2,049 matches
-
fie prin procedura de reorganizare judiciară, întrucât la propunerea planului de reorganizare trebuie să se țină seama de votul aferent creanțelor defavorizate, dar care nu poate fi anticipat în mod rezonabil de cei care întocmesc planul. În acest context, Curtea învederează că cele două principii amintite nu sunt singurele care stau la baza procedurilor de insolvență, ci acestea își găsesc efectivitatea alături de alte principii, cum ar fi principiul asigurării unui tratament egal al creditorilor de același rang, principiul asigurării unei
DECIZIA nr. 158 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287919]
-
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce țin de desfășurarea procedurii insolvenței în anumite etape ale acesteia. ... 31. Distinct de acestea, Curtea reține că celelalte aspecte învederate de către autoarele excepției de neconstituționalitate reprezintă mai degrabă nemulțumiri cu privire la soluțiile concrete rezultate din interpretarea și aplicarea legii în contextul dat. Or, aceste aspecte vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății instanței de
DECIZIA nr. 158 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287919]
-
privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Ilin Ionică Viduț și Ghiorghioni Ionesie în Dosarul nr. 621/208/2019 al Judecătoriei Caransebeș și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.873D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Magistratul-asistent învederează că citația emisă pentru autorul excepției Ghiorghioni Ionesie s-a întors cu mențiunea „destinatar decedat“. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției Ilin Ionică Viduț a transmis la dosar note scrise
DECIZIA nr. 248 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288090]
-
ce privește susținerea potrivit căreia, în materia criticată, competența instanței de judecată, respectiv competența judecătorului-sindic nu s-ar putea reglementa pe calea delegării legislative, ci numai prin lege ca act adoptat de puterea legiuitoare, care este Parlamentul, este de învederat faptul că Legea fundamentală cuprinde dispoziții care prevăd: (i) clasificarea juridică a legilor (art. 73 - Categorii de legi), (ii) situația și condițiile în care pot fi adoptate ordonanțe simple sau de urgență (art. 115 - Delegarea legislativă) și (iii) rangul actelor
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
Față de considerentele mai sus prezentate, nu se poate reține pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor criticate în raport cu art. 126 alin. (2) din Constituție, deoarece acest text constituțional, în coroborare cu celelalte prevederi antereferite din Legea fundamentală, nu are sensul învederat prin critica de neconstituționalitate, respectiv acela de a permite legiferarea privind competențele instanțelor judecătorești și procedura de judecată numai prin lege ca act al Parlamentului (în cauză fiind vorba de procedura insolvenței), întrucât aceasta se poate realiza și în condițiile
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
ce sunt urmarea firească a dispozițiilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, care statuează că această lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, Curtea învederează că, pe lângă dispozițiile criticate, prevederile art. 149 din Legea nr. 85/2006, care fac parte din același capitol referitor la dispoziții tranzitorii și finale, statuează că dispozițiile acestei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de
DECIZIA nr. 134 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285279]
-
din Legea-cadru nr. 153/2017 nu intră sub incidența ordonanțelor de urgență ale Guvernului prin care s-au plafonat drepturile salariale și exceptează de la aplicare art. 38 alin. (4) și (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 23. Instanța de trimitere a învederat că nu s-a statuat asupra acestei chestiuni de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 24. În privința noutății chestiunii de drept a
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, în recurs fiind contestat inclusiv faptul că O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021 și O.U.G. nr. 168/2022 nu sunt aplicabile în cauză. ... 26. Totodată, recurentul-reclamant a învederat că în cadrul Curții de Apel Cluj există practică neunitară și a considerat că este esențial ca Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească măsura în care O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021 și O.U.G. nr. 168/2022 sunt aplicabile
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
că acest cadru legislativ, raportat la specificitatea sa, conține garanțiile aferente unui proces echitabil. Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil din perspectiva învederată de autoarea excepției de neconstituționalitate. ... 21. Cu privire la celelalte dispoziții constituționale enumerate în susținerea excepției de neconstituționalitate, respectiv ale art. 135 referitor la economie și ale art. 148 privind aplicarea actelor de drept european cu caracter obligatoriu, se observă
DECIZIA nr. 224 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288199]
-
a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată). ... 22. Cu toate acestea, distinct de cele de mai sus, având în vedere că dispozițiile art. 148 din Constituție vizează dreptul european, instanța de contencios constituțional învederează că, la nivel european, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut ocazia să se pronunțe cu privire la compatibilitatea dintre legislația Uniunii Europene și instituirea unei garanții de bună conduită, care, astfel cum s-a arătat mai sus și
DECIZIA nr. 224 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288199]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.370D/2020, nr. 1.380D/2020 și nr. 1.717D/2020 la Dosarul 1.366D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care învederează că, prin modul în care a fost pusă problema în cauza sa, aflată pe rolul instanțelor judecătorești, se creează o nedreptate și solicită rezolvarea situației sale în mod favorabil. ... 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce țin de obligațiile fiscale antereferite, de anularea acestora în condițiile legii și restituirea sumelor deja achitate, tot în condițiile legii. ... 29. Distinct de acestea, Curtea reține că celelalte aspecte învederate de către autorii excepției de neconstituționalitate sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii la cauzele deduse judecății, aspect ce este circumscris activității instanțelor judecătorești. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 6. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie. ... 7. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 908/1/2024 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 8. De asemenea, a menționat că la dosarul cauzei au fost transmise puncte de vedere de către curțile de apel, Facultatea de Drept
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
că la dosarul cauzei au fost transmise puncte de vedere de către curțile de apel, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 9. În continuare, s-a învederat că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost înaintat părților, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. ... 10. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constatând că
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 908/1/2024. ... 11. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării a învederat că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... 12. Pe fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie a învederat că, atunci când o persoană comite
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
chestiunea de drept supusă dezlegării a învederat că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... 12. Pe fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie a învederat că, atunci când o persoană comite la diferite intervale de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care pot constitui elementul material atât al infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată și învederează că cel puțin din două perspective textele criticate sunt neconstituționale. Pe de o parte, aplicarea unei cauțiuni în procedura contestației în fața unui organism administrativ-jurisdicțional, astfel cum este Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, este contrară dispozițiilor art. 21 alin.
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
sens, și Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2022, precitată, paragraful 20, și Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). ... 19. În acest context, referitor la jurisdicțiile speciale administrative, parte componentă a art. 21 din Constituție, Curtea învederează că, analizând dispozițiile ce reglementează procedura soluționării contestațiilor în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în jurisprudența sa, a constatat că nu există nicio normă care să ateste existența vreunei taxe sau cauțiuni care să se facă venit la
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
a constatat că nu există nicio normă care să ateste existența vreunei taxe sau cauțiuni care să se facă venit la bugetul de stat sau la bugetul autorității administrativ-jurisdicționale având ca destinație plata unui serviciu jurisdicțional sau administrativ-jurisdicțional. Curtea a învederat că gratuitatea consacrată de norma constituțională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestații pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicțional, beneficiază gratuit de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicțională (a se vedea Decizia nr. 5 din
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
pot schimba calitatea părților, cauza sau obiectul contestației și nici nu se pot formula pretenții noi și, prin urmare, deosebirea de tratament juridic are la bază un criteriu obiectiv și rațional. ... 25. Referitor la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea învederează, pe de o parte, că acestea dispun cu privire la accesul liber la justiție și, pe de altă parte, stabilesc posibilitatea existenței unor jurisdicții speciale administrative, care trebuie să fie facultative și gratuite. Atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
coroborare cu cele la care acestea fac trimitere, respectiv ale art. 457 din același Cod fiscal, care reglementează modul de stabilire a valorii impozabile a clădirilor rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și care este, de asemenea, de generală aplicare, învederează că nu există un temei just pentru a aprecia că prin impunerea unei cote de 2% din valoarea impozabilă determinată potrivit criteriilor prevăzute la art. 457 din Codul fiscal sunt încălcate dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție. În acest
DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289331]
-
există un temei just pentru a aprecia că prin impunerea unei cote de 2% din valoarea impozabilă determinată potrivit criteriilor prevăzute la art. 457 din Codul fiscal sunt încălcate dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție. În acest sens, se învederează că autoritățile administrativ-fiscale trebuie să aibă atât un criteriu clar și previzibil pentru stabilirea valorilor impozabile asupra clădirilor, cât și o cotă din această valoare, astfel încât, în situația în care lipsește raportul de evaluare prevăzut de art. 458 alin.
DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289331]
-
constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 884 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 24 martie 2022, paragraful 16, Curtea a învederat că, în această materie, legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe, respectiv de urmărirea Buletinului procedurilor de insolvență și/sau de exercitarea dreptului într-un anumit termen fără intenția de a restrânge accesul liber la justiție și la
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289391]
-
urmare a existenței unor condiții diferite de accesibilitate la Buletinul procedurilor de insolvență, care ar produce efecte juridice, în funcție de natura persoanelor - fizice sau juridice, din evaluarea textului criticat, Curtea observă că acesta nu face vreo distincție în sensul învederat prin critica de neconstituționalitate, ci stabilește termenul în care se poate formula apelul în materia insolvenței și momentul de la care acesta curge. De altfel, această critică se rezumă la o simplă afirmație, fără a se arăta în mod concret
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289391]
-
în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și care pot solicita restituirea acestor sume, precum și a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Pe de altă parte, instanța învederează că autorul nu arată care sunt motivele pentru care textele de lege criticate ar contraveni art. 51 alin. (4) și art. 52 din Constituție, motivarea acestuia vizând, în esență, nemulțumirea față de conduita autorităților în ceea ce privește soluționarea cererii
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]