717 matches
-
asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia desăvârșită în gândirea Sfântului Chiril al Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nașterea ființei prin Duhul Sfânt. Această perioadă a vieții ajutată de Duhul Sfânt reprezintă o adevărată susținere a omului, în drumul său spre sfințenie. Prin urmare, o reconstrucție umană, în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o îndumnezeire a spiritului, o proiecție a ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă Acatist, București, 1931. Sterian, Paul, Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, Editura Cultura Națională, 1932. Sterian, Paul, Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare, București, Editura Casa Școalelor, 1944. Tudor, Sandu, Acatistul Preacuviosului Părintelui nostru Sfântul Dimitrie cel Nou Boarul din Basarabov, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Tudor, Sandu, Caiete 1 Dumnezeu-Dragoste, București, Editura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
el universul satului în poezie: copilăria, hora, comorile, dorul, descântece de dragoste, întoarcerea dezrădăcinatului, icoane aflate sub semnul poeziei lui Lucian Blaga și, din când în când, a lui Arghezi. Dragostea și nunta sunt invocate în incantații biblice, nașterea înseamnă îndumnezeire: "Și roiam, înfloream, înfrunzeam, mă-ndumne-zeiam/ în zori lumea era gata de nunta.". Dumnezeu răspândit în univers ne amintește de panteismul arghezian: " Cineva trece prin oameni și arbori". Ca și la Blaga, omul devine o prelungire a peisajului. Tot universul tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cervenco, cel care se ducea la atac înarmat cu o nuielușă pentru că nu concepea să ucidă pe nimeni și repeta că doar iubirea poate salva omenirea. Mai departe, Titus Popovici, cu cenzura comunistă în spate, nu merge. Iată momentul revelației îndumnezeirii trăit de Bologa : Apoi toate simțămintele, cele tulburi, ca și cele clare se adunară într- un mănunchi solid, puternic, și îndată îi apăru în creieri un gând viu ca un trăsnet : — Sufletul meu a regăsit pe Dumnezeu ! O dâră de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți, / Să vă deie Domnul / Totul ce doriți!"135 Împărtășirea din rodul mărului pune în valoare în-omenirea lui Dumnezeu și îndumnezeirea omului, transcendentul care se smerește până la trăirea umană și omul care se înalță spiritual, prin cunoașterea Logos-ului primordial: "Masă rotilată, / Galbănă de t`atră (piatră), / Da` în cornu mesei / Pomuț rămurat / De poame-ncărcat. / Drumari pe drum trece / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
duși în ispita lui; îl vom strivi pe tatăl păcatului, șarpele cel viclean, de care ne rugăm să fim izbăviți, sub ocrotirea lui Iisus Hristos, Cel Care a biruit lumea. Rugăciunea, așadar, să ne fie îndreptată spre această taină a îndumnezeirii, ca spre cea din urmă țintă, pentru a învedera ce am fost și ce ne-a făcut pe noi întruparea Celui Unul- Născut, de unde ne-a luat și unde ne-a dus dreapta Iubitorului de oameni, ridicându-ne din locurile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
un discurs patriotard, lacrimogen și fals. Dar nu cred că Paul Miron ar repudia o astfel de filiație decât mânat doar de modestia sa paralizantă. E la Eminescu un efort titanic de cizelare a limbii, de rafinare a graiului, de îndumnezeire a lui culturală, prin efort meșteșugăresc și prin intuiție poetică (în sensul originar al lui poiesis) care l-a bântuit, cu siguranță, și pe Paul Miron. Se lăsa adesea pradă magnetismului ce iradiază din textele eminesciene, care-l absorbeau pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din Galia. Dumnezeu a creat lumea din libertatea și bunătatea Sa cu scopul de a-i oferi omului mediul necesar pentru ca acesta din urmă să-și poată înfăptui vocația în limitele creatorului. Iconomia divină, după părintele Dumitru Stăniloae, constă în îndumnezeirea întregii creații. Sfântul Cassian subliniază în scrierile sale, citându-l pe Avva Isaac, că pasajul din Facere 1,26 ,,Să facem om după chipul și asemănarea Noastră...” înseamnă că Adam nu a fost creat dintr-o natură asemănătoare aceleia lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
omul face începutul mântuirii doar pentru că, în virtutea libertății, colaborează cu harul sau nu. Se poate vorbi mai degrabă de dorul sau nostalgia după Dumnezeu, rămasă în sufletul omului și după cădere și de dorința de autodepășire cu scopul atingerii îndumnezeirii. Prin intermediul harului, liberul arbitru devine o libertate tot mai aproape de desăvârșire, iar suprema libertate pentru individ este identificarea voinței sale personale cu Binele Suprem și care este Dumnezeu, cu voia Sa exprimată în legea morală. Problema rămasă nerezolvată pe de-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o singură și nouă activitate. După părerea Pr. Prof. univ. dr. Gheorghe Drăgulin, care îl identifică pe Dionisie Exiguul cu Dionisie Pseudo-Areopagitul, (teză puțin cunoscută în teologia românească), Dionisie Smeritul a descris și așezământul mântuirii, Biserica, în care se înfăptuiește îndumnezeirea celui credincios. Ea cuprinde, pe de o parte, oamenii și, pe de alta, făpturile netrupești. Trei grupe de câte trei ierarhizează și unesc în sobornicitatea aceluiași univers următoarele cete cerești: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
general) în Ministerul Economiei Naționale, la Finanțe și la Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mănăstiri bucureștene, ilustrat cu șaizeci de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Cel puțin o vreme neinclus în „loturile criminalilor de război”, S. va fi până la naționalizare director al Societății Textila Română, ulterior câștigându-și existența ca zilier, contabil, inspector de credite, vânzător la Aprozar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Poezia metafizică în poezia românească, rostită la Radio în septembrie 1933), și să își impună vreme de un deceniu munca în tăcere. Rodul va fi un ciclu rămas în manuscris (Acatiste și madrigale) și cartea intitulată Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Operă de maturitate, scrierea este inspirată de viețile sfinților, în care - cum spune S. - „se găsesc atâtea posibilități de poezie cât de pietate”. Aparținând artei, ca și religiei, autorul a voit-o „un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
cânturi (în număr de 31), utilizarea terținei (fiecare cânt are douăsprezece triple terține), cizelarea cu grijă maximă a versurilor (perfectă stăpânire a meșteșugului arătând în special rimele) -, dar îi opune un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie. Cel care a urcat scara desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932; Prințesa Dactilo, București, 1933; Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare, București, 1944. Traduceri: Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una, București, 1933. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, II, îngr. Marin Diaconu, București, 1996, 135-157, 271-276; Arghezi, Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]