1,283 matches
-
A l’ouest de l’Eden și Cato Zoulou, Pratt construiește o întreagă mitologie personală în care se amestecă istorie, vis și gnoză, într-un vârtej psihedelic. Și nu este întâmplător că în epopeea acestui locotenent de cavalerie polonez se înserează siluete care vin din alte texte ale acestui Text originar. Dinspre Ann de la jungle și Corto Maltese apar personajele ce au în comun această supraviețuire/explo rare/viață/moarte sub soarele Africii. Între războinicul devotat lui Allah, nemilosul Cush, pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
creștină este foarte exigentă. Pretinde un mare autocontrol, disponibilitate la iertare și sacrificiu. Ea va fi reușită, cu atât mai mult, cu cât soții vor rămâne alături de Dumnezeu, în ascultarea Cuvântului său și în rugăciune, cultivând viața lor spirituală și înserându-se tot mai mult în viața comunității ecleziale. Sacramentul căsătoriei este asemănător sacramentului botezului: trebuie reînnoit în fiecare zi. Întrucât Biserica catolică crede cuvântul lui Isus: «Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă», ea nu cunoaște divorțul. Desigur, este
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
stupid, dar cu acest prilej și-a amintit că-i promisese reprezentantului comercial o vizită. Seara, medicul l-a găsit pe Cottard în fața mesei lui din sufragerie. Când a intrat, pe masă a văzut deschis un roman polițist. Dar se înserase și desigur trebuie să fi fost greu de citit în întunericul care se lăsa. Mai degrabă se putea presupune că, cu un minut mai devreme, Cottard se gândise liniștit în penumbră. Rieux l-a întrebat cum se simțea. Cottard, așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
văzusem pe tata în vis, de parcă era realitatea cea mai clară. Pe acest fond sufletesc, după micul dejun, m-am așezat liniștit la masa de lucru aproape de fereastră pentru o mai bună luminozitate și între orele 9-13 am reușit să înserez eseul cu titlul: „Povești adevărate”, căruia îi fac loc imediat, după cum urmează: Astă noapte l-am visat pe tata, tatăl meu cel cu ochi albaștri în care se oglindea cerul senin al unei zile de vară. Da! L-am visat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
are despre sine, va veni la olărie și-l va întreba pe Cipriano Algor cât costă figura, iar Cipriano Algor va spune că nu e de vânzare, și când va fi întrebat de ce, el va răspunde, Pentru că sunt eu. Se însera, în curând va apune soarele, când Marta veni în olărie și spuse, Am terminat, le-am pus la uscat pe masa de bucătărie. Imediat, observând lucrarea executată de tată, două figuri neterminate de aproape două palme înălțime, în picioare, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
30 aprilie 1970). Așadar, Vinea a găsit numele, iar prenumele a fost ales de Samuel Rosenstock. Problema „nășiei” pare lămurită. Totuși, o serie de manuscrise ale unor poeme — datate 1913 sau 1914 — sînt semnate Tristan Țara sau chiar Tristan Tzara! „Înserează“, datat 1913, Mangalia, e semnat Tr. Țara. „La marginea orașului“, scris în 1913, e semnat tot Tr. Țara. Varianta sa, „Pastorală“, datată 1913, e semnată Tristan Tzara. „Chemare“ e datat 1913, Pădurea Gîrceni, și semnat Tr. Țara. „Îndoieli“, datat 1914
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un cabaret. Mme Hennings et Mme Leconte chantèrent en français et en danois. Mr Tristan Tzara lut de ses poésies roumaines („Nocturnă“ și „Înserează“, pe care le tradusese atunci în franceză, n.m.). Un orchestre de balalaïka joua des chansons populaires et des danses russes. Je trouvai beaucoup d’appui et de sympathie chez Mr Slodki qui grava l’affiche du Cabaret et chez Mr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-te fereastră — prin urmare/ și ieși noapte din odaie ca din piersică sîmburul,/ ca preotul din biserică,/ Dumnezeu scarmănă luna îndrăgostiților supuși/.../—hai în parcul comunal/ pînă o cînta cocoșul/ să se scandalizeze orașul (...) să plecăm, să plecăm” (Tristan Tzara, „Înserează“). Ambele poeme (cel al lui Tzara compus la Mangalia) par a fi rodul unui „concurs” poetic între cei doi. După toate probabilitățile, concursul a avut loc într-o vacanță petrecută de ei împreună cu Marcel Iancu (el însuși autor de tablouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
toți oamenii de pe pămînt, dar nu-mi dau/seama dacă e mai bine“ („Septembrie. Ciornă“) etc. Tzara însuși va mărturisi, în Almanahul Dada al lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista Cabaret Voltaire, Zürich, 1916, p. 16 a manuscrisului poemei „Înserează“ (Il fait soir), v. și dosarul realizat de Nicolae Țone în Aldebaran, nr. 1-4, 2001, pp.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista Cabaret Voltaire, Zürich, 1916, p. 16 a manuscrisului poemei „Înserează“ (Il fait soir), v. și dosarul realizat de Nicolae Țone în Aldebaran, nr. 1-4, 2001, pp. 91-115, cu privire la editarea primelor poeme ale lui Tristan Tzara. O variantă modificată a fost publicată în volumul De Nos Oiseaux, Ed. Kra, Paris, 1929
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inundau ochii. — Nord? Nu înțeleg. — La Endō. — Endō? exclamă Tomoe surprinsă. Doar nu vrei să spui că e vorba de Endō ăla?... Gaston tăcu. — Nu Endō ăla, Gaston, nu-i așa? Nu se poate! — Plec, repetă Gaston încet. Deseară. Se însera. Au luat-o pe aleea dintre Yotsuya și Ichigaya, mărginită de copaci. Ceața care se lăsa seara făcea ca frunzele verzi ale copacilor să pară și mai închise la culoare. Nu mai era nimeni prin jur, cu excepția a doi băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de vânt care, ducându-mă departe de Izvorul meu, mă stingea, în vreme ce mă bucuram că sunt un licăr iluzoriu în noapte. Acesta era Stiliano, cel care, gonit din Cividale, se îndrepta spre necunoscut, iar nu cel care scrie. II Pe înserat am ajuns la primul popas, de unde se intră pe via Postumia. Mi s-a dat voie să mă culc pe fânul din grajd, fiind miluit cu o strachină de fiertură de boabe și carne de berbec. Hangiul, înștiințat de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
câteva zile mai târziu la palatul regal a fost cu totul și cu totul diferit. Eram doar eu, cu Rotari și Gundeperga în încăperea cu ușile deschise unde se dădeau sentințele de condamnare la moarte, încotoșmănați în blănuri grele. Se înserase. Draperiile groase care acopereau ferestrele mari fluturau din pricina vântului, aducând înăuntru rafale înghețate de zăpadă ce sfârâia peste vasele cu jăratic fumegânde. Flăcările torței agățate de o grindă riscau să se stingă în orice moment. Eu însă tremuram nu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
soarele îmi topește puterile, iar, în ploscă, mai am doar câteva picături de apă. Ce să fac? Dacă nu găsesc curând un izvor, mă voi stinge”. Continuă să meargă rugându-l pe Dumnezeu să-i dea un semn. Mai pe înserat se opri sub un copac umbros pentru a se odihni și zări lângă trunchiul arborelui o pasăre mică, neagră, cu o pată roșie pe burtică și cu o coadă ca o furculiță, care abia mai respira. O luă în palmă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai revedea, Îi aruncă el comandantului În chip de salut. - Viața e plină de surprize, răspunse glacial polițistul. Christian se Îndepărtă. Avea de acum un motiv suplimentar să dorească s-o ia pe Marie cu el departe de acolo. Se Însera. TÎnăra polițistă stătea pe faleza care domina golful Jefuitorilor de corăbii, vizibil cufundată Într-o dilemă greu de rezolvat. Faimoasele puncte obscure pe care Lucas voia să le lămurească se Întîlneau cu propriile ei Întrebări. Pentru specialistul În crime ritualice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
siderurgice. Ziua, Întâlnea uneori un african, un malian mărunțel cu pielea cenușie; se salutau cu o Înclinare a capului. Cantina universitară nu era Încă deschisă; Michel cumpăra conserve de ton de la Continent, În Courcelles-sur-Yvette, apoi se Întorcea În campus. Se Însera. Michel pășea pe coridoarele goale. Pe la jumătatea lui octombrie, Annabelle Îi scrise o a doua scrisoare, mai scurtă decât prima. Între timp Îi telefonase lui Bruno, care nu avea, nici el, vești de la frate-său; știa doar că Michel Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
am măritat. M-am gândit adesea la tine. Te-am urât când nu mi-ai răspuns la scrisori. Au trecut de atunci douăzeci și trei de ani, dar Încă mă gândesc la asta, uneori. Annabelle Îl Însoți până la gară. Se Însera, era aproape ora șase. Se opriră pe podul de peste Grand Morin. Se vedeau plante acvatice, castani și sălcii; apa era calmă și verde. Corot iubise acest peisaj, Îl pictase de mai multe ori. Un bătrân, nemișcat În grădina lui, semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Porto Rico, aș fi murit la San Juan. Și dacă, așa cum voiam eu, aș fi tras un somn bun În patul meu, m‑aș fi trezit mort. Rosamund zicea că fără oxigen n‑aș fi putut trece noaptea. Pe măsură ce se Însera, ciorile Își sunau claxoanele. Aici deveniseră păsări urbane. Un poet francez le numise les corbeaux délicieux - dar care poet anume? Mă Îndoiesc că măcar Ravelstein ar fi știut. Mintea mea nu mai izbutea să se urmărească pe sine. Dar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE stă pe un colț al băncii, cu o privire fericită și naivă, mestecând firul de iarbă oferit de GRUBI; ȘEFUL GĂRII se plimbă, vizibil încurcat în dorința sa de a începe o discuție; între timp s-a înserat ușor și continuă să se însereze.) ȘEFUL GĂRII (Se plimbă; după un timp.): S-a înserat... (Încep să aprindă, unul câte unul, felinarele de pe peron.) Aici se înserează al dracului de repede... (Pauză; CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE își ridică, o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
colț al băncii, cu o privire fericită și naivă, mestecând firul de iarbă oferit de GRUBI; ȘEFUL GĂRII se plimbă, vizibil încurcat în dorința sa de a începe o discuție; între timp s-a înserat ușor și continuă să se însereze.) ȘEFUL GĂRII (Se plimbă; după un timp.): S-a înserat... (Încep să aprindă, unul câte unul, felinarele de pe peron.) Aici se înserează al dracului de repede... (Pauză; CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE își ridică, o clipă, privirile spre ȘEFUL GĂRII, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
firul de iarbă oferit de GRUBI; ȘEFUL GĂRII se plimbă, vizibil încurcat în dorința sa de a începe o discuție; între timp s-a înserat ușor și continuă să se însereze.) ȘEFUL GĂRII (Se plimbă; după un timp.): S-a înserat... (Încep să aprindă, unul câte unul, felinarele de pe peron.) Aici se înserează al dracului de repede... (Pauză; CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE își ridică, o clipă, privirile spre ȘEFUL GĂRII, apoi se face ghem în colțul băncii.) ȘEFUL GĂRII (Plimbându-se de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în dorința sa de a începe o discuție; între timp s-a înserat ușor și continuă să se însereze.) ȘEFUL GĂRII (Se plimbă; după un timp.): S-a înserat... (Încep să aprindă, unul câte unul, felinarele de pe peron.) Aici se înserează al dracului de repede... (Pauză; CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE își ridică, o clipă, privirile spre ȘEFUL GĂRII, apoi se face ghem în colțul băncii.) ȘEFUL GĂRII (Plimbându-se de-a lungul peronului, făcând mișcări de dezmorțire a oaselor.): Se va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de praf cu fire de beteală, coji de ouă, firimituri. Nu mai vine tac-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează. Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace. Urâtă vreme, bodogăne și el la fel ca maică-sa, luând gumarii în picioare și pornind prin noroi după cele șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-ul din placa 1 și cel din placa 2 aparțin unor rude apropiate de sânge. În sfârșit are confirmarea, sunt tată și fiică. Când termină, ia registrul cu numele pacienților și în dreptul eșantioanelor respective notează, Paternitate confirmată. Afară s-a înserat. Sprijinit cu coatele pe masa de faianță, trage adânc în piept mirosul mineral, dincolo de orice atingere a vieții, o cetate de fenolftaleină. Dincolo de resturile astea împuțite. Dincolo de colții ăștia înghețați. Tot răul pe care oamenii și-l fac unul altuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
data aceasta în straie femeiești, de bonă sau precupeață, cam grăsană și cu sprâncene groase, răvășite. Târa un cărucior de piață, din care se vedeau câteva crătiți, un lighean roșu de plastic și o pătură albastră, soldățească. Parcurgea atunci, în înserat, Strada Mare (încă Republicii în acele zile epopeice ale Revoluției de la Județeană, ulterior denumită Calea Regală). Ieșea de pe Afinului, traversa Scorțarului, colț cu Caporal Târtănel Laurențiu, o cotea pe Dumbrăveanca. În dreptul Farmaciei nr. 12 (transformată mai târziu de Eminescu, nepotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]