16,346 matches
-
din Occident vor aduce în casa părăsită la mii de kilometri, mult invocatul trai decent. Speranța de a face pasul de la supraviețuire la o viață în paradigmele civilizației și umanului, lasă în urma ei de multe ori traume ale disperării: singurătate, înstrăinare, destrămarea țesutului afectiv, dor. Meritele prozatoarei sunt multiple, începând cu abordarea unei teme de o actualitate stringentă (chiar când citeam cartea o știre cutremurătoare m-a siderat: 4 copii au ars de vii singuri în casă, tatăl era plecat în
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
unui partid detestat, așa cum continui uneori să trăiești cu o femeie de care ai fost odinioară îndrăgostit și care a făcut tot ce i-a stat în putință ca să distrugă un ideal: amestecând cu grație indiferența și ura, dezamăgirea și înstrăinarea. Într-o bună zi, în toiul acestor vieți distruse, s-a produs un eveniment pe cât de inevitabil, pe atât de neprevăzut: moartea. Spre stupefacția generală, s-a aflat că partidele comuniste și ideologia lor își trăiseră traiul, iar odată cu ele
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
față de Mircea Cosma, președinte al Consiliului Județean Prahova, cu măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 zile, întrucât există temeiuri noi care justifică luarea acestei măsuri, între care: - încercarea de a influența buna desfășurare a procesului penal prin înstrăinarea cotei părți din bunurile deținute împreună cu soția sa, între momentul inculpării sale și cel al instituirii sechestrului asigurator, în scopul sustragerii de la aplicarea acestei măsuri Citește și: Deputații nu permit arestarea preventivă a lui Vlad Cosma (PSD) - încălcarea condițiilor impuse
Mircea Cosma, președintele CJ Prahova, trimis în judecată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37531_a_38856]
-
a atrage publicul de partea lecturii. Ținta campaniei de publicitate e reprezentată de pătura mijlocie din Germania, experții fiind de părere că extremele societății (cei foarte bogați și cei săraci) fiind ab initio pierdute în bătălia cărții. Motivele invocate pentru înstrăinarea oamenilor de lectură sînt aceleași: lipsa timpului, lipsa concentrării și a dispoziției, mefiența față de rostul lecturii în viață (cartea a devenit tot mai mult sinonimă cu clișeul „flori pestrițe și cai verzi pe pereți”, adică ficțiune inutilă pentru cei care
Campanie ingenioasă () [Corola-journal/Journalistic/3772_a_5097]
-
aspru, sobru, viril” în cel al Constanței Marino-Moscu, despre „bărbăteasca acuratețe de expresie abstractă” a lui Bebs Delavrancea, a cărei critică e „fără nimic edulcorat”, „în realitate, virilă, directă și logică”. În paralel cu pregnanța calităților masculine, criticul măsoară însă înstrăinarea acestor scriitoare de „psihologia feminină normală”. „Problema” lui Bebs Delavrancea ar fi, de pildă, chiar că nu vrea să asume un „stil feminin”, neînțelegând „superioritatea discreției în orice biruință feminină”. Ceea ce rezultă de aici nu e definirea unei noi identități
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
superior celui dintâi, din punct de vedere al construcției și al tensiunii dramatice pe care scriitoarea reușea să o mențină până la final, Omar cel orb vine să întregească o trilogie orientală în care autoarea s-a arătat preocupată de tematica înstrăinării, a căutării Celuilalt, de conflictul dintre tradiție și modernitate și dintre Orient și Occident. Cu un titlu care dezvăluie parțial intențiile autoarei, ultimul roman al Danielei Zeca semnalează o schimbare sau, mai bine zis, o nuanțare a sferei sale de
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
că realitatea poate fi acceptată numai prin minciună. Citim povestea unei familii disfuncționale. Între soți există doar o legătură contractuală, necesară pentru a ieși din țara „Cizmarului”. Încolo, amenințări, vieți paralele, incest și afaceri. Cele patru secțiuni ale romanului surprind înstrăinările din familie, exilul fetelor la un cămin elvețian, emanciparea artistică a nimfetei și epilogul. Mai mult poetico-teatral decât picaresc, romanul înaintează printre senzațiile amestecate ale tinerei naratoare. Problema identității se revarsă peste toate tonalitățile. Țara e recunoscută prin mirosul mâncării
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
un mesaj scurt, adresat celui dispărut de cineva aflat, la rândul lui, în anticamera morții, evocând un moment oarecare din trecutul lor comun și transformându-l întrun reper (îndepărtat, prin vocea memoriei) al fericirii. Al fericirii mărunte, singura posibilă. Coșmarul înstrăinării în cuplu e descris de Robert Toscano (în scena disputei din supermarket cu care începe cartea), dar capătă sens doar când cealaltă jumătate, Odile Toscano, îl completează cu varianta ei de poveste. Unul vrea să citească, pe celălalt îl deranjează
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
-ne în coșul de fier în care se ardeau gunoaiele de hârtie privind flăcările ce s-ar fi înălțat ca o jertfă adusă trecutului. Pia s-a împotrivit argumentând cât de mult au ajutat-o scrisorile să suporte exilul și înstrăinarea. Într-o zi mi-a adus un plic mare burdușit cu scrisorile trimise ei de Mihai în anii 1947, 1948 și în anul 1955, spunându-mi să am grijă de ele. Le-am citit parcurgând eșecul luptei dinainte pierdute, care
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
cu vârste până-n 40 de ani și statul român. În cazul în care titularii dreptului de preemțiune amintiți nu-și manifestă intenția de a cumpăra terenul, vânzarea devine liberă. Doar în acest caz terenurile vor putea fi vândute către străini. Înstrăinarea terenului fără respectarea dreptului de preemțiune este interzisă și atrage sancțiunea nulității absolute. Persoanele care vor să vândă un teren agricol în extravilan trebuie să prezinte la primărie cererea însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol, prețul, numele vânzătorului
Legea împotriva acaparării terenurilor de către străini, APROBATĂ by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32265_a_33590]
-
s-ar zice, și mai adânci: față de propriile scrieri, Blandiana declară (și n-avem de ce să-i punem la îndoială sinceritatea) că nu resimte, odată încheiate, vreun atașament special. Un eseu întreg (pp. 116 - 120) e dedicat acestei ciudate, inexplicabile înstrăinări. Mult mai impresionante însă sunt „episoadele” (deopotrivă ante și postdecembriste) ai căror protagoniști sunt ura fără cauză, meschinăria ridicată la puterea a treia, terorismul insinuant și în genere toate aceste boli ale sufletului evoluând de la un capăt la altul pe
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
cu numeroase „deschideri”, fie către „sera paradiziacă” a trecutului sanktpetersburghez, fie către pitoreasca și exotica lume din casa copilăriei de pe Cheiul Englezesc - nu e întâmplătoare. Lumea poetului emigrant Cerdîn- țev stă inițial sub semnul unui sentiment al nefamiliarului, reflex al înstrăinării, capricioasa stradă Tannenberg (care „se rotise și glisase într-o parte și-n alta” până să ia forma familiară a noului său cămin) „începând cu un oficiu poștal și terminându-se cu o biserică, asemenea unui roman epistolar”. Strada ca
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
provine din opțiuni morale: Există în lume ca o frumusețe, un har și o noblețe a ei... un bine neales". Apetența filozofică se regăsește și în studiile de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru conceptul de înstrăinare atît în studiul său despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
lumea proprie, imaginarea unor alte locuri și lumi, ,,în fond fictive și ele", întru căutarea unor false compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul". Exotismul este o formă a înstrăinării, pentru că este înstrăinarea de propria lume și, în ultimă analiză, o negare a unității umanității. Moartea exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca totalitate și unitate" și propune
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
unor alte locuri și lumi, ,,în fond fictive și ele", întru căutarea unor false compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul". Exotismul este o formă a înstrăinării, pentru că este înstrăinarea de propria lume și, în ultimă analiză, o negare a unității umanității. Moartea exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca totalitate și unitate" și propune atașamentul de lumea
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
generația de frivolitate, de Ťtransformare a parodiei și ironiei în stindardeť exclusive, el (Vasile Baghiu) uită că această frivolitate nu e una fără aparat dramatic și nici una care să nu fie o formă a exasperării. Ba chiar o formă Ťa înstrăinării ontologiceť pe care el însuși o propune". în dezacord evident cu ,himerismul", concept de un ,imperialism clandestin", lansat de poet, Al. Cistelecan găsește de cuviință a schița cîteva circumstanțe atenuante în favoarea acestuia: ,Aparențele Ťcaragialieneť abia maschează, de fapt, un fond
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
semănătoare de descurajări și retezări de elanuri. În școlile noastre se petrec mult mai multe fapte demne de a fi popularizate, decât inerentele bătăi adolescentine, sfidări ale disciplinii sau consum de țigări, droguri ori alcooluri. Se vorbește prea puțin despre înstrăinarea dintre generații, despre neputința părinților de a-și mai struni și forma copiii, părinți ei înșiși cu grave carențe educaționale, crescuți și formați în anii când școala româneaască, sub asaltul feluritelor experimentări din "deceniile de aur", își pierduse rosturile ei
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
că l-am solicitat pentru un interviu că să aflăm mai multe chiar din relatările dumnealui. Monica L. Corleanca: V-aș ruga să ne spuneți ce v-a determinat să plecați din țară și cum a fost drumul spinos al înstrăinării? Neculai Popa: Doamna dragă, eu nu aș fi plecat din țară, am fost obligat să iau drumul emi grării după ce am fost arestat în 1951 și eliberat 1964 însă din 1964 până în 1979 am mai fost arestat de încă cinci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
parte nutresc sentimentul că aparțin marii familii a românilor. Ei folosesc în mod firesc denumirea de ,vlasi" (deși, cum spuneam, ea reprezintă doar traducerea în sârbă a cuvântului ,român"), ajungându-se ca, printr-un straniu clivaj lingvistic, să contribuie la înstrăinarea de propria identitate adâncă, de care, pe de altă parte, sunt atât de mândri s-o păstreze. Înainte de orice, ei ar trebui reînvățați că această identitate nu trebuie să-i izoleze, ci să le deschidă ochii asupra lumii din care
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
trup și suflet țarului veniseră la spectacole de dragul muzicii, dar populația de la periferie, de la mahala și țăranii din vii și de pe ogoare veniseră ca să asculte vorba moldovenească (p. 21). Și tot la Soroca, invitat într-o familie în curs de înstrăinare (p. 29) a avut parte de o altă experiență interesantă. în casa acelei familii s-a vorbit mult și cu însuflețire rusește, dar cel mai în vârstă membru al ei mai vorbea, totuși, corect limba strămoșilor. Stăpânul casei n-o
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Marcu, aparent identic, va fi protagonistul unei tragedii. Identitățile de nume și asemănările fizionomice pun, prin contrast, în relief adevăratele teme ale cărții: singurătatea și singularitatea oricărui individ. Valeriu Cristea merge mai departe și vorbește, pe bună dreptate, despre motivul înstrăinării spirituale și geografice, aflat în strânsă legătură cu motivul omului fără noroc. Autorul însuși deconspiră înspre finalul romanului faptul că ,în această carte, tema singurătății ocupă un loc de prim plan" (p. 355, în ediția din 1983). Asemănările la chip
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
comunale și de orașe, sînt obligate să întocmească anual, tabele de cîini existenți în comune și orașe pe gospodării, în conformitate cu tabelul model din Regulamentul Legii Sanitare Veterinare. Articolul 3 Declarațiunea cîinilor se face la 6 săptămîni după nașterea lor. Pierderea, înstrăinarea sau moartea cîinilor, va fi declarată în termen de 8 zile de la producerea ei, pentru a se rectifica partida proprietarului respectiv. Articolul 4 Ministerul Agriculturii va lua măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea turbării la cîini, dispunînd vaccinări antirabice la
DECRET nr. 71 din 25 mai 1951 pentru prevenirea şi combaterea turbarii la cîini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106121_a_107450]
-
țării actuale, se pot Înțelege, nu numai Între ei, dar și cu cei de prin jur fără probleme, doar cu limba vorbită acasă, deși ei au fost timp de secole fără școli sau mijloace publice de comunicare, iar aceasta În ciuda Înstrăinării voite de vremelnicii stăpânitori. Ardelenii și bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]