1,738 matches
-
pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
RĂZBOIULUI, gazetă apărută la București între 2 noiembrie 1914 și 14 august 1916, ca publicație de informație și de reportaj. Însoțite de o bogată iconografie, știrile despre diversele momente ale încleștării armate sunt ilustrate și prin traduceri din literatura dedicată înfruntărilor militare. Sunt tipărite tălmăciri din Alphonse Daudet (Stegarul, Cea din urmă lecție. Povestirea unui mic alsacian, Asediul Berlinului), Guy de Maupassant (Războiul, Bătrânul Milon), L. N. Tolstoi (Pentru ce?), Émile Zola (Șarja de la Rozenville), Arthur Conan Doyle (Contele din Castelul
SAPTAMANA RAZBOIULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289483_a_290812]
-
renunța la răzbunare, revenind doar la dragostea pentru Uliana, desfășurată într-un spațiu în care oamenii fug din calea torentelor Marelui Val (o aluzie la inundațiile de la începutul anilor ’70). Interesantă e ideea autorului despre cultură ca formă perfidă a înfruntării omului cu natura. Și în Așteptându-i pe învingători (1981) principala luptă se dă cu inerția, U. analizând un univers închis, cu puține personaje, în interdependențe aproape maladive. Primul război mondial este urmărit din diferite perspective, cu spaima personajelor că
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
de arbiter elegantiae. Lipsit de viață interioară propriu-zisă - consecință a ororii de psihologism a autorului -, Lucu Silion se lasă „traversat” de trăirile și efluviile pasionale ale personajelor feminine, ajungând în cele din urmă „decorul operațional” devastat, declasat și grotesc al înfruntării sentimentale dintre două amante conturate după o schemă romantic-maniheistă: de o parte, Ana Ulmu, „femeia fatală” a decadenților, brunetă, enigmatică și fascinantă; de cealaltă, Laura Feraru, blonda angelică și hipersensibilă, țintuită la pat, ca eroinele lui Poe, de capriciile unei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Chișinău, 1989; Arhivele Golgotei, Chișinău, 1990; Vacanța Ilenuței, Chișinău, 1990; Dincolo de ce văd ochii (în colaborare cu Ion Severin), Chișinău, 1991; Secunda care sunt eu, Chișinău, 1993; Eterna Danemarcă, pref. Ștefan Hostiuc, București, 1995; Știi să colorezi vacanța?, Chișinău, 1995; Înfruntarea lui Heraclit, Chișinău, 1998; George Meniuc sau Întoarcerea la Ithaca, postafță Eugen Lungu, Chișinău, 1999; Mărul îndrăgostit de vierme, Timișoara, 1999; Rața și Arhimede, Chișinău, 2000; Cavalerul Înzadar, pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2001; Lumea din spatele oglinzii, Chișinău, 2001; Dacă vrei
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
pentru o politică de alianțe ca soluție a problemelor de securitate și sprijin pentru strategia externă a statului român s-a materializat după mai bine de trei ani de degradare continuă a poziției sale internaționale, În contextul tumultuos creat de Înfruntările directe și acerbe cu diplomația marilor Puteri În problema controlului navigației pe Dunărea de Jos. Chestiunea danubiană (1880-1883) al cărei istoric nu intenționez să-l rezum aici <ref id="6">6 Cf. Șerban Rădulescu-Zoner, La souveraineté de la Roumanie et le
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În lotul studiat s-a obținut o medie a extremităților mult mai mare. Gradul de ostilitate scăzut se datorează În primul rând mediului dur cu care aceștia vin În contact, iar structura personalității lor de bază nu le permit o Înfruntare directă, nu opun rezistență regulilor impuse. În această categorie se include acei infractori care trec neobservați În penitenciar; pentru ei, această perioadă de detenție constituie un motiv serios pentru a nu recidiva. La polul opus se află cei cu ostilitate
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
triviumului „umanist”, fie quadriviumului „realist”. Aceste metamorfoze paideutice și culturale nu se desfășurau solitar; dimpotrivă, au fost însoțite de frământări politice și religioase care, în secolele XVI-XVII, au atins paroxismul. După dezastrul cruciadelor creștine, acestea s-au transformat chiar în înfruntări sângeroase. Mai ales în Europa Occidentală și, cu precădere, în Anglia, Țările de Jos și statele germanice. Supusă presiunilor, Biserica Catolică a reprimat violent protestele, dar mișcările protestante s-au întețit și s-au structurat într-o Biserică Protestantă care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbesc despre aceleași lucruri, comunică în același limbaj de specialitate, urmăresc aceleași scopuri. Nu urmăresc să se ucidă unul pe celălalt, dar nu se vor împăca niciodată printr-o îmbrățișare romantică. Împăcarea va surveni numai dacă dialogul este fructuos, dacă înfruntarea este rodnică. Recunoaștem aici, cu ușurință, mecanismul dialectic hegelian: Mugurul dispare în apariția florii și s-ar putea spune că el este infirmat de către aceasta; la fel, floarea este arătată ca fiind falsa existență a plantei și fructul trece în locul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară, totul depinzând de Ceaușescu). La întâlnirea cu Ilie Verdeț se strâng în jur de 20 000 de mineri, dar aceștia refuză să dialogheze în lipsa secretarului general al PCR. Pentru a evita posibile înfruntări violente, autoritățile din Valea Jiului infiltrează zona cu informatori și securiști, dar evită să militarizeze regiunea în mod vizibil, ca nu cumva să se ajungă la prefigurarea unui microrăzboi civil. De asemenea, sunt păzite depozitele de arme, ca nu cumva minerii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Durrell, D. H. Lawrence, M. Blecher și Liviu Rebreanu, urmărind „metamorfozele personajului romanesc”. Monografia Albert Camus sau Tragicul exilului (1968) trece existențialismul tot prin grilă marxistă, deși limbajul critic este mai relaxat. Discutând proza unui contemporan în monografia Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor (1980), V. susține că fenomenalul are în proza acestuia o situație precară, pentru ca - stăpânind concepte și procedând la asocieri teoretice de bun-simț - să examineze apoi funcția de recuzită a decorului, să urmărească necategorialul (conflictul real - imaginar), lipsa de contur
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
contemporani, I-II, București, 1961-1962; Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900). Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, București, 1966; Albert Camus sau Tragicul exilului, București, 1968; Semnele romanului, București, 1971; Reverii pe malurile Senei, București, 1978; Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Popas lângă Notre-Dame, București, 1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion Vitner, „Făclia” (Cluj), 1949, 1 iunie; George Munteanu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
paradox al nihilismului, și nu întîmplător este citat Emil Cioran, „scepticul de serviciu” al veacului trecut. Fără să își confecționeze iluzii facile din paravane și ocheane colorate, poetul se află angajat într-o acerbă bătălie, a cărei miză stă în înfruntarea polemică a realului, depășirea și „răscumpărarea” condiției umane impure, animat fiind de o mistică profană, denudată stilistic de orice retorică de triumfalism al revelației sau, din contra, de clamare a eșecului dureros: expediția e mereu dură, poetul știe că drumul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
continuarea neosămănătoriștilor ori ca neoromantic, catalogat „romanțios și desuet” (Mircea Scarlat). El nu se poate despărți de o anume gesticulație teatrală, gen Victor Eftimiu, ceea ce imprimă liricii un aer artificial. În piese, cu mare impact în epocă, miza o constituie înfruntările pasionale, conflictele morale care scindează în chip spectaculos personalitatea. Bunăoară, la Ștefan cel Mare, în egală măsură dedicat rațiunii istorice, pe care o adoptă ca destin personal, și laturii sale impulsiv-senzuale, dramatica schismă interioară face din personaj o figură ambiguă
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
dintre animalele fabuloase (unicornul, salamandra, aspida, vasiliscul, pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos. În Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală (1997) precizia informațiilor și reticența în fața speculațiilor hazardate se aliază cu o reală mobilitate a spiritului. Volumul include studii de istoria religiilor de factură diferită, de la cele
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
omul nu se mai poate mulțumi doar cu o știință a generalului, care să explice numai caracteristicile mari, făcând abstracție de variațiile datorate întâmplării. El are nevoie, totodată, de o știință a individului care să-l înarmeze cu instrumentele necesare înfruntării hazardului și a accidentalului. În fine, este nevoie să se ia în considerație un ultim aspect. Sistemele sociale nu prezintă un grad complet de organizare și structurare. În ele sunt mereu prezente procese contradictorii, care se pot cumula treptat, putând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia actuală sunt slab conectate: paradigma raționalității și paradigma explicației sociologice prin determinanți obiectivi, Acest model al deciziei prezintă totodată și o funcție normativă. Dacă partea de „calcul” a deciziei este oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Wolpe o numește: desensibilizare sistematică”. Aceasta constă în asocierea unui răspuns antagonist anxietății prin prezentarea progresivă, în imaginație sau in vivo, a unor stimuli responsabili de aceasta. Printre răspunsurile antagoniste anxietății, el plasează pe primul loc relaxarea diferențială. Fondată pe înfruntarea progresivă a stimulilor anxiogeni, desensibilizarea constituie o indicație de fiecare dată când acești stimuli sunt identificabili. Ea devine atunci o tehnică de preferat în tratamentele fobiilor. Locul anxietății Așa după cum putem constata, modelul wolpian se înscrie direct în continuarea modelului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitiv-comportamentale este acela de a ajuta pacientul să perceapă o eficiență personală. Ea îi permite să învețe strategii de control fiziologic, cognitiv, comportamental pe care le poate generaliza la alte situații problemă. Se poate spera că, odată cu experiența reușită de înfruntare a unei situații neplăcute, pacientul își modifică profund credințele în legătură cu capacitățile sale de a acționa în fața obstacolelor, deci maniera sa de a se poziționa față de lumea exterioară și față de ceilalți. 2. Studiu de caz Anamneză Motivul apelării la consultație Doamna
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stresului permite combinarea reactivării factorului stresant cu un dialog intern ghidat, situație care reduce intensitatea emoțiilor schimbând gândurile automate în legătură cu pericolul. Au fost dezvoltate succesiv șapte etape. Cele șapte etape ale managementului stresului în cadrul terapiei stresului post-traumatic 1. Pregătire pentru înfruntare cu ajutorul informației și al discuției. 2. Infruntarea în cadrul unui joc de rol sau a unei prezentări în imaginație care reproduce situația de care se teme. 3. Exprimarea gândurilor automate mai realiste, care anulează monologurile interioare în relație cu teama, pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la domiciliu, să călătorești...). 7. Expunerea în realitate, la situațiile generatoare de teamă, care nu prezintă un pericol obiectiv, este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe teoriile psihologice ale bulimiei cât și pe cunoștințele relative la procesele psihoterapeutice și la factorii de eficiență în psihoterapie. Această terapie aplică cele mai importante principii ale psihoterapiei: - stabilirea unei alianțe de lucru; - identificarea comportamentelor problemă; - înțelegerea determinanților comportamentelor; - înfruntarea situațiilor problemă; - activarea resurselor de adaptare; - însușirea unor mai bune capacități de gestionare. O psihoterapie funcțională și contextuală Terapia prezentată este funcțională și contextuală. Problema diagnosticului medical este secundară în raport cu descrierea precisă a comportamentelor - alimentare și non alimentare - care generează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sheymov, Turnul secretelor, București, 1998; Henry Kissinger, Diplomația, București, 1998 (în colaborare cu Mircea Ștefancu); Andrina Stiles, Rusia, Polonia și Imperiul Otoman. 1725-1800, București, 1998, Suedia și zona baltica. 1525-1721, București, 1998; Russell Sherman, Rusia. 1815-1881, București, 1998; William Golding, Înfruntarea, Ploiești, 1998, Inițierea, București, 2003; Ghidul Londrei, București, 1999 (în colaborare cu Radu Pintea); Virginia Woolf, O cameră separată, București, 1999; Salman Rushdie, Copiii din miez de noapte, București, 2000; Julian Barnes, O istorie a lumii în zece capitole și
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
un deceniu de postcomunism, caracterul endemic și cronic. Pentru a rezolva problemele de acest tip, trecerea timpului nu e suficientă. E nevoie de cunoaștere, de reflecție și de acțiune. În România, unde conversațiile publice despre societatea bună sunt aproape exclusiv înfruntări de „animale politice” puțin școlite filozofic, deci ascultând de regula darwiniană a „supraviețuirii celui mai adaptat” mai curând decât de sugestiile disputelor savante, asemenea lucrări sunt (deocamdată?) menite să formeze un mediu profesional și publicistic în stare să se angajeze
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]