1,357 matches
-
bazeze pe cooperare internațională mai mult decât în trecut, iar aliații preferați ar trebui să fie Uniunea Europeană, comunitatea mai largă a democrațiilor și societatea civilă internațională. Le voi analiza pe fiecare pe rând. Uniunea Europeană Am considerat întotdeauna Uniunea Europeană ca fiind întruchiparea ideii de societate deschisă, creată treptat prin inginerie socială - metoda preferată a lui Popper de a face o lume mai bună - bazată pe admiterea faptului că perfecțiunea rămâne inaccesibilă. Fiecare stadiu a fost planificat cu un anumit scop într-o
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
incertitudine în î, societatea civilă vs î societatea închisă față de î, consecințele neînțelegerii î, pericol la adresa î, deficiențele î, democrația asociată cu noțiunea de î, dorința de î, î în pericol, dușmani ai î, î ca noțiune epistemologică, Uniunea Europeană ca întruchipare a î, failibilitatea admisă de î, dezvoltarea î, problemele teoretice ale î, libertatea/absența represiunii în î, speranța/creativitatea datorată î, î ca societate imperfectă deschisă îmbunătățirii, instabilitatea în î, amenințarea reprezentată de lipsa consensului în î, democrația liberală vs
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
reduc didactica la o simplă „jonglerie” strategică și metodologică, spre exemplu, poate fi lesne combătut prin lărgirea perspectivelor de analiză psihosocială ale didacticii. G. Mialaret scrie, privitor la acest subiect: „Ce înseamnă o metodă fără educatorul care-i dă viață, întruchipare și eficacitate? Ce este o metodă fără condițiile materiale de aplicare? Ce reprezintă o metodă fără copiii și clasa cărora le-o aplicăm?”. Cu alte cuvinte, numai starea de bun metodician nu-i conferă cadrului didactic și succesul pedagogic... Alte
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
raționalitate În științele sociale. Capitalismul Însuși, așa cum este teoretizat de M. Weber, este asociat cu actorul rațional și „propovăduit” de știința economică ce Împărtășește aceleași asumpții ale raționalității. Organizațiile sunt coextensive unui mod de gândire raționalist și pragmatic a cărui Întruchipare tipică este știința economică. Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut, poziția dominantă a organizațiilor În plan social și epistemologic determină nu numai o reorientare a obiectului de studiu, dar și o mutație metodologică și ideologică În științele sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a să mă simt intelectual foarte tânără și proaspătă. Adriana și Matei Călinescu mi-au făcut viața confortabilă și plăcută și mi-au împărtășit din inegalabilul lor farmec uman și intelectual. Cristina Zarifopol a însemnat un permanent dialog cu o întruchipare de excepție a felului femeiesc de a fi, asumat integral, în care spiritualul și afectivul nu cunosc schisme. Și ei, precum și Ilincaxe "„Ilinca,Cristina" Johnston, Luckey Ilieși, Dan, Dylan și Elvin Deckard, precum și Pauline și memoria lui Nick Spulber meritau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
public, ci și că opiniile sunt exprimate public. Exprimarea poate fi verbală (oral sau în scris), iconică (afișe, obiecte simbolice) sau pe planul acțiunilor deschise (în special demonstrații). Să consemnăm însă că la baza opiniei exteriorizate stă opinia publică latentă. Întruchiparea opiniei publice latente în cea manifestă (exprimată) depinde de gradul de cristalizare a opiniilor, de intensitatea lor și a intereselor implicate și, mai ales, de accesul la canalele de comunicare și de toleranța socială (în primul rând a puterii) față de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patriotice o geografie specifică, o geologie grandioasă, o faună ce simbolizează forța și măreția (unele care nu aparțin geografiei noastre: leul, pardosul [...], păsări reputate pentru semeția lor, de felul vulturului... Nu el aduce prima oară munții, rîurile și fluviile (ca Întruchipări ale spiritului național) În poezie, dar el este cel dinții care construiește, cu ajutorul acestor elemente, o mitologie națională. Retorica lui a rămas biruitoare timp de un secol. O regăsim și azi la cîțiva poeți contemporani... Clarul, lustruitul, retoricul Alecsandri este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
avea revelația acestei complicități. Văcăreștii, Conachi celebrează femeia amenințînd-o din cînd În cînd cu perspectiva sfîrșitului, Însă nici un moment ei nu simt voluptatea stingerii și nu cred cu adevărat În soluția neantului. 5. A crede Însă că „ibovnica slăvită” este Întruchiparea pură a amorului platonician este o exagerare. Platonismul pe care Petrarca l-a ilustrat În poezia erotică este o inspirație a sufletului, o atracție ce acționează dinafară noastră. Denis de Rougemont Îl definește (În L’amour et l’Occident) ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotic (spațiul intim) este, Într-adevăr, sărac. Pasiunea depopulează, golește totul În jurul obiectului erotic. Nu este loc decît pentru o oglindă care să probeze (dar să și trădeze) frumusețea femeii, o umbreluță mesager și paznic și, În fine, o veriguță - Întruchipare a esenței fizice și metafizice a femeii. 16. Celălalt univers, dinafară, este În schimb populat și puternic erotizat. Ochiul care golește iatacul pentru a nu lăsa decît imaginea slăvită a femeii descoperă, dincolo de cercul pasiunii lui, varietatea lumii. Un număr
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu sânge rece, adesea chiar din pură plăcere, ne apar cu atât mai monstruoase, cu cât victimele sunt, prin contrast, purtătoare ale unor mari valori umane. Un accident absurd face să fie ucis nu un ins oarecare, ci doctorul Hergot, întruchipare a omeniei și delicateței sufletești. E ucis, în același mod, un ostatic care ni se dezvăluie, în pofida aparențelor generate de comportarea sa în materie comercială, o fire profund umană, sensibil la suferințele aproapelui și acționând în direcția alinării lor. Un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ni se dezvăluie, în pofida aparențelor generate de comportarea sa în materie comercială, o fire profund umană, sensibil la suferințele aproapelui și acționând în direcția alinării lor. Un alt ostatic ucis e un mizantrop, vorbind în maxime și parabole, care pare întruchiparea înțelepciunii însăși și care poartă un continuu duel cu sentimentalismul și optimismul ieftin, fals, izvorât din frica de a accepta o realitate îngrozitoare, din dorința de a te iluziona cu orice preț. Sancționând fascismul în felul acesta, făcîndu-ne adică martorii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să nu se întrebe: unde este demnitatea umană? Demnitate umană care pare c-a dispărut pentru unii, iar pentru alții este un dar divin, care indiferent de condițiile în care trăiesc, îl ia ca exemplu chipul lui Dumnezeu, care este întruchiparea perfecțiunii în toate. Dumnezeu ne-a creat perfecți, asemenea Lui. Dar ne-a dat și libertatea de a ne trăi viața așa cum ne-o dorim, însă de cele mai multe ori facem alegeri greșite care ne provoacă suferințe din care să învățăm
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
definește Kuhn, dar să reamintesc odată cu Alex Muchielli că în absența unei paradigme realitatea ar rămăne în afara reprezentării noastre, asta da, e de reamintit. Realitatea trece în cunoaștere numai întrucăt se dizolvă în enunțurile noastre cu sens. Teoriile noastre sunt întruchipări ale cunoașterii. Ființe failibile ce suntem, trebuie să admitem că și cunoașterea e asemeni nouă. Trebuie să admitem, și că, în ciuda opiniei publice actuale care simte nevoia să deconstruiască furibund orice formă de autoritate, profesorul este un specialist cu înaltă
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele două „clase” Încearcă descifrarea simbolurilor povestirii sunt diferite. Bătrânul (care semnifică mai multe lucruri: un individ biologicește vârstnic, dar și mesagerul unei lumi vechi, „Înțeleptul”), ca „Întruchipare a timpului, sau mai degrabă a memoriei” (/156) crede În adevărul propriilor povestiri, pe când ofițerul Încearcă să găsească În spatele lor o semnificație pragmatică, politică. Fărâmă (Bătrânul) și Dumitrescu ( Ofițerul) reprezintă două moduri de a gândi existența, două moduri de a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă cât mai profund problematica relațiilor de cooperare, specialiștii au stabilit că există următoarele stiluri comportamental-relaționale: • stilul Gandhi: reprezintă întruchiparea cooperării necondiționate; • stilul/strategia Stalin: reprezintă expresia competiției insensibile la alegerile partenerului; • stilul/strategia Hrușciov: reprezintă, în general, stilul competitiv, dar care ia uneori și decizii cooperante; • stilul/comportamentul Coolidge 27: este comportamentul care se manifestă cooperant, dar care optează
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
principal de creanțe asupra guvernului, dar Bastiat, care iubea caracterul cavaleresc al spaniolilor, gustul lor pentru independența individuală și mai ales acest bun și mare simț al umorului pentru care Sancho Panza, acest economist fără să o știe, a rămas întruchiparea nemuritoare, Bastiat, deci, nu a regretat deloc cheltuielile de călătorie. După ce a făcut popasuri la Madrid, Sevilla, Cadiz și Lisabona, a decis să ia calea cea mai lungă pentru a se întoarce acasă. S-a îmbarcat pe pachebotul Southampton și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte e posibilul primejdiei, răul diversificat, neștiut ca atare, răul care poate lua o întruchipare sau alta din multele întruchipări pe care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul ei, mă amenință. Nu știu exact de ce anume îmi e frică. Îmi e frică de mai multe lucruri deodată, care toate, în egală măsură, se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte e posibilul primejdiei, răul diversificat, neștiut ca atare, răul care poate lua o întruchipare sau alta din multele întruchipări pe care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul ei, mă amenință. Nu știu exact de ce anume îmi e frică. Îmi e frică de mai multe lucruri deodată, care toate, în egală măsură, se pot întîmpla. Le știu din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vrem să gândim asupra provenienței artei în Grecia, noi nu o putem face decât rămânând la termenii gândirii eline. Așezarea sub protectoratul zeiței Atena devine în primul rând un scrupul de metodă. Numai apelul la un zeu grec, la o întruchipare a spiritului obiectiv al lumii aceleia, ne poate garanta accesul la misterul nașterii artei în Grecia. Nu ca istorici de artă trebuie să ne apropiem de această problemă, ci ca părtași la propriile noastre origini. Iar dacă originile noastre ne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
permanentă a antiumanismului și astfel, la limită, el trebuie să recurgă ― în această apărare ― la lucrul care îi repugnă cel mai tare: crima. El trebuie să accepte că din recuzita umanismului face parte uciderea bestiei, a balaurului, pe scurt, a întruchipării Răului. Toți eroii eponimi de la Teseu și Heracles la Făt-Frumos și Sfântul Gheorghe sânt ucigători ai Răului și, tocmai de aceea, garanți ai perpetuării vieții și apărători ai libertății. Pentru a se apăra ca omenire, omenirea trebuie să omoare periodic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și pe moarte cu spiritul" ― menită să pună și mai bine în lumină erosul cavaleresc, preluarea în carne a spiritului ca principiu intrat în lume. Kierkegaard menționează, în legătură cu Don Juan, cuvântul skandalon), lăsând să se înțeleagă că simțul pur ca întruchipare a stadiului estetic (ceea ce înseamnă tocmai "legat de simțuri și plăcere") al vieții este "cursa" (skandalon) anume întinsă în care, ca ființe ale cărnii neasistate de spirit, cădem (radicalul indo-european skad- "a cădea", vezi latinescul cădere). Căderea în această cursă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă o primă sacralizare a copilului. Copilul este o întruchipare a inocenței. El nu e însemnat de păcatul originar; astfel, nu copilul trebuie să primească botezul, căci, potrivit lui Tertullian, "el n-are a se grăbi spre iertarea păcatelor pe care nu le-a săvârșit". Împotriva mesajului evanghelic: "Adevăr vă spun
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care le doresc atinse aceste personaje. Donna angelicata este impusă în literatura universală prin lirica lui Dante Alighieri, cel care în Vita Nuova aduce un elogiu unic personajului feminin care i-a marcat existența. Beatrice reprezintă modelul ideal al acestei întruchipări angelice, care nu oferă doar un extaz contemplativ poetului îndrăgostit, ci îi garantează și accederea la divinitate. Prototipul donnei angelicata poate fi însă găsit mult mai departe, în cultură și religie, în perfecțiunea fizică și morală a Fecioarei Maria, singura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe femeile rele și needucate, credule și insensibile, și manifestă o îngăduință vizibilă față de cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și manifestă o îngăduință vizibilă față de cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]