13,166 matches
-
cațără, patinează, merg pe bicicleta. Se dezvoltă abilități motorii grosiere (majoritatea sunt învățate de la alți copii, de unde se vede importanța critică a prezenței tovarășilor de joacă): de exemplu, aleargă fără să se împiedice. Se dezvoltă și abilități motorii fine (însușite de la adulți, dar mai greu și mai lent datorita controlului muscular și cognitiv încă incomplet eficientă: toarnă sucul în pahar, mănâncă folosind furculița; deci se poate constata o coordonare ochi-mână tot mai adecvată. Nivelul de activitate: - maxim în jurul vârstei de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
toată lumea este de acord, dar cu un final despre care bătrânul Freud ar avea mai multe de povestit. Acest subiect a rămas însă neatacat de el în capitolele ce-i poartă semnătura. Am căuta, desigur, mai multe motive pentru care însuși Freud a omis o asemenea întâmplare fierbinte și zemoasă de însemnătate, dacă nu am ști că la vremea când se năștea Anna Freud ar fi putut avea deja toate răspunsurile și nici o întrebare, dacă nu ar fi întârziat istoria să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fost scrise, transmise pe cale orală sau anesteziate în cotloanele memoriei, s-a păstrat în mod cu totul neașteptat tocmai acel zvâcnet al spiralei temporale care face obiectul șușanelelor-de-viță-nobilă. Anna, mai frumoasă chiar decât fusese imaginată și mai pasională decât sperase însuși autorul, își făcu apariția pe aleea conacului. Aceeași ținută, aceeași privire, aceleași gesturi, dincolo de ceea ce suportă însăși femi nitatea, lucruri care îl tulburaseră, de bună seamă, și pe Vronski. Lui Lev Nicolaevici Tolstoi îi scăpă pipa și mâna îi alunecă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
acel moment chiar o amuza. Îi plăcea acea anormalitate, cea din seara aceea. Erau însă anumite reguli pe care le respecta cu strictețe și care uneori îi opreau manifestările datorate bucuriei, parcă refuzându-i dreptul la fericire. Reguli de politețe însușite încă din copilărie. Ar fi vrut să le uite pentru un moment, sau măcar să le ignore câteva clipe, pentru a exterioriza trăirile acelea interioare pe care parcă nu reușea să le mai țină în frâu. Ar fi vrut... Erau atât
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care până astăzi a păstrat-o Avito în conștiința sa. Este în asta un cutremur; se agită ondulatele obscure măruntaie spirituale; elementul plutonian al sufletului amenință să distrugă seculara muncă a neputinței științei, la fel precum concepe, în geologică metaforă, însuși Carrascal, scenariul tragic al luptei. "A intrat în joc Inconștientul", își zice la fiecare pas. Leonsia deductiva, planturoasa-bălaie, de culoare sănătoasă, șolduri largi, voluminoase, piept ridicat, privire liniștită, pofticioasă, pe de o parte, partea de sus în apele științei, pe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că regulile artei nu sunt cele mai mari mistere ale lumii, ci "câteva evidente observații pe care bunul simț le-a făcut despre cu ce poate să rămână gustul care se folosește, cu asemenea noroc, de poeme, și bunul simț însuși care a făcut odată aceste observații, pe care le-a făcut în mod evident în fiecare zi fără ajutorul lui Horațiu și al lui Aristotel". Acest bun simț, bon sens, și, mai ales fiind vorba despre bunul simț francez, m-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
vaporului pe care îl comandă, în momentul în care acesta își exprima față de Christine regretul că i-a procurat otrava cu care și-a ucis soțul, pentru a-și răzbuna mama ce a suferit din pricina Mannonilor. După ce află de la Orin însuși că i-a omorât amantul, spre satisfacția completă a Laviniei, Christine se retrage în camera ei, unde se împușcă. Lavinia răspândește vestea că mama s-a sinucis din durere, neputând supraviețui dispariției soțului. Ultima parte a trilogiei, Stafiile 1, tratează
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
fost folosite de civilizații pentru experiment, pentru a vedea cum afectează mărimea lor viața pe Pământ și la ce trasformări climaterice pot rezista și la care nu pot rezista. Ulterior, după extrem de multe experimente, s-a ajuns la crearea omului. Însuși Pământul a fost o formă de experiment-laborator și Pământul s-a oferit voluntar să accepte producerea acestor experimente. Cum putem noi să ne salvăm Pământul și să ne salvăm pe noi, adică cum se pot salva oamenii? Ce se poate
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
autosuficiența propriei existențe, cât de jalnici actori pe scena vulgarității sunt. Este mai mult decât evident că aceste creaturi și comportamentul lor exclud, pe fond, orice doză de spiritualitate, ca să nu mai aducem în discuție fărâma de dumnezeire pe care Însuși Creatorul a dăruit-o speciei umane. Personalitatea lui Dumnezeu este negată total, din ei rămânând, în acest mod, doar o grămadă de carne ce își cultivă, se pare cu succes, propria imagine și singurul principiu călăuzitor, anume viețuirea în turmă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
vedere că valoarea acestuia este direct proporțională cu gradul de conștiință și de credință al celui care îl depune. Cu cât miza celor susținute sub jurământ este mai mare, cu atât crește și riscul ca jurământul făcut să fie nesincer. Însuși Mântuitorul manifestă reticență în rezolvarea unor diferende, pe calea jurământului, arătând că sinceritatea nu trebuie susținută prin jurământ: “Eu însă vă spun vouă: Să nu vă jurați nicidecum nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, Nici pe pământ, fiindcă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Art. 433 Infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internațional, jefuiește sau, cu încălcarea dreptului internațional și fără ca aceasta să fie justificată de necesități militare, distruge, își însușește sau rechiziționează bunuri ale părții inamice, aflate sub puterea părții căreia îi aparține făptuitorul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internațional, ca fiind stinse
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu furi!” (Ieș. 20, 15) Definiția acestei fapte este dată în cuprinsul art. 227 alin. (1) C. pen. potrivit căruia furtul reprezintă “Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept”. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol “Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane”. De asemenea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
unei analize “la rece”, fără sentimentalisme, persoana a săvârșit o faptă de furt, întrucât potrivit art. 227 alin. (1) C. pen., a luat un “bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept”. Tot astfel și din punctul de vedere al Sfintei Scripturi, deoarece și-a însușit un bun care nu îi aparține, bun pe care proprietarul l-a dobândit prin muncă. În asemenea situații se impune o analiză mai profundă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
227 alin. (1) C. pen., a luat un “bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept”. Tot astfel și din punctul de vedere al Sfintei Scripturi, deoarece și-a însușit un bun care nu îi aparține, bun pe care proprietarul l-a dobândit prin muncă. În asemenea situații se impune o analiză mai profundă în care sunt necesare mai multe date: făptuitorul avusese un loc de muncă unde se comportase
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fapte care își găsesc corespondent penal după cum urmează: 1. Însușirea bunurilor care aparțin altuia (furtul în forma simplă): “Art. 227 Furtul (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancționează și capturarea unei nave aflată în marea liberă sau faptul de a provoca, prin orice mijloc, naufragiul sau eșuarea acesteia, în scopul de a-și însuși încărcătura ei sau de a tâlhări persoanele aflate la bord. (3) Dacă pirateria a avut ca urmare vătămarea corporală, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (4) Există piraterie și dacă fapta s-a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
plagiatul reprezintă “insușirea fără drept a calității de autor al unei opere științifice, literare, muzicale, de artă plastică ori a oricărei opere de creație intelectuală”. În era internetului, plagiatul constituie o tentație în mrejele căreia cad multe persoane care își însușesc munca altuia prezentând-o ca fiind a lor, în vederea obținerii unor foloase necuvenite sau, pur și simplu, pentru atribuirea din partea altora a unor calități pe care nu le au și aprecieri pe care, altfel, nu le-ar fi primit. Nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a restituit ce era al vostru, câștigat cu jertfă de sânge. Legea 18 a fost o lege a restituirii nu a împroprităririi și nici nu s-a aplicat cum trebuie și tot restituim de 25 de ani încoace, adică ne însușim ceea ce nici comunismul nu a confiscat de către noi, ăștia de la putere, cumpărăm pe nimic casele RAPPS sau locuim în ele că Geoana, fostă madam Român, Iliescu etc.; sau că în 1990 că eram în ele că casă din Mihăileanu. Eram
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Copilul este liantul familiei.Este rezultatul unei clipe de iubire.Este minunea vieții. Dacă părinții i-ar înțelege când vorbesc, ar afla unde sunt ascunse vechile comori. Revoluția franceză a adus un suflu nou în căsnicie:divorțul.Aristocrația și-a însușit rapid aceasta procedură.Casătoria presupune unirea a doua persoane diferite ca sex și la bine și la rău.Cât durează o căsnicie? „6 zile,6 luni,6 ani și câteodată toata viața” aprecia o actrița italiană.Luna de miere se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rezolva litigiul.Fericit își permise un pahar cu alcool.La sfârșit de lună primi factura de telefon. Era mai umflată ca de obicei. Urmări desfășurătorul. Avea o convorbire ... cu planeta Saturn. „Sufletul și mintea mea au putut aievea să-și însușească plăcerile ...artei”. (Odobescu) In anii studenției mergeam în ziua de spectacol la „un bilet în plus”. Actorii amatori de la facultățile bucureștene au montat o scenetă de avangardă. Textul era în permanentă schimbare.Actori deveneau pe rând dramaturgi.Subiectul era o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nații (ea aparține cumva spațiului public) având nevoie de protecția de care se bucură orice bun public (evident, nu la noi). Suntem primiți într-o limbă; ea nu va deveni și a noastră decât atunci când vom reuși să ne-o însușim corect (sau cât mai corect, cel puțin); "a noastră" are sensul nu de a o stăpâni, ci mai degrabă de comodat, fiind obligați să ne comportăm față de ea asemenea unui bun proprietar, s-o sporim chiar, însă fără ius abutendi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aici stabilirea unor coordonate în funcție de care se creează centrarea existențelor; centrarea fiind situată în imediata vecinătate a stabilirii identității); în această perioadă el ar trebui căutat poate în "zona" limbii engleze. ٭ Cu limba putem avea o relație internă, atunci când ne însușim cuvintele, când folosindu-le ne și exprimăm în măsura în care exprimăm, și o relație externă, în cadrul căreia ne facem doar transmițători ai cuvintelor, purtători inerți ai ecoului gândirii altora. Negația constituie unul din indicatorii faptului de a învăța, în sensul tare al
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Negația constituie unul din indicatorii faptului de a învăța, în sensul tare al termenului, deoarece a învăța presupune a te afla cu toată ființa ta prezent la cele de învățat, a te raporta ca întreg la ele și a le însuși în măsura în care se armonizează cu acest întreg. Și ceea ce nu se armonizează va fi reținut, dar ca neîncadrându-se, ca negat. Sensul tare (dar, în mod paradoxal, uneori și cel prost) al unei profesii este de a deveni mod-de-a-fi. În trecut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care ne-o stârnește uneori unul din posibilii unei situații ne ocultează perspectiva asupra altor posibili. Ne închidem astfel într-un punct de vedere și-l argumentăm cu zel, luptând să-i demonstrăm justificarea în fața altora și a noastră. Ne însușim atât de puternic acel punct de vedere încât el devine o parte din Sine, în dovedirea lui jucându-se unul din contururile propriei identități. Acesta este unul din motivele situației în care luăm în mod personal o dezbatere asupra ideilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
punct de vedere funcțional; de exemplu, o comunitate/societate, în totalitatea sa sau numai prin spectatori, se identifică cu reprezentanții săi în competiție); de adaptare (cei care practică sportul - jocurile de competiție - se adaptează la regulile jocului, le înțeleg și însușesc; tot astfel, se efectuează adaptarea la sistemul valorilor și normelor unei societăți); de atingere a scopului (“În societățile moderne, sportul poate funcționa pentru atingerea unui scop politic național. În societățile primitive, sportul funcționa pe lângă atingerea unui scop și pentru adaptare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]