2,517 matches
-
Doina Ionescu, Editura XXI Eonul Dogmatic, București, 2005, p. 64. [10] Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator, E.I.B.M.B.O.R., București, 2005, p. 12 - 13. [11] Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri. Partea I: Cuvânt împotriva elinilor, Cuvânt despre întruparea Cuvântului. Trei cuvinte împotriva arienilor, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în “Părinți și scriitori bisericești”, vol. 15, E.I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 79. [12] Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Florovsky, Biserica este experiabilă ca realitate sacramentală în Euharistie: „În Euharistie se revelează nevăzut, dar real, plinătatea Bisericii... De aceea, în orice Liturghie e prezentă și ia parte în chip mistic, dar real, întreaga Biserică. Săvârșirea Liturghiei este oarecum o Întrupare înnoită a lui Dumnezeu. În ea Îl vedem pe Dumnezeul-Om ca Întemeietor și Cap al Bisericii și împreună cu El întreaga Biserică. În rugăciunea euharistică Biserica se vede și se cunoaște pe sine ca Trupul unic și întreg al lui
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
cineva agonisi din Psaltire? Mareția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătătea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care să se mântuiască, dreapta măsură a răbdării, într-un cuvânt, tot felul de binefaceri. Numai aici poate găsi cineva teologia cea desăvârșită, aici profețiile despre întrupare, aici amenințarea judecății celei veșnice, aici nădejdea învierii, aici teama de iad, aici făgăduința măririi ce ne așteaptă și descoperirea tainelor celor neajunse. Toate acestea se gasesc in Psaltire ca intr-un mare si bogat tezaur". După Sfântul Atanasie cel
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Sa dumnezeiască proprie Logosului lui Dumnezeu, căci Îl numește pe Hristos:Sfântul Grigorie de Nyssa proclamă și el frumusețea Fiului lui Dumnezeu: „Nu există nimic inform sau urât în Tatăl, nimic care să nu proclame frumusețea Unului Născut” [43] Prin Întrupare Fiul a adus în lume această Frumusețe copleșitoare, Frumusețea strălucind de Duh și de Adevăr. „Chipul lui Hristos este fața omenească a lui Dumnezeu; Duhul Sfânt, pogorând asupra Lui, ne arată Frumusețea absolută, divin-umană” [44] , Frumusețea lui Dumnezeu strălucește în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
însă, sensul mai plenar este că Frumusețea este puterea de atracție a perfecțiunii [48] . Iisus Hristos este ipostazierea Adevărului; afirmând despre Sine: „Eu sunt Adevărul”, aceasta echivalează cu a spune „Eu sunt frumusețea”; astfel, orice frumusețe este unul din chipurile Întrupării. Și unul din aspectele principale ale lui Dumnezeu întrupat este acela de Păstor. Iar ca Păstor divin, Domnul Hristos spune despre Sine: „Eu sunt Păstorul cel Frumos” (Εγω ειμι ο ποιμηνο καλος) (Ιoan 10, 11 - 14); traducătorii preferă termenul „bun
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” Ajungând mai în profunzime, vom
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” [69] . Drept urmare, în om sunt
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sfântul Atanasie cel Mare elogiază frumosul uman ca „operă de artă a lui Dumnezeu în oameni” [75] . Valoarea spirituală a frumuseții întregește trupul omenesc care a fost ales de către Dumnezeu drept locaș potrivit pentru a-L purta pe Fiul Său. Întruparea Domnului nu doar că restaurează chipul lui Dumnezeu din om la demnitatea sa cea paradisiacă, dar îl ridică până la desăvârșire, la deplina asemănare și comuniune cu El. Chipul lui Dumnezeu din om este în continuă tensiune spre a redobândi asemănarea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a omului a scăzut și s-a pervertit spre o creație preponderent materială, pe când sensul creației umane trebuia să fie unul duhovnicesc, cu destinație doxologică. [94] „Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci trupul mântuirii, comuniunea îndumnezeirii” Prin întruparea Sa Domnul Hristos restaurează chipul lui Dumnezeu din om, redându-i totodată puterea de-a înfăptui, și reactualizând sensul liturgic al creației umane. Sfântul Grigorie de Nazianz scria că “Slava Ta, o Hristoase, este omul pe care l-ai pus
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
din om un demiurg în imitare a Creatorului Său, Care l-a așezat stăpân al pământului, cu puțin mai rejos de îngeri, dar cu mult superior duhurilor căzute. Sfântul Grigorie Palama afirma ferm că acesta a fost unul din scopurile Întrupării: “a cinsti carnea pentru ca duhurile trufașe să nu îndrăsnească a-și închipui că sunt mai presus decât omul” [95] . Acest text surprinzător este un imn adresat, fără rezerve, spiritului uman creator. Prin această jertfă a lui Hristos există Biserica, ce
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în eveniment de comuniune divină, nu aduce cu sine pentru creștin o simplă îmbogățire sufletească de trăire a unei noi atitudini pe care omul o dobândește față de creație, ci înseamnă ceva mult mai profund. Fundamental, ea are rădăcini ontologice în întruparea lui Dumnezeu. Întâlnirea noastră cu Iisus Hristos Euharistic este în același timp, și o întâlnire cu Hristos Cosmic. Prin însăși calitatea noastră de creștini, suntem îndatorați a-L considera pe Domnul Hristos drept întruparea sau „recapitularea” întregii creații și, prin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Fundamental, ea are rădăcini ontologice în întruparea lui Dumnezeu. Întâlnirea noastră cu Iisus Hristos Euharistic este în același timp, și o întâlnire cu Hristos Cosmic. Prin însăși calitatea noastră de creștini, suntem îndatorați a-L considera pe Domnul Hristos drept întruparea sau „recapitularea” întregii creații și, prin urmare, ca omul și Mântuitorul lumii însăși. Fiind adevăratul „chip al lui Dumnezeu”, de care atârnă întregul destin al lumii, credem și înțelegem că în persoana Domnului lumea dobândește pe Preotul creației, prototipul relației
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
urci, / nu cobori, / în care doar viața / se poate ridica / la pătrat, / în care se moare / de mai multe ori, / te lepezi de nume, / ca de trup, uneori. Eu n-am nicio țară - / sunt albul din culori. / 2 decembrie 2011”. Întruparea în altceva potrivit cu care să facă o pereche ideală, apare în poezia “O altă viață”: “Îmi caut ceva / în care să mă nasc / în altă viață, / în altă moarte / ca să mor. Dac-aș putea fi frunză / și dac-ai fi
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
A CRĂCIUNULUI - AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului De „Crăciun”, Biserica Ortodoxă celebrează „Nașterea Domnului”, sărbătoare a cărei importanță nu mai are nevoie de nicio subliniere, taina „Întrupării” având un rol central în creștinism sub toate aspectele (doctrinar și liturgic). Ne puteam întreba însă de ce numim „Crăciun” sărbătoarea religioasă a „Nașterii”; cu alte cuvinte, ce legătură există între acest eveniment sacru definitoriu pentru religia creștină și pentru viața
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
al divinitații pus să ucidă starea de om sânii pe care îi salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot sa fie sunt fresca de lumină ce-atrage marinarii în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sarac în propria-i fire iar ochii ah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeu pe sfinți pe zei pot să înfioare piatra întinderea
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
alergi desculță în nisipul măriinu știu ce estedacă nu steag al divinitațiipus să ucidă starea de omsânii pe care îi salți deasupra apeica o morgana în limpezirea seriipot sa fiesuntfresca de lumină ce-atrage marinariiîn porturile scufundateîn adîncbuzele moica o întrupare de tremurânde stelestrânse în sărutele singure pornesc razboaieluptescufundă corăbiilăsând pe om saracîn propria-i fireiar ochiiah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeupe sfințipe zeipot să înfioare piatraîntindereapustiulori fulgerul răzvrătit în eternitățiaroma cu care atingi fina tresărire a petaleisimfonia culoriiori
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu-omul . Cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă creației în Iisus Hristos. Desăvârșirea nu este etică, ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeiesc și mântuitor. Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
sunt calzi sprâncenele ridicate. Nu mă vede, nu se vede pe sine stă ca o umbră sub lampă. Eu mă furișez prin întuneric, mă înconjur de stele albe, îi pun un zâmbet pe geam, dar ea-i absorbită-n carte, întrupare de gând într-o imagine. Eu mă privesc timorat în oglindă, ea citește absentă și seducătoare. Eu nu pot fi decât un nimb un trecător invizibil pe coridorul ceresc al iubirii. Referință Bibliografică: Trecător invizibil / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare
TRECĂTOR INVIZIBIL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356316_a_357645]
-
că mândria din prea plinul binelui este „necesară”. Urmarea s-a văzut în vistierul diasporei ruse, în pietismul post-decembrist, etc. Dar ceva mai interesant este anunțat încă din titlul capitolului al treilea din această parte secundă, Cur Deus Homo? Scopul Întrupării (p. 138-151). Pentru a stârni interesul cititorului notez doar atât: părintele G. Florovsky încearcă o sinteză între Bulgakov, scolasticul Reupert de Deutz și Honorius de Autun, apoi Toma d`Aquino, Bonaventura, franciscani ca Dionysius Carthusianus, Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
cititorului notez doar atât: părintele G. Florovsky încearcă o sinteză între Bulgakov, scolasticul Reupert de Deutz și Honorius de Autun, apoi Toma d`Aquino, Bonaventura, franciscani ca Dionysius Carthusianus, Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și Evanghelia este o „historia sancta”. Moartea pe Cruce este o manifestare absolută a lui Dumnezeu
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Toma d`Aquino, Bonaventura, franciscani ca Dionysius Carthusianus, Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și Evanghelia este o „historia sancta”. Moartea pe Cruce este o manifestare absolută a lui Dumnezeu, Pogorârea la iad fiind revelarea adevăratei naturi a Domnului nostru Iisus Hristos, Florosky făcând trimiterea la Cina cea de Taină - Moartea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Bisericii, reprezintă colosul lucrării Domniei Sale (99 pagini), dar mai ales punctul central al gândirii florovschiene. Această secțiune este împărțită în opt capitole. Unitatea acestora stă în definirea ortodoxă a ecleziologiei. Capitolul I scoate în evidență Taina Cincizecimii plecând de la realitatea Întrupării prin rolul Duhului întru întemeierea și consacrarea Bisericii, dar mai ales succesiune harică a Duhului - Cincizecime continuă. Succesiunea apostolică, stând la baza atributelor esențiale ale Bisericii, o fundamentează pe aceasta. Importantă este viziunea teologului rus asupra episcopatului, căci acesta este
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
de evlavia primitorului -, Tainele sunt mijloace de transmitere a harului prin preot și credința lucrătoare a credinciosului. În al treilea capitol al acestei părți, Biserica- Trupul viu al lui Hristos (p. 178-186), se evidențiază încorporarea creștinilor în Iisus Hristos prin Întruparea și Jertfa Sa răscumpărătoare. Expresia și înțelegerea paulină a sintezei „Trup” este mai mult decât o metaforă, este „un rezumat al credinței și experienței”. „Trup sacramental” este „intercomuniunea dintre Iisus Hristos și membrii Trupului Său, Biserica” - pe scurt: „a fi
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
îndemnurile sale: conlucrarea cu harul divin, apropierea de Dumnezeu, contemplație, nepătimire... Punctul central la el este Fc 1, 26, omul este„chipul lui Dumnezeu”, și Fc 3, 21,„hainele de piele”. Primul trimite la theosis, iar al doilea la patimi. Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu nu este doar răscumpărare, ci este și împlinire a creației. Deci, dacă omul/Adam nu ar fi căzut, cu siguranță că omul avea nevoie de intervenție divină pentru a-și desăvârși chipul primit prin creație. Teologia sacramentală
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
adică o nouă ființialitate a creației, o creație nouă în Iisus Hristos, fiindcă desăvârșirea nu este etică ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeisc și mântuitor”. Una din observațiile esențiale ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]