885 matches
-
virotice manifestă o creștere încetinită și o culoare mult mai palidă decât a plantelor sănătoase. Frunzele nu sunt drepte, ci se apleacă în jos, prezintă dungi de culoare galbenă, întrerupte sau continui, iar într-o fază avansată de atac, se îngălbenesc în totalitate. Plantele nu rezistă la plantare, iar în culturile semincere tulpinile florifere sunt slab dezvoltate, producția de semințe fiind compromisă. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată în natură de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecțioasă a fost demonstrată de V. Severin și N. Frazier în 1945. Studii ample asupra materialului recoltat de la Băneasa și Buzău au mai fost executate de Z. Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
N. Frazier în 1945. Studii ample asupra materialului recoltat de la Băneasa și Buzău au mai fost executate de Z. Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Europa, la noi fiind descrisă în 1924 de C. Sandu Ville pe păstârnac, în 1933 pe morcov și mai târziu pe mărar. Simptome. Pe frunzele plantelor apare un miceliu alb ce cu timpul devine prăfos. Sub acest înveliș, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în toamnă, plantele virotice vor muri în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de la plantă la plantă de către afide, spanacul infectat în toamnă, semincerii de sfeclă și unele buruieni perene, asigurând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din 1954 E. Docea și V. Severin o citează și în România. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete circulare mari, gălbui sau cenușii-albicioase, de 1,5-6 mm în diametru. În condiții favorabile petele se unesc, acoperă suprafața frunzelor care se îngălbenește și se brunifică. În culturile semincere, pe cozile și tulpinile atacate, apar pete alungite, cenușii și uneori chiar pe semințe, se observă pete negre. Dacă vremea este umedă și cu temperaturi de peste 20șC, există riscul ca întreaga cultură seminceră să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele temperate ale Europei, iar la noi a fost semnalată încă din 1932, la Iași Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și se distruge toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lactuca scariola, L. saligna, iar E. Docea o descrie în 1976 și pe L. sativa. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor de salată se observă o pâslă albă, foarte fină, ce în scurt timp capătă un aspect făinos. Frunzele se îngălbenesc, își pierd luciul și se usucă. Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină puțin intensă și temperaturi între 10-32șC. Răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar la început pete de decolorare, ceea ce face ca aceste organe să capete un aspect mozaicat; în scurt timp, frunza se îngălbenește, în totalitate și cade. Fenomenul de îngălbenire și cădere a frunzelor are loc în mai multe etape ceea ce face ca, spre sfârșitul verii, pomul să fie jumătate desfrunzit (fig. 172). Numărul de fructe formate pe pomii virotici este mai mic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a treia decadă a lunii mai și prima decadă a lunii iunie. Pe fața superioară a frunzei, apar pete mici, până la 2-3 mm în diametru, de formă circulară, în dreptul cărora țesuturile capătă o colorație roșie purpurie. Țesuturile dintre pete se îngălbenesc și în funcție de intensitatea atacului, toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de culoare purpurie-deschis și în scurt timp se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
timp umed, pe partea inferioară, apare un mucilagiu format din coloniile bacteriene ce ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează și sporii de rezistență, de culoare brune gălbui. Aceștia formează coloane lungi de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște mici cupe cu spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de culoare galbenă, cu o ușoară nuanță portocalie, acoperă toată suprafața inferioară a frunzelor, care se îngălbenesc și cad. Spre sfârșitul verii, printre grupurile cu spori de vară, ciuperca formează grupuri prăfoase cu spori de rezistență, de culoare neagră. Frunzele cad înainte de vreme (fig. 185). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anul 1922 de către W.T. Horne. Boala este astăzi foarte răspândită, fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Valea Călugărească, Odobești, Miniș, pe soiurile Cardinal, Italia, Afuz Ali și Regina Puglia (C. Rafailă și M. Costache, 1968). Simptome. Plantele prezintă numai unii lăstari cu simptome de îngălbenire aurie, în timp ce restul par a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numeroase țări din Europa și deși pe teritoriul României nu a fost semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze veștede, de culoare cenușieverzuie, care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Boala apare pe garoafele din câmp, solarii sau seră, sub forma unor pete de decolorare circulare sau eliptice, înconjurate de o zonă violacee. În condiții favorabile ciupercii, petele se brunifică, se extinde zona atacată și în final frunzele se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă. Tulpinile florilor atacate se frâng foarte ușor în dreptul țesuturilor brunificate și înnegrite. Bobocii cu sepalele atacate nu se mai deschid sau se deschid asimetric (fig. 196). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, picăturile apei de ploaie sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de C. Sandu-Ville, iar acum este prezentă atât în culturile protejate cât și în cele de câmp. Simptome. Pe ambele fețe ale frunzei sau pe tulpini, apar zone acoperite cu o pâslă albă cu aspect prăfos, sub care țesuturile se îngălbenesc. Transmitere-răspândire. Pe frunze, ciuperca formează spori care sunt antrenați de vânt și pot infecta alte frunze și tulpini, dacă temperaturile sunt peste 20șC și frunzișul este ușor veștejit. Frunzele care se găsesc într-un mediu lipsit de curenți de aer
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în secțiune, în zonele centrale, puncte mici galbene, lipicioase. În solul cu exces de umiditate, porțiuni mari ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și apoi se îngălbenesc și se smulg ușor. Dacă atacul se instalează mai târziu, frunzele ca și tijele florifere, au dungi galbene, se veștejesc și plantele pier (fig. 210). Transmitere răspândire. Bacteria se dezvoltă la temperaturi optime de 2530șC și se transmite de la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea se unesc și acoperă frunza ce capătă un aspect făinos. Sub pâsla albă, frunza se îngălbenește, apoi se usucă și miceliul capătă o culoare cenușie, datorită unor mici puncte negre fructificațiile de rezistență (cleistoteciile) ale ciupercii. Transmitere răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație, iar cleistoteciile rezistă peste iarnă și din ele vor apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și mai puțin productivă față de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]