1,132 matches
-
cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat conține nu numai rezumatul unei întregi istorii a statuarului, ci și întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din subteranele preistoriei, din
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
a cutiei. În fața unei asemenea provocări, artistul plastic nu avea cum să rămînă indiferent. El a descoperit cutia ca principiu și ca obiect, i-a evaluat expresia și i-a presimțit misterul, după care a consacra- t-o cu aceeași îndreptățire în lumea formelor și în aceea a bunurilor simbolice. Cutia temporală, desprinsă din istoria colectivă și din memoria individuală, cutia ca spațiu ludic și ca spațiu de rezonanță al luminii și al culorii, cutia aseptică și calofilă care-și exhibă
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova ar trebui să facă un front comun în drumul spre Bruxelles, susține senatorul PSD, Mircea Geoană. Mircea Geoană a precizat, joi, în urma unei întrevederi cu ambasadorul Poloniei la București, că "România are tot interesul și îndreptățirea să aibă o prezență militară NATO permanentă pe teritoriul său. Suntem bucuroși de aceste soluții temporare și rotații care se întâmplă în România, dar, în mod evident, noua realitate trebuie să ducă și la modificarea doctrinei militare a Alianței". Testul
Geoană, APEL pentru front comun. Rusia dă test UE by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30970_a_32295]
-
190 de la moarte, în 1820, dar despre asta, peste un deceniu), organizând un simpozion național dedicat autorului Jiganiadei. Și omul, și opera (căreia, în scurta precizare introductivă ce însoțește Caietele editate cu acest prilej, Irina Petraș îi conferă, cu perfectă îndreptățire, „semnalmente de capodoperă") meritau categoric, astăzi mai mult ca oricând, o repunere în discuție. Dar, oare, chiar despre repunere în discuție e vorba? Mă tem că nu. Pentru cine cunoaște subiectul, conținutul acestor Caiete e destul de neofertant. În afară de câteva studii
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
condiția de martor. Cărtărescu vorbește despre două generații moderniste, una "genuina, sincrona, legitimă", cea de-a doua, a anilor șaizeci, "defazata și nelegitima". Defazarea este o evidență cu toate consecințele ei nefaste pe care autorul le pune în evidență cu îndreptățire. Nu pot să nu întreb însă dacă termenul de "nelegitima" este potrivit în situația dată. În ce mă privește, cred că nelegitim a fost cu adevarat proletcultismul anilor cincizeci fără de care literatura și cultură anilor șaizeci ar fi arătat, desigur
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
la succesele materiale, firește - par a fi întotdeauna clădite pe minciună și vicleșug. Privind la ei, semi-realizații noștri simt dorința irepresibilă să se apuce de furat; * Pentru că în preajmă sunt prea mulți oameni nejutorați și fără perspective - adică nemulțumiții cu îndreptățiri reale -, cu care se simt moralmente datori să fie solidari; * Pentru că, deși puțintel mai întremați, rămân totuși sărăntocii Europei. Fapt pe care li-l confirmă zilnic toate mediile; fapt pe care îl constată ei înșiși atunci când ies prin lume. Am
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
clasicimului în literatura franceză. Luminos și optimist, teatrul lui Corneille se impune și astăzi prin vigoarea entuziasmului și frumusețea morală a eroilor. A decedat în 1684. JOI, 8 IUNIE LEGI ABROGATE În 1867, autoritățile ungare au abrogat Legea despre egala îndreptățire a națiunii române și Legea despre oficializarea limbii române, documente care fuseseră adoptate de Dieta de la Sibiu (1863-1865), singura lege care a avut majoritate românească. ANATOL VIERU În 1926 s-a născut compozitorul și pedagogul Anatol Vieru. A fost dirijor
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
scriitor la o întâlnire cu studenții români de la Budapesta. E un text foarte diplomatic, relatat de un corespondent, despre posibila înțelegere româno-maghiară, cu un accent politic ce merită reținut: "Orice bărbat politic luminat al Ungariei - arăta Caragiale - trebuie să dorească îndreptățirea intereselor legitime ale masei Românilor, spre liniștirea lor deplină; trebuie prin urmare să dorească împăcarea definitivă cu toată lumea românească, iar nicidecum învoirea temporală șprobabil: temporară, n. n.ț cu unele porțiuni din clasele românești" (p. 181). Deși vag aparținând categoriei interviului
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
perfect justificate. Ceva s-ar putea totuși face pentru ameliorarea lucrurilor și anume mai multă exigență în propunerile de candidaturi provenite de la secția literară. De curând, plenul a respins două propuneri ale secției și, din nefericire pentru secție, cu deplină îndreptățire. Dacă numele ar fi fost dintre acelea pe care colaboratorii la anchetă le-au sugerat, probabil că ele ar fi fost acceptate și ar fi compensat într-o anumită măsură dispariția unor personalități ale lumii literare din rândul academicienilor. Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
control viitor posibil, cu o aparență de verosimilitate perfectă" (p. 270). Împrejurările mărturisirilor călinesciene probează, totuși, faptul că scriitorul nu vorbește cu adevărat despre sine decât în scrisorile către Al. Rosetti (din care Eugen Simion extrage lungi fragmente, cu deplină îndreptățire). Al. Rosetti s-a dovedit cel mai bun destinatar al confesiunilor sale, atât de greu de obținut, căci scriitorul era extrem de reticent din fire. G. Călinescu ar putea spune odată cu Flaubert: "Omul nu este nimic, opera este totul!", iar această
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
de eseuri și articole de acum câțiva ani, preluând titlul rubricii pe care o susținuse mai înainte în „22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi putut intitula cu aceeași îndreptățire Cronica sarcasmului. Melancolia și sarcasmul coabitau în acele texte, ca elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
mustrând națiunea din când în când, pentru că nu prea este la înălțimea lor. Atât că Ileana Mălăncioiu nu se împacă nici cu ideile primite și nici cu modelele autopropuse. Vrea să știe pe ce se întemeiază un prestigiu și câtă îndreptățire are cineva, prin ce a făcut ieri și prin ce face azi, să se instituie în instanță morală. Vrea să știe aceste lucruri și pune, pentru a afla, întrebări, întrebări antipatice, sâcâitoare, pentru cei vizați, dar ce să facă, trebuie
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Cosmin Ciotloș Epistolă către Odobescu, de Ștefan Cazimir, ar putea fi socotită o joacă literară și nimic mai mult. Cunoscând felul mucalit de a fi al autorului, o atare părere n-ar fi cu totul lipsită de îndreptățire. Judecând așa, însă, pierdem din vedere un lucru. Anume acela că umorul, la Ștefan Cazimir, nu-i o stare, ci o metodă. Mai precis, o metodă de lectură. Aproape toate cărțile sale o dovedesc. Chiar și autobiografia din 2006, care
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
univers. Apoi s-a distanțat de filosofia solipsistă: "Adică, eu sunt Dumnezeu în existență, dacă în adevăr numai eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist; nici în ceea ce privește teoria cunoștinței, nici în ceea ce privește, mai ales, existența ontologică". Evident, filosoful Nae Ionescu a fost credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
neînțeles în ceea ce privește parcursul fiecăruia dintre ei. Bogza a fost de stânga și a rămas de stânga, chiar și când aceasta s-a oficializat și el a căpătat un statut invidiabil în lumea culturală românească. Avantajele consistente de maturitate nu exclud îndreptățirea morală a opțiunii de tinerețe. După cum, la Steinhardt, faptul că într-o închisoare comunistă el s-a înfrățit cu foștii călăi, cu legionarii aflați în detenție, primind botezul creștin, îmi arată tocmai că el a înțeles lecția cristică. Opțiunea sa
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
audiență internațională în epocă), vorbea despre manifestările sociale creatoare constitutive de valori materiale și spirituale - economia și cultura - și de activitățile sociale regulative - politica și dreptul. O organizare socială bună, respectiv o constituie bună, trebuie să fie locul geometric al îndreptățirii echilibrate a tuturor manifestărilor creatoare sau ocrotitoare de valoare. Pe de altă parte, analiza sociologică și axiologică, ne convinge că, mai fragile fiind, valorile culturale au nevoie, mai mult ca alte tipuri de valori, de intervenția regulativă a politicii și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
antilovinescian, deși nu e probabil ca Lovinescu, în ciuda inteligenței sale, să-l fi apreciat ca atare. Al doilea lucru ține de psihologia lui Vianu, care dovedea de tânăr că se cunoaște bine. Îi mărturisește lui Lovinescu în acea împrejurare absența îndreptățirii morale de a-i judeca pe alții. Nu ia totuși lucrurile în ușor. Știe prea bine că nu se poate critică fără aportul subiectivității, dar e deopotrivă de convins că un critic trebuie să fie „un om de știință”. Oscilarea
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
critica actuală accente grave, similare cu cele din critica unui Ibrăileanu". Care sunt, așadar, trăsăturile de personaj conservator ale lui Constantin Călin? Mai întîi o îmbătrînire ușor stilizată, masca unei senectuți mereu subliniate, precum un suport al "seriozității" analizelor, o îndreptățire a moralităților: Am ajuns la o vîrstă care-mi evocă rămășițele zilelor. (...) Sunt hotărît să nu mă precipit, să-mi spun, după Boileau, Hatez-vous lentement, ca și cum termenul pentru Ťmarea trecereť ar fi departe. La Ťvîrsta a treiať, lupta cu timpul
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
funcții. Printre ele, cu siguranță, și pe aceea terapeutică, de catharsis psihanalitic, de eliberare de obsesii și de epurare de magmele care țin încorsetată identitatea. În acest sens, în interviul de care am amintit, Angela Marinescu poate emite, cu egală îndreptățire, două fraze, numai aparent antinomice, pe care trebuie, deopotrivă, să le privim cu atenție. „În fața hârtiei nu mă pot controla”, afirmă poeta, dar și, ceva mai departe: „Prin scris îmi controlez viața și libertatea”. Nod de contradicții, poemele din acest
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
o mostră tipică de filozofie lirică. Înclinația imediată este s-o pui în prelungirea Ușii interzise și să le privești pe amîndouă ca părți alcătuind un întreg memorialistic. Neîndoielnic că așa stau lucrurile, dar alături de ele trebuie pusă cu egală îndreptățire cartea Despre limită. Lucrarea din 1994 diferă numai în formă de celelalte două. Dar fondul de trăire e același. Căci în Despre limită cititorul vede cum o substanță lirică este organizată după reguli de strictă construcție abstractă. Este vorba de
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
marginali în ierarhia literară oficială, ar fi "stabilit" odioasele operații! Vînătoarea de vrăjitoare se desfășoară din plin. Prolectultismului, acțiunii sale antiaxiologice li se recunoaște doar o adresă antiromânească. Înlocuind critica necesară a comunismului, xenofobia se manifestă ca o încercare de îndreptățire a acestuia: "Seria de atacuri, de mai tîrziu, asupra lui G. Călinescu, semnate de Vicu Mândra, de N. Tertulian, care vor culmina în 1948 cu cele ale lui Ion Vitner, "Critica criticii" (1949), ca și cele de mai tîrziu, împotriva
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
înghițit de birocrația sovietică, o gură a iadului". Sau, cu o notă de trist amuzament: "În Moscova s-a petrecut un eveniment: s-a scos la vînzare vodka de 30 grade, pe care opinia publică a numit-o cu deplină îndreptățire Ťrîkovkať. Se deosebește de cea țaristă prin aceea că este cu 10 grade mai slabă, mai proastă și de patru ori mai scumpă". Cu toate că, în această sumbră atmosferă, umorul e prohibit: "Acum meditez la tot felul de lucruri și am
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
cu bună știință când își exersează cu voluptate gândirea umoristică. Știe că "râsul e un act nerentabil și chiar riscant", dar găsește în el o formă de revanșă. Candid, personajul central din Adio, Europa!, e victima râsului său cunoscător, cu îndreptățire superior. Zeci și sute de propoziții sau întregi analize ale râsului pot fi excerptate din roman, încât să umple o antologie asupra acestui răspuns al său. Pentru că râsul este pentru el un răspuns, o reacție ce-i exteriorizează gândirea insurgentă
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
și cum se poate apropia poezia de Dumnezeu e o întrebare ce revine frecvent în istoria literaturii din Evul Mediu încoace. Orice act poetic e un act religios - se poate răspunde pe urmele Abatelui Bremond, însă, cred eu, fără o îndreptățire perfectă a acestei generalități, o speculație riscantă. Dar Rimbaud și alți eretici? Pe ei unde îi situăm? Nu orice cuvânt poetic se trage direct din logosul divin, cum le place unora să creadă, pentru a înnobila poezia și a o
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
mai cu seamă în mijloace. Atît în proza de ficțiune, tradițională, cît și în cea nonfictiune, puterea de invenție se cuvine a fi creatoare prin modul în care depășește realitatea, recreînd-o, reorchestrînd-o. Marc Chagall susținînd a la rîndu-i a cu îndreptățire: "Artă nu poate fi realistă fără un dram de ireal." Iar Lawrence Durrel clamează: "... ăfictiuneaă reală nu e de găsit... Viața în sine e o ficțiune, si toti încercăm să spunem lucrul acesta prin mijloace diferite, fiecare dintre noi întelegîndu-l
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]