nu o trimis și un vânt de să te îndoaie. Atunci să vezi!...Intri în troiene cu tot cu boi și te scoate tocmai la primăvară - i-a răspuns pe același ton moș Dumitru. Pe când înserarea stătea să cadă, șirul de sănii se apropia de intrarea în pădure. Aprindeți felinarele, să vedem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
abia mai suflăm - l-a aprobat Pâcu. Mâine, așa pe la asfințit, suntem acasă. Ne-om hodini până luni și după aceea din nou la drum - a socotit moș Dumitru. Asta numai dacă nu vine vreo sminteală din partea vremii - s-a îndoit Ion Cotman. Măi oameni buni, bucurați-vă, așa cum mă bucur și eu, că mai putem sta la povești încă o seară la Crâșma din drum...Ce-i în mână nu-i minciună. Ce a fost a trecut. Ce va fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
moș Dumitru. Aista-i omul, jupâne. Uite-te la el. Doboară un taur dacă își pune mintea. A doborî el un taur, da’ pe mine nu mă interesează asta. Eu vreau să știu dacă îi bun pentru cărăușie. Te mai îndoiești, jupâne? Nu ai văzut cum a descărcat singur un car plin? Si apoi l-am luat ca să nu ne apuce recolta vitoare cu marfa necărată. In acest timp, Mitruță aștepta hotărârea lui Aizic cu inima cât un purice. „Să nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cele două gemene. Sunt îmbrăcate la fel, în niște rochii scurte, mulate, cu dungi ca de zebre. Încearcă să se miște la fel: ca la înot sincron, dar pe uscat. Totuși, ceva îi face pe cei trei comeseni să se îndoiască de reușita operației de despărțire a siamezelor. Și acel ceva nu e faptul că între cele două fete e o diferență de vârstă de cel puțin zece ani și de înălțime de cel puțin zece centimetri - s-au mai văzut
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
decât să te tot salvăm. — Vă mulțumesc, domnule inspector, dar nu trebuia să vă deranjați. Nici un deranj, că de-aia suntem plătiți. Dar am și eu o rugăminte. — La câte-ați făcut pentru mine... spune Lionel, care începe să se îndoiască de nemurirea lui. — De când s-a apucat dobitocul ăla de Gérard Clément să-ncerce să te salveze, de fapt să-și salveze ratingul de rahat, m-am trezit că șefii mei de la Paris vor să facă o anchetă asupra morții
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
două crime. Au fost crime? întreabă Lionel, cu o speranță în glas. — Știe dracu’ ce-au fost, ție tot nu-ți mai pasă! Ești suspectul ideal: ai fost prieten cu ei, ești imigrant. Ce zici, m-ajuți? Lionel e cam îndoit. Clovis prea l-a luat pe nepregătite: după ce că n-o să moară francez, să moară criminal în serie — Să vă dau acum o declarație? Și dacă nu mor? — M-am gândit și la ipoteza asta, că nu degeaba sunt polițist. Uite
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de cauciuc; la Menaj pentru Dero și cablu coaxial; la Farmacia 1 pentru vată și medicamente de import; la magazinul Vidra, cu sediul la Orăștie, pentru cojoace Alendelon; la Cugir, pentru mașini automate de spălat; la Carne, pentru carne”...(mă-ndoiesc că un student de-al meu ar pricepe această frază: și totuși, ea cuprinde o Întreagă epocă nenorocită!). În continuarea aceleiași idei este relatată, În jurnal, pregătirea pentru turneul la Moscova, cu trei spectacole. Spectacolele erau mai puțin importante : o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
în al cincilea loc: întărește-te în așteptarea ta, înțelege că totul se schimbă, avioanele devin biciclete, bicicletele devin poeme, poemele fac de gardă, ține garda sus, sprijină te pe piciorul drept, pe care du-l puțin mai în spate, îndoaie-ți puțin genunchii, controlează ți respirația, prinde-ți părul tău lung și negru cu ace de lemn vopsite cu dungi roșii, concentrează-te la picăturile de ploaie care îți biciuiesc obrajii, persistă, e timpul favorabil pentru soții, nefavorabil pentru soți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
aleargă zece pagini pe zi și vei reuși să cucerești orașul dragostei tale, unde rotocolul de sus va jubila. strânge-ți degetele de la o mână cu toate buricele degetelor într-un singur loc, uită-te la mână dinspre degetul mare, îndoaie mâna la nouăzeci de grade din articulație și vei vedea nouă. rotocolul de sus, care se continuă cu liniuța curbă în jos. dragostea ta e în corpul tău, pe care îl poți oricând reașeza ca să o faci vizibilă. la asta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un asemenea om nu l-ar trezi nimeni din somn, el ar trăi o viață întreagă într-o lume reală și perceptibilă doar lui. Ar putea trece, fără să de mire, prin o mie de alte ipostaze, fără să se îndoiască de realitatea stării în care se află. Și dacă s-ar trezi puțin înaintea morții ar crede, dimpotrivă, că a adormit și că visează. Pot visa că sunt Făt-Frumos... CEZARA: Dar tu nu dormi! IERONIM: Nu-i nimic! Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe acum nu doar supușii Măriei Tale, dar și vecinii, ba și alții dinspre capetele lumii nu mișcă un deget fără a întreba cum ai face Măria Ta dacă ar trebui să miști acel deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
venit, cum îți spuneam, sorocul aducerii pe lume a primului meu nepot, și m-a chemat neîntârziat la căpătâiul ei. LIANA: Du-te fără grijă, mamă Ilincă, le-oi face pe toate așa cum m-ai învățat dumneata. ILINCA: Nu mă îndoiesc de asta. Iaca aici pecetea pentru înscrisurile către cămări și beciuri. Le știi rostul și sama. Cată să vină dumnealui Ceaun, mai-marele peste bucătari, și dumnealui Pârjol, mai-marele străjerilor cetății, după tainuri pentru o săptămână. Să le slobozi cele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
parte descentralizarea poate duce la reducerea corupției, pentru că: aleșii locali știu mai bine decât cei centrali nevoile reale ale comunității, deci este mai puțin probabil să acționeze doar ca mandatari pentru sarcini trasate de la centru, de a căror utilitate se îndoiesc (teren fertil pentru cinism și corupție); invers, în anumite condiții cetățenii știu mai multe despre procesul de luare a deciziei și se implică mai mult; apare o competiție între administrațiile locale prin calitatea pachetului de taxe și servicii furnizate (în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
De fapt, procesul decizional public este vândut celui mai bine plasat solicitant. Corupția afectează în egală măsură și viața economică a unei societăți. Deși unii susțin că ea contribuie la impulsionarea unei economii lente cu prea multe reglementări, puțini se îndoiesc de faptul că existența corupției contribuie la creșterea costurilor și serviciilor, promovează investițiile neproductive în proiecte care nu sunt viabile sau durabile din punct de vedere economic, contribuie la declinul standardelor, și poate chiar contribui la îndatorarea sau sărăcirea unor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
După o vreme, însă, va trece. Noi, oamenii, avem calitatea - dacă putem spune așa - de a uita. Calitate care ne este de un real folos, deși uneori ne pune în încurcătură - a aprofundat agronomul ideia. Aveți dreptate și nu mă îndoiesc de asta. Cred însă că trebuie să treacă ceva timp. Și poate că numai timpul nu le rezolvă pe toate. Mi se pare că ar mai trebui ceva... Ce? Nu știu. Dar simt că trebuie - a răspuns Costăchel încurajărilor agronomului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
duc undeva spre nord” - l-am auzit pe Filip șoptind. „De unde știi? Tot timpul a fost înnourat.” „Nu uita că am fost comandant de batalion” - mi-a spus el tainic. „Ai dreptate, dar fără o busolă poți greși” - m-am îndoit eu. „Tu știi zicala?” „Care?” - am întrebat eu. „Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți pune. Când am îmbrăcat echipamentul sergentului, de frică să nu mă ghicească rușii, i-am dat ceasul și busola. Una micuță. Când a văzut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
siguranță, unele din ele chiar mai apetisante, și nici una nu l-a atras, cel puțin așa mi-a spus. Și tu l-ai crezut? De ce să nu-l cred, când nu mi-a dat nici un motiv de care să mă îndoiesc! Doina, Doina, am convingerea că a fost un accident. Încearcă să uiți, să ierți, nu, nu acum imediat, ci în timp. Teo e un om deosebit. Descoase-l, vezi ce l-a mânat către această cădere. * Doina dormi și noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zile de concediu atribuite de director, se hotărî să nu răspundă la nici un telefon. În casa lui vorbea doar cu Beatrice. Doina venea, mânca, spăla vasele și se cuibărea în dormitor cu o carte în mână, rămânând la aceeași pagină îndoită de câteva luni. Vestea schimbării din funcție a soțului ei ajunsese repede și la farmacie. Colegele o tratară cu înțelegere. Îi evitau privirea din care lipseau doar lacrimile și o înconjurau cu grijă colegială. Acum, în seara aceasta, se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fi neclintită și care îl obliga să rămână cu totul în lumea lui, în singurătate, ca un sihastru-n izolare, supunându-se necontenit și fără împotrivire noianului de gânduri, ce-l asalta și-l chinuia și sub apăsarea căruia se îndoia, ca sub un teribil canon. Refuza total să mai iasă în lume. Și, dacă lucrul acesta nu s-ar fi întâmplat, ar fi desfășurat el înaintea cuiva toată mulțimea de frământări, ce nu-i dădea pace? Ei bine, răspunsul este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
spune - crima perfectă! Și, în felul acesta, ajunsese săși ocupe întreaga lui vreme, căci a fi criminal iscusit înseamnă a fi mare om de știință. În răstimpul ce a urmat, lucrând la el cu multă migală, diabolicul plan i se îndoia, i se mlădia și i se contura, ca o flacără pe care o aprinzi în bătaia vântului și de la care aștepți să-și ia forma finală, încât, într-o bună zi, își spuse sieși cu încântare, peste fire de mândru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o a doua șansă, însă, atunci când o face, să știi că poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013 Invidie mocnită ucrul cel mai ieșit din comun, pe care l-am trăit în vremea cât am lucrat la deratizare, care mi-a rămas
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dau seama niciodată și mor precum s-au născut: nepăsători. Amăgirea Adrianei o reprezenta, de bună seamă, serviciul ei, care, prin natura lui, o subjugase pe femeie necurmat. Totuși, nimic nu era prea clar încă pentru ea. Adriana se mai îndoia în privința aceasta și era curioasă și confuză încă, căci ea abia acum începea să-și dea jos vălul întunecat al nepăsării de pe ochi, ce o făcuse întreg timpul, până atunci, să privească totul anapoda și în defavoarea fericirii ei. Pas cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
foarte multe elemente extrem de contradictorii! Așa se întâmplă mereu la oamenii precum Adriana: li se luminează ochii greu, căci sufletele nehotărâte și nestatornice sunt cele pentru care sensul vieții lor încă nu s-a deslușit complet. Așa este, Adriana se îndoia până și de gândurile ei, până și de sentimentele ce le încerca, și nimeni nu putea ghici când anume acele ape tulburi din ea se vor limpezi. Iată dovada: „Dar, oare, nu mă văicăresc doar?, își zicea ea. Ce tot
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]