4,881 matches
-
cu ochiul. La "locul special" s-a mîncat haiducește, buturele pe varză și cu fasole, rață pe varză și s-a băut pînă spre ora trei dimineața. Gabi se simțea minunat și, culmea, a dormit ca un butuc. Jegul dispăruse înecat într-un vin bun și acoperit cu buturele afumate și neafumate. A doua zi, la profesor, românul a achitat 250 euro consultația și s-a înarmat cu răbdarea necesară așteptării. La orele 16 fără 30 de secunde a venit profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și stropind puțin prin gaura lăsată în gură de cei doi dinți scoși de un bătăuș din cartier. Păi, sîntem vecini, mă cunoști, ne-am ajutat între noi. Cînd m-ai ajutat? Chiar săptămîna trecută, te-am remorcat că ai înecat motorul. Îmi aduc aminte, n-am uitat. Tu cu Fiat de lux și eu cu rabla de Dacia. Ce superior te uitai la mine! Cum superior? Așa mă uit eu. Atunci uită-te la alții. Eu nu sînt prost. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ducelui de Urbino, care o stăpînea, și puse să fie omorît temutul Dorco, ajutorul lui. I-a asasinat, printr-o trădare oribilă, pe prinții care i se păreau că duc o viață contrară propriilor sale interese. A pus să fie înecată o doamnă din Veneția, de care abuzase; dar cîte cruzimi nu s-au comis din ordinul lui! Cine ar putea număra toate crimele sale? Acesta este omul pe care Machiavelli îl preferă tuturor celorlalți oameni însemnați ai vremii și eroilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trupe auxiliare, mixte și proprii] Machiavelli împinge hiperbola pînă la un punct extrem, susținînd că un principe prudent ar prefera să piară cu trupele sale, decît să învingă cu ajutor străin. Cred că un om în pericol de a se îneca nu mai apleacă urechea la cei care-i spun că ar fi nedemn de el să-și datoreze viața altora decît lui însuși și că de aceea ar fi mai bine să moară, decît să apuce de frînghia sau brațul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
În păduri. Rușii au spart ușile masive, ca de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a luat cu el În toate jocurile și peregrinările, pretutindeni. Ei bine, acum, desfăcîndu-se din Îmbrățișare, a rostit primul gînd care i-a trecut prin cap după aproape patruzeci de ani de despărțire: — Mai ții minte cînd era să ne Înecăm În spatele școlii? Crescuse Valea Măriei... Noroc că m-ai Împins tu tare și te-am tras și eu spre malul din dreapta, nu În partea aialaltă unde se făcuse apă mare! Mai ții minte?... N-am mai fi apucat să ne
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înainte de toate rezer vele de apă, apoi potolirea stihiei și Întîlnirea cu un vapor alb, cu totul și cu totul de porțelan, al cărui căpitan i-a stri gat peste valuri camaradului său să-i treacă lui oamenii că-i Îneacă, căpitanul de la Fiume refuzînd, vaporul de porțelan pierzîndu-se cu iuțeală la orizont, iar al emigranților tîrÎn du-se anevoie Înainte, În sfîrșit, dimineața În care călătorii au fost scoși pe punte și li s-a arătat, departe, Înaintea lor, Femeia
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui Ruben, ca nevastă lui Iuda. Într-o zi, când Cyborea suspina din greu și Iuda, bărbatul ei, o întrebă cu grijă ce are, ea răspunde: „Vai, sunt cea mai nefericită dintre toate femeile, căci pe copilașul meu l-am înecat în valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort înainte de vreme. Iar Pilat a mai adăugat durerii și altă durere, din păcate, căci m-a nuntit, deși eram copleșită de tristețe, și m-a unit cu tine, deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
construiește o arcă și se urcă pe ea împreună cu alți „trei tauri albi” (Sem, Iafet și Ham). Urmează viziunea potopului: puhoaiele de apă revărsându-se necontenit din ceruri. Corabia cu „taurii albi” plutește liniștită, în vreme ce „elefanții, cămilele și măgarii” se îneacă în valuri. Din cei trei tauri albi de pe arcă se nasc toate națiile pământului: lei (babilonieni), pantere (edomiți), lupi (egipteni), câini, hiene, mistreți (perși), vulpi, porci, păsări răpitoare, vulturi, corbi (ultimele trei, grecii) și încă un taur alb (Avraam). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mici, colorate, care încă se mai țineau una de alta, de ger. Odată cu primăvara, au venit și puhoaiele de pe munte. Locul pietrei era acum o spărtură largă, prin care a năvălit apa și a măturat satul, copacii, gospodăriile frumoase, a înecat drumul... După aceea, oamenii au făcut alt dig, dar meșteșugul pietrarilor de demult se uitase. Așa cum vedeți, digul trebuie acum întreținut în fiecare an, ca să ne bucurăm de liniște și siguranță la adăpostul lui. Din când în când, în nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să mă apropii și am să I-l dau. Poate că are nevoie de el. Uite ce mare e! Iar regii, cu cât sunt mai bogați, cu atât au mai mare nevoie de bogății." Și deodată, glasul tânărului se frânse, înecat în lacrimi. "Ce-i cu tine?" l-am întrebat. "Nu știu, mi-a apărut așa, deodată, în minte surâsul bărbatului aceluia când stingea lumânările, blând și trist: n-ai înțeles nimic. Și m-am simțit murdar, murdar de gândurile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
valuri, ca atunci când se sfărâmase bărcuța noastră... și tata mă prinsese de păr și așa m-a scos și m-a dus la mal... Ce spui, marea avea dreptul să fie liberă, nu-i așa ? Dacă vroia, putea să te înece, și pe tine, și pe tata, doar ea e cea mai puternică de pe aici. Iar dacă vrea, poate chiar acuma să se ridice și să măture totul în cale, și țărmul unde stăm acuma, și satul tău și tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Și am să acopăr eu, cu trupul meu, gaura mare pe care ai făcut-o tu. Dacă nu fac asta, eu te iert, sar în apă și înot până la mal, dar tu, care nu ai atâta putere ca mine, te îneci deși te-am iertat. Dacă acopăr cu trupul meu gaura din barcă, eu sufăr, poate chiar am să mor, fiindcă efortul e mare, dar tu trăiești și ajungi la mal. Și știi de ce aș face asta ?! Fiindcă te iubesc ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
urmă, s-a făcut întuneric de tot. M-am trezit în colibă, lângă foc, iar bătrânul îmi freca mâinile și picioarele: Ei, da' bine că făcuși ochi ! Nu, nu ne-am răsturnat, n-ai căzut în apă, nu te-ai înecat. Când am tras la mal, te-am găsit leșinat pe fundul bărcii. Dar am avut de furcă cu tine: tremurai tot și strângeai așa de tare banca sub care căzuseși, că m-am căznit să-ți descleștez degetele, dar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cu mare nedumerire, Elena. ― Apoi când nu-i cum trebuie, atunci Îi bun cum esti - dormem pi apucatilea! - a răspuns tata Toader. Iar Petrică a depănat firul mai departe: ― „Stingerea, Petrache băiete, că dacă o ținem tot așa o să ne Înecăm ca țiganul la mal - l-am auzit poruncind și prorocind pe Toader. Drept urmare, am stins opaițul și am adormit pe dată. A doua zi, la orele opt, a venit curierul trimis de tăticul nostru: „Domn’ sergent, m-a trimis domn
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mișcarea garniturilor de marfă de lângă rampa de Încărcare. Mai Învățasem ceva rusește - Vaniușa să trăiască - și pricepeam cam ce se vorbea În jurul meu. Așa am aflat că marfarele plecau numai spre sud. Era și firesc. În nord - unde pădurea te Îneacă - ce să caute? Și zilele treceau una după alta. Cu „celovecul” - paznicul meu - am Început să mă Împrietenesc. Într-una din zile, În drum spre gară cu remorcile doldora de bușteni, accelerez motorul de să și dea duhul, apoi pun
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
este loc nici pentru o iotă În plus și... Și „bătrânul” va fi lângă tine. Adică În comisie... Curaj, cumetre - a ținut să-l Încurajeze În felul său gândul de veghe. „Asta e ca și cum un nefericit e gata să se Înece și prietenul său de pe mal Îl Învață cum să dea din mâini. Aruncă-te În valuri, prietene, și salvează-l!” „Voi sta pe eșafod lângă tine, vecine. Să nu duci nici o grijă”. „Îți mulțumesc, Întâi pentru că m-ai ținut de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai cuprindea și alte informații despre viața din stațiune, foarte precise și foarte detaliate, dar total neinteresante din punctul de vedere al lui Virgil. E-he, ia uitați-vă la șefu, ce mutră a făcut! Parcă i s-ar fi înecat corăbiile! exclamă vesel și mucalit, de la biroul de vizavi, Nelu Mazurcă, făcând larg prin aer un gest semnificativ cu mâna, după care se porni să râdă cu poftă. Un coleg de la alt serviciu, care tocmai intrase în biroul celor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mult de câteva cuvinte pe zi, în pauze, când fuma pe rupte, țigară de la țigară, ca un om peste care dăduse cine știe ce năpastă. Ce-i cu tine azi, mă? îl luase odată peste picior veselul Dobrescu. Parcă ți s-au înecat toate corăbiile!... Atunci celălalt, după ce mai fumase o vreme în tăcere, dăduse memorabilul răspuns: Păi cum sa fiu vesel, mă? Că m-am apucat să calculez câți ani ne trebuie nouă ca să ajungem la nivelul de unde-am plecat pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
anestezicelor, a hălăduit într-un minunat și straniu univers necunoscut, sau el, care a vegheat la ușa pe care erau marcate înspăimântătoarele litere S. I. P. O. ?" Victor cutează, în fine, să iasă în tumultul marelui oraș. Îl întâmpină o seară înecată într-o ceață deasă, străbătută de fascicole violente de lumină. Din masa groasă de ceață țâșnește sunetul strident al unei sirene. Salvare ? Pompieri ? Sunetul pătrunde ca un sfredel în urechile lui Victor, făcându-l să tresară cuprins de panică : "Salvarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu greutate câțiva dumicați din pâinea uscată care mi-a adus în gură un gust dulce și bun, gustul neprețuitului bob de grâu. Dar pe loc dinții s-au simțit prizonierii pastei clisoase și m-a cuprins teama că mă înec, că mă înăbuș. Atunci Minodora a apropiat de buzele mele un vas cu apă din care am băut cu sațietate. Apa câinelui. Cât era de bună apa ! Cât de necesară pentru revenirea la viață ! Tăcerea a fost întreruptă de vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să nu o mai cocoloșim. În lumea "modernă" nu se poartă. Cordonul buricului se taie. Ea îl tolerase prea mult. Cordonul s-a tăiat, dar am impresia că o doare doar pe mamă... Dora nu mai poate vorbi, lacrimile o îneacă. Nu plânge, Dora ! De când lumea și pământul se întâmplă așa. Când copilul se rupe de la casa părintească, ca să-și construiască propria viață, părinții nu au ce căuta acolo. Relația mea cu Minodora a fost diferită pentru că am avut parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe pământ, Iosefina... Relația noastră nu poate să depășească stadiul unei iubiri ocazionale și nici nu poate deveni publică! Ba mai mult, cuminte ar fi ca ea să înceteze!.. Fii cuminte, Cătăline!.. Eu mor!.. Eu mă omor, Cătăline! Eu mă înec în scăldușca aceea parfumată! Te rog frumos! Te implor, Cătăline, că acasă nici moartă să nu mă duci! Direct la morgă, iubitule! Și la crematoriu! Banii îi găsești în poșetă! Tu ești nebună! Da, nebună! Nebună de iubire, Cătă! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să fii de-al nostru..." Alaiul trece și simt că mi-am câștigat dreptul la încă un strop de apă. Mă aplec, dar, când să sărut oglinda apei, mă trezesc suspendat deasupra izvorului. Aud: "O, să nu cumva să te îneci! Datoria mea rămâne sfântă oriunde: trebuie să-ți asigur securitatea, chiar și atunci când încerci un exercițiu periculos deasupra unui firicel de apă!" Nu mai ridic ochii. Înțeleg. Văd teniși cu statut de fleandură și un trening ponosit. Puse cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
foarte preocupată. Neîndoielnic trebuie să descopere misterele celui mai încifrat vis pe care l-a avut cineva vreodată. N-am văzut-o niciodată atât de concentrată. Răsfoiește, răsfoiește și iar răsfoiește cărțoiul, după care, oftând de parcă i s-ar fi înecat toate corăbiile singurei flote de război pe care o mai avea, se ridică, se așază iar, mă privește ca pe un proscris, oftează iar și... Dă să deschidă gura. Mă pregătesc să ascult un monolog lung. Mă rog bunului Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]