2,073 matches
-
strugure minunat de viță de vie. „Soră” spuse țăranul, „știi cui vreau să-i fac cadou acest strugure, cel mai frumos din via mea?” „Probabil superioarei sau unei surori din mănăstire”. „Nu, ție!” „Mie?” Sora care era la recepție se înroși de bucurie. „Vrei să mi-l dai chiar mie?” „Sigur, deoarece m-ai tratat mereu cu prietenie și m-ai ajutat ori de câte ori ți-am cerut acest lucru. Vreau ca acest strugure să-ți aducă puțină fericire”. Bucuria simplă și umilă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și spăla bine capul; apoi pentru a-și curața corpul, ei fixează în jurul lor trei pari înclinați spre olaltă. Pe acești pari întind ei bucăți de stofe de lână bine prinse împreună și, în mijlocul acestui fel de cameră, pun pietre înroșite în foc. Pe ele pun grâne de cînepă ce produc aburi, care-i fac să asude. Sciții iubesc foarte mult această baie de aburi și țipă cînd o iau. Femeile urmează o altă metodă: ele iau lemn de chiparos, cedru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime", săracul își lua lumea în cap. Revenind pentru a explica zicerea „trei moși pe groși", Gh. Ghibănescu scrie: „Grosul polonez era o monedă măruntă de argint, cam aproape de valoarea leului; și foarte multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
economia întrupării, cum sînt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămînînd neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat, nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima parte a dialogului, care se încheie cu mărturisirea credinței în Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
viaț a oricărei societăți care nu poate progresa în lipsa războaielor, revoluțiilor sau a altor feluri de mișcări sociale. E un rău pentru societate necesar pentru progres. ACTORII de seamă în județ au fost cei știuți: PSD ar rade tot, oricum înroșește bine județul, cu președinte de Consiliu Județ ean, cu vicepreședinte, 44 de primării, majoritate de consilieri. Mitică Buzatu a fost la înălțime și, dacă Năstase va ajunge președinte, s-a învârtit de vreo decorație. Două mari realizări: disciplinarea "partizanilor" și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc, special pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ionel curat, luminat/ Ca soarele când răsare,/ Ca busuiocul în floare,/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Dumnezeu’’ Descântecul „de cerpelit”. Când cineva mânca ardei iute, brânză de oi iuțită, pepene galben sau fasole și acestea nu-i prieau, i se înroșea și i se umfla nasul. Erau semne că persoana respectivă se îmbolnăvise de „cerpelit”. Atunci, bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și mămăliguță caldă. Se fierbea frunză de calapăr și cu zeama se spăla degetul infectat. Din mămăliga caldă, amestecată cu miere se făcea o legătoare la degetul beteag, până se înroșea. Se ținea două ore în castravetele murat, se spăla cu zeamă de calapăr, și îi aplica iarăși legătura de mămăligă cu miere, descântând: „Plecatu pe cale, pe cărare,/ Pe cale, pe cărare întâlnește pe Maria, Sântă Maria,/ Ce te văicări, tu, Tincă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
roua de soare./ Să rămână Tudorița curată, luminată/ Ca argintul strecurat’’. Se descânta de câte trei ori, trei zile la rând. Dacă la 4-5 zile boala dă înapoi înseamnă că descântecul și-a făcut efectul. Dacă s-a înfierbântat, se înroșește și nu dă înapoi, atunci se taie ceapă mare în două și se pun în cele două găoci ceară de albine, seu de oaie și săpun de casă. Acestea se pun pe spuză de cărbune ca să se topească și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească a se speria ® a-l speria = a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mea acum și cad Iluzii ca și frunze pe undele de vad.” (M. Eminescu IV, 432) c. constituenți sintactici, de diferite dezvoltări, purtători ai unor funcții sintactice deosebite; în enunțul „Se uita la mine nedumerită și întrebător, apoi iute se înroși...” (C.Hogaș, 158), termenii coordonați copulativ nedumerită și întrebător actualizează funcțiile de complement predicativ și circumstanțial (modal). d. componenți ai unor constituenți sintactici multipli, care actualizează, singuri sau împreună cu un verb copulativ, diferite funcții sintactice. În enunțul „- Dragostea cere riscuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mare. Ce-ascuns fu-ntâi văzui apoi pe-alocuri, precum roteam, trecând prin mari orori, ce-ntr-una tot sporeau din mii de locuri...1164. Cât de greu reușește Dante să descrie infernul de dincolo de râurile ce se prăbușesc în ponoare, ape înroșite de sângele oamenilor ocoliți de îngeri. Puțuri și râpe, imaginație și vis, constituie o adevărată suspendare a realității. Dacă mediul nostru terestru are un caracter iluzoriu, acest lucru este adevărat numai în comparație cu Inteligența divină care l-a conceput și creat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se aplică generalizarea respectivă. Expresii de genul de obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de limitare și indică faptul că vorbitorul este conștient de limitele generalizării sale. Lory, de pildă, ne spune cât de ușor se înroșește, adăugând: „Dar de obicei doar oamenii naivi roșesc, iar eu nu mă-ncadrez în categoria asta”. Pentru a afla dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat după următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cu descreșterea fermității structo-texturale a pulpei. În faza de maturare a tomatelor când pigmentația se modifică de la verde la roșu, se înregistrează o creștere de 30-40% a activității PME. PG devine activă mai târziu, în momentul când fructele s-au înroșit pe toată suprafața. La pere, activitatea maximă a PME se realizează de asemenea la începutul maturării, apoi descrește, având ca efect apariția de substanțe pectice cu molecule mai mici și mai solubile. La piersicile aflate în cursul maturării, activitatea PME
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din momentul recoltării. În timpul păstrării, la fructele de măr pot apărea boli fiziologice, datorate biodegradării pigmenților antocianici (pătarea Jonathan, opăreala etc). La produsele prelucrate, culoarea naturală se poate altera după un timp, datorită descompunerii leucoantocianilor (compotul de piersici se poate înroși la culoare). În timpul păstrării un timp mai îndelungat a sucurilor de fructe bogate în antociani, are loc o scădere a culorii datorită precipitării lente a coloranților. Cauzele precipitărilor sunt legate de natura coloidală, oxidarea sau polimerizarea pigmenților antocianici. Ca aditivi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vor fi descoperit căldura, devotamentul (fără de care știința cea mai temeinică nu se comunică) abia devenindu-i colegi. Nici omul, nici critica lui nu sunt atașante la întâiul contact. Accentul de sinceritate răzbate cu greu la suprafață, dar când răzbate înroșește gestul, cuvântul sau pagina ca un foc lăuntric, multă vreme ținut secret sub un strat de lavă întărită. NICOLAE MANOLESCU De ce ținem un jurnal? Mircea Zaciu citează într-un rând pe Julien Green („țin un jurnal în chip regulat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
greu printrun labirint cu numeroase capcane, ceiace îi obligau să ia totul de la capăt pentru a găsi ieșirea. Găsind-o au dat peste un grilaj de aramă, care le tăia trecerea. Magicianul apelă la cristale: -Acționați laser! Arama grilajului se înroși topindu-se. În față îi aștepta o scară cu sute de trepte care cobora în apa unui lac, ce nu putea fi cuprins cu ochii. Mirosul de grizu, făcea inoperabil laserul. Magicianul colaboră cu cristalele, apelând la entitățile astrale: -Aeresiți
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a încheiat capotul, dedesubtul căruia se vedea o cămașă uzată de mătase; a respirat profund pe nări ca să poată trage puțin aer în piept, întrucît de obicei era răcit. Era o răceală specială, sinistră, care abia dacă trecea vreodată. Îi înroșea pleoapele și îi irita baza nasului; îi impregna capul și membrele ca o intoxicație grea, sumbră. Sau era de vină faptul blestemat că trebuia să stea în camera lui, așa cum i-a spus doctorul cu săptămîni în urmă, pentru toată
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt picnidiile agentului patogen. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminați în masă și apar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
T). Un tip special este reprezentat de definiția operațională, prin care se realizează integrarea unui element într-un concept deja constituit și prin care se rezolvă o problemă de extensiune sau de identificare (d. ex., acesta este un acid dacă înroșește hîrtia de turnesol). În textele literare, există o serie de formulări care sînt apreciate ca alcătuind definiția retorică (sau informală), folosite de autori pentru a atribui narațiunii implicații conotative pentru elementele limbii. Acest tip de definiție se poate baza pe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
economia întrupării, cum sunt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămânând neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima parte a dialogului care se încheie cu mărturisirea credinței în Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Eminescu, promite să scrie și un al doilea volum. Nu mai pomenesc aici de marea armată de versificatori, plodiți parcă pe bandă rulantă, care se simt obligați să consacre „câteva versuri” lui Eminescu. Parcă îi văd cu ochii umezi, înroșiți de băutură, rostind câte un poem-dedicație lui „bădița Mihai”, că îți vine să intri în pământ de rușine... Într-o imagine concentrată și rezumativă i-am putea numi pe aceștia poeți-lipitori, pentru că parazitează pe corpul imaginar al autorului „Odei în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
noi nu se întâmplă astfel de lucruri... La noi e regulă! La români toate merg însă una peste alta! Vorbele astfel rostite au un efect perturbator neașteptat, determinând instantaneu scindarea grupului prezent în două: unii râd, iar românii prezenți se înroșesc fie de rușine, fie de mânie. La nivel individual, se conturează cu claritate, brutal și dureros, într-un astfel de moment, conștiința alterității, a diferenței percepută ca obstacol de netrecut. Dovadă că lucrurile stau astfel e repeziciunea cu care vestea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]