5,366 matches
-
dorești, poți să vii să ne vezi. Din ziua aceea, prezența celor doi bărbați din viața sa deveni sufocantă. Radu profita de îngăduința ei cu o umilință de câine. Până și Sanda, profund impresionată de calvarul prin care trecuse, se îndură de suferința lui și-l acceptă. Dar cea care radia de o fericire fără margini era Aniela. Nimeni în jur nu mai era luat în seamă. Fetița număra minutele până la sosirea lui și o dată așezat lângă ea, cei ai casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
strigat el. Își Îndreptase un deget acuzator spre Adam, de parcă el ar fi fost cauza suferințelor Indoneziei. L-ai auzit astăzi, trei ore de minciuni pe care le Înghițim pentru că suntem prea săraci și prea inculți ca să gândim altfel. Am Îndurat timp de trei sute de ani jugul olandezilor, iar acum suntem În stare să credem că orice altceva poate să fie mai bine, chiar situația actuală. Degetul lui Îl Învinuia din nou pe Adam. Așa că te Întreb, oare-i mai bine
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei, bine pe...nu, nu era vorba de nici o vedenie, mă, nu venise, ca mine, să caște gura acolo, nu, era prosternat de-a dreptul, c-o față de senil idiot, în transă, bătea mătănii, dacă-l înțepenea sciatica nu se îndura să facă douăzeci de genuflexiuni să-și dezmorțească articulația. Nu, și-ar fi luat concediu medical, ar fi apelat la împachetări cu parafină, băi galvanice și cine știe câte hapuri sau ar fi plecat pur și simplu în străinătate să se trateze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
calitate a oamenilor, aceea de a coopera, cu aleasă înțelegere, atunci când era vorba de salvarea unei loaze. Bineînțeles, tuturor acelor persoane atât de îndatoritoare, le vorbea despre o groază de situații absurde, ce-au generat o serie de scandaloase persecuții, îndurate de sărmanul copil care avea fără doar și poate sufletul anihilat și era pur și simplu de mirare, că mai rezista încă nervos, numai vigoarea tinereții îl ajuta să se mențină la limita normalului. Cine-l vedea pe "bietul băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nu se întâmplă nimic în afara învolburării sângelui său, femeia se îndepărtă cu același firesc, ei, bine, te cucerea! Bărbații nu observară nimic, se înțelege, toți își vedeau de îmbucături, picase bine domnul cu amenzile lui, altfel nu s-ar fi îndurat gospodarul, în mijlocul săptămânii să sacrifice un cocoș. Flecăreau cu gura plină, convinși că totul pe lumea asta se obține cu o pulpă rumenită de cocoș. Viorel se strădui să golească paharul, era aprins, ah, numai vin roșu nu-i trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
alb de nea, răsare acum, spre bucuria gospodarilor ce așteaptă viitoarea pâine. Păsările călătoare se întorc din țările calde, își clădesc cuiburi din care peste puțin timp vor răsuna glasuri subțiri de puișori. Pentru păsărele care au stat iarna aici, îndurând frigul necruțător, Primăvara vine cu căldură ca o aripă ocrotitoare. Odată cu apariția căldurii înăbușitoare se aud: zumzetele gâdilitoare ale albinelor, clinchetele moi ale apelor, foșnetele pline ale frunzișurilor, precum și hohotirea despletită a vântului. Totul s-a reîntors la viață. Copiii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-a C Draga mea prietenă din țara cu război, Cele mai multe întâmplări, bunicul le-a trăit pe front, de unde s-a întors rănit. Odată, el mi-a povestit despre zilele aspre ale războiului, despre foamea pe care erau nevoiți să o îndure și mai ales despre tristețea care îi sfâșia inima la vederea morților și despre bunătatea sufletelor celor simpli și mai ales a copiilor, care nu au dorit și nu vor dori niciodată războiul. Într-o zi, pe când lupta căpătase altă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
decât vreo trei vreascuri rupte dintr-un gard, trosnind din când în când, cu flacăra lor care geme și amestecând prin colțuri de odaie lumini și umbre. Dar când voi sosi acasă, voi avea grijă de tine să nu mai înduri frigul și sărăcia, și dorul față de mine. Cu tine stau surorile mele, care sunt încă în singura, vesela și nevinovată perioadă a vieții: copilăria. Ele îi simt lipsa lui tata și nici eu nu mai sosesc acasă la ele și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mine la cap în ceasul morții. Dar, te rog, nu mai gândi așa, căci ne vom revedea în curând și vom trăi fericiți. Cunosc cât de neliniștită este o mamă când fiul ei este departe și când mai are de îndurat și sărăcia și iarna grea. La noi, în sat este frig și sunt și nori și noaptea e neagră și târzie. În fiecare noapte, tu inimă pustie adormi târziu, cu mine-n gând dar până ce adormi, în timp ce surorile mele s-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că cei doi străini vă priveau cu alți ochi, iar la plecare v-au spus numai vorbe frumoase. Odată, s-a auzit că veți pleca peste Siret, iar noi ne hotărâsem cu toții să plecăm după dumneavoastră, dar nu v-ați îndurat să părăsiți aceste meleaguri atât de dragi. Să știți că eu vă mulțumesc mult pentru ceea ce ați făcut pentru mine, aveți tot respectul din partea mea, iar eu mă mândresc de fiecare dată cu un dascăl de talia dumneavoastră. Cu stimă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Stelele par de aur. Luna revarsă valuri de lumina palidă. Umbrele salcâmilor se profilează mari, lunatice, ca niște fantome pe strada pustie. În umbră, ciorchinii florilor iau proporții uriașe. Încerc să-i prind cu mâna, să-i mângâi. Nu mă îndur să-i rup. Poate salcâmul plânge. Ar plânge cu lacrimi de flori, și-atunci ce voi mai mângâia eu? Frunzele nu au farmec fără acestea și nici parfum... Ploi au trecut peste salcâmi. Florile s-au scuturat, iar parfumul lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ani. Intrase acolo pentru prima oară Împreună cu Grațian. Se Însera când Grațian Încercă să-și Îndrepte oasele de teamă că ar putea descoperi te miri ce fractură. Avusese noroc: era doar bine tăbăcit, lovit cu măsură, exact atât cât putea Îndura fără risc trupul său de adolescent. Scoase o bancnotă de o sută de lei din buzunarul cămășii de ațică gri, cu buzunare și epoleți, un model pe care și azi Îl purta, și zise: fac cinste. Ploua mărunt. Barul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă două degete la cozoroc și atât. Dacă și-ar fi scos șapca, ar fi continuat drumul cu capul gol pentru că prefera să răcească decât să mai Îndure batjocura din privirile cunoscuților. Doar Marta Îl Încuraja să o poarte, pentru că era făcută de doamna Demarcsek, blănarul ei de lux. Ea Îi croise această minunată căciulă de inspirație polono-maghiară. Venise și ziua când șapca asta oribilă putea fi utilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
somnoros, aprobativ aerul, apoi închise ochii la loc. — Dereglările disociative, zise Randle, lăsându-se încet în scaunul scârțâitor, din nuiele, sunt destul de rar întâlnite. Apar uneori ca reacție la traume psihologice severe, blocând amintiri prea dureroase sau prea greu de îndurat pentru minte. Un fel de întrerupător al acesteia, am putea spune. — Dar n-am deloc impresia că am uitat ceva, am spus, scormonindu-mi din nou creierii. Doar că nu e nimic acolo. Adică, nu cred că simt ceva față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în jacheta ei mare, de camuflaj, frecându-și brațele cu palmele și lovind cu călcâiele în asfalt. — Bine, atunci, zise ea. Cel mai bine e să strângem tot ce ne trebuie, haine pentru câteva zile și orice nu te poți îndura să lași în mașină. Să nu iei însă prea multe; avem mult de mers pe jos. Ian mă privi cum golesc rucsacul, apoi cum îl umplu cu haine, un sac de dormit, casetele și caietele cu becul, lanterna, dictafoanele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spatele, pornind înapoi spre puntea superioară. Cu mult în spate, de-a lungul dârei întinse de hârtie și cerneală, o pagină albă se strânge și plutește la câțiva metri sub suprafața oceanului. blocând amintiri prea dureroase sau prea greu de îndurat pentru minte. Un întrerupător al minții, am putea spune. — Dar eu n-am impresia că am uitat ceva, am spus, scotocindu-mi din nou mintea. Doar că nu e nimic acolo. Adică, nu cred că simt ceva față de fata aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să-ți arunc pozele subacvatice. Ieri aveam impresia că acele treizeci și șase de poze erau de vină pentru ce ți s-a întâmplat. Le uram, le învinuiam, le loveam cu piciorul și le aruncam prin cameră. Nu mai puteam îndura să le știu acolo pe masă, în casă, chiar pe lumea aceasta. Dar acum, că nu mai sunt, nu mă pot gândi decât la cât de mult ți-ai dori aparatul ăla foto subacvatic și la cât de mult ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Noica, aluziv. Și veneau verile, cînd intram în lumea cealaltă, a părinților de la Iași. Zilele înaintau monoton. Buna-dispoziție forțată a tatei, mîncărurile cu sosuri, cu mult mărar și cimbru, umilința sărăciei, mascată de mama din răsputeri. Cristoase, tare nu se îndura să spargă o bancnotă de o sută de lei! De cîte ori citesc facturile cu sume din ce în ce mai umflate, îmi aduc aminte de palmele Ettei lipite de geam, de rochiile ei răstransformate, de poșeta Vuitton, cum nu mai purta nimeni. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de cunoștințe vagi, cu cererea de-a le citi (problema nu-i să publici, ci să te citească vreunul) și de-a le recenza. Nimic nu mă întristează mai mult decît o carte proastă. O rescriu parcurgînd-o, pînă cînd mă îndur s-o arunc. Am un vraf, ceea ce nu mă fericește. O căpiță de bani slabi nu înseamnă că ești bogat. La fel și cu tipăriturile multe. Cititorul alege cărți cum joacă 6 din 49: la plezneală. Năpădit de texte, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu-și masca indispoziția. Trosnea din dinți cum ar fi dat la ferestrău. Aș fi vrut s-o liniștesc cumva. Se rujase prea apăsat: fructă vopsită de vitrină, nedorită de cel pentru care se copsese, se înroșise. Nu s-a îndurat să urce la volan. S-a aplecat spre iarba uscată de lîngă gardul înalt și a încercat să strîngă în buchețel cîțiva năsturei prea scurți. Stuchitul mîței, așa-i zicea floricelei ăleia, incredibil de rezistentă la ger, bunica Leonora. Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
podul palmei, mă ardea cu flacăra dragostei. Și dragostea asta, cu toate că nu mi-era adresată mie, îmi devenise insuportabilă, cu sânii bălăbănindu-se pe deasupra dealurilor, mă ardea și înfricoșa, mă epuiza gândul la așteptarea preț de un anotimp ce o îndura străbunicul. Ultima dată când am visat-o pe Lucreția purta o rochie verde de mireasă, de ce de mireasă îmbrăcată în verde? Nu știu să vă spun, poate doar pentru că așa a rânduit-o visul meu. Stătea complet nemișcată într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sublima fericirea revine la a ști, a-i evalua durata, a o potența. Arhivarea ei este esențială, este hrană ulterioară pentru suflet și minte, ea adaugă la sănătatea mentală și fizică. Punctul de sublimare este punctul până la care trebuie să îndurăm fericirea, oricât de insuportabilă ni s-ar părea, și în același timp este punctul limită, dincolo de care nu avem voie s-o prelungim, pentru a nu cădea în plictiseală. Odată sublimat, actul fericirii trece în sfera gândirii; abia aici putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fără, Simple, mărunte, albe și mândre, Adăpostind pe stăpânii noștri de frig, De ochiul cel rău al arșiței verii, De zgomot, de moarte, de noapte, de zi, De gâturi de gâște, De gâturi de gâște. Râdeam și plângeam odată cu ei. Înduram în tăcere lumea lor ne-nțeleasă Noi nemuream în huzur, dar în ei, De cum se nășteau, moartea rânjea; O clipă mai scurtă, o clipă mai lungă De-aici, pân-acolo și fu întreruptă. Cohorte întregi de urmași și de neamuri, Crezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dorsal, în stadiul de imbibiție; rigiditate generalizată; semne putrefactive început de circulație postumă la nivelul trunchiului și rădăcina membrelor. Semne de violență: nu prezintă. Semne de tratament medical: nu prezintă. Semne diverse: tegumentele mâinilor și picioarelor sunt albite, încrețite și îndurate pe cale de detașare; depozit de mâl pe tegumentele mâinilor și membrelor inferioare; îmbrăcăminte umedă; spuma roz albicioasă la nivelul ambelor narine și în jurul cavității bucale; B. Examen intern Capul: țesuturile moi epicraniene fără infiltrate sanguine; oasele craniului integer au grosime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de alături, îmi lipsești. Mă întreb la modul cel mai serios cum să trăiesc fără dumneata. Și nu văd nimic vinovat în atitudinea mea. În lipsa unei derogări exprese din partea dumitale, nici nu-mi trece prin minte să te fac să înduri ultimele ofense. -Ce să răspund unor asemenea enormități? -O să vezi, lucrurile se vor desfășura așa cum ți-am spus. Va fi cât se poate de firesc. O să terminăm mai întâi sticla asta de șampanie krug, pentru că avem simțul valorilor, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]