8,834 matches
-
din Codul de procedură civilă. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Completul de judecată care a formulat sesizarea a reținut că, în practică, casele de pensii învestite cu soluționarea unor cereri de valorificare a vechimii în muncă în grupele de muncă, dovedite cu mențiunile din carnetul de muncă, au constatat fie că la baza mențiunilor din carnet nu există documente verificabile, mențiunile nefiind realizate potrivit înscrisurilor care
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
vedere al completului de judecată și al părților.“ ... 52. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
interesul legii în curs de soluționare. ... ... 54. Primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Craiova - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, legal învestită în ultimă instanță cu soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale într-un litigiu de asigurări sociale. ... 55. Hotărârea pronunțată în primă instanță de Tribunalul Gorj - Secția conflicte
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 58. Obiectul sesizării vizează o problemă de drept substanțial, interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3^1) și art. 158 alin. (6) și (7) din Legea nr. 263/2010, instanța de trimitere, învestită cu soluționarea căii de atac a apelului, apreciind că soluționarea litigiului, în raport cu motivele invocate de către ambele părți, atât prin deciziile contestate, cât și prin cererile formulate la prima instanță, precum și prin argumentele expuse în cererea de
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
2.1. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care solicită anularea dispozițiilor art. 12 din Decizia nr. 105/2007 cu privire la prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidență de tipul birourilor de credit, în conformitate cu
DECIZIA nr. 3.899 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/261253]
-
Carmen Maria Ilie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Cezar Hîncu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Ana Roxana Tudose - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal 1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.153/1/2022, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
procedurii 26. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 27. Astfel, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a arătat că este legal învestită cu soluționarea apelului, cauza fiind în curs de judecată, urmând a fi pronunțată o hotărâre definitivă, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii. ... 28. Dezlegarea solicitată este necesară în vederea soluționării apelului, nefiind prevăzută de legiuitor posibilitatea reactivării contractului individual
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 61. Conform dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
menționate se constată că sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, anume în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă (titularul sesizării), învestit cu soluționarea apelului, care urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care este definitivă, potrivit art. 274 din Codul muncii. De asemenea, soluționarea cauzei depinde de dezlegarea chestiunii de drept, care este nouă și nu
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
I, nr. 941 din 25 noiembrie 2019). ... 67. Verificându-se, din această perspectivă, cerința legată de învestirea instanței supreme cu o chestiune de drept reală, se constată aspectele ce urmează. ... 68. Problema de drept cu a cărei dezlegare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție vizează statuarea asupra efectelor juridice pe care le produce respingerea cererii de pensionare de către casa teritorială de pensii, în procedura de revizuire prevăzută la art. 107 din Legea nr. 263/2010, ulterior emiterii de
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
de angajator, respectiv dacă este aplicabilă nulitatea sau caducitatea, chestiunea reluării raporturilor juridice de muncă fiind una subsecventă dezlegării chestiunii de drept enunțate și care urmează a fi apreciată în concret, în funcție de particularitățile speței, de completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei. ... 89. În analiza chestiunii de drept propriu-zise mai trebuie observat, în ceea ce privește caducitatea, că aceasta este o cauză de ineficacitate a actului juridic (iar nu o sancțiune de drept civil) ce presupune un act juridic
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
de proprietate asupra fostei păduri composesorale și a apreciat că apelanta-reclamantă nu este un petent de bună-credință. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 65. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 1.572/336/2016* a apreciat că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 31 din titlul VI din Legea nr. 247/2005, nu permit înființarea de noi
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 88. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
drept constată însă că, în cauză, nu este îndeplinită condiția existenței unei probleme de drept cu caracter de noutate. ... 95. În absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții ține de exercitarea dreptului de apreciere al completului învestit cu soluționarea sesizării, astfel cum instanța supremă a hotărât în mod constant în jurisprudența sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
de asigurare/reasigurare debitoare“, că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, întrucât doar aceste demersuri individuale ale creditorilor falitei pot afecta bunurile aflate în patrimoniul debitorului, instanța de judecată învestită cu o astfel de acțiune având deplina libertate de a analiza în ce măsură cererile de chemare în judecată aflate în curs de soluționare se circumscriu sau nu respectivelor cerințe legale. ... 82. În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
în mod frecvent, cazul cu celelalte acte normative cu valoare infraconstituțională, de exemplu legi sau hotărâri de guvern. Este rezonabilă presupunerea că puterea constituantă în mod deliberat omite să recurgă la un asemenea procedeu. Ca atare, revine Parlamentului, autoritatea supremă învestită de către Constituție cu autoritatea de a emite reglementări generale, îndatorirea de a delimita câmpul de aplicare a noțiunilor utilizate de Legea fundamentală. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în cauza de față, puterea constituantă în mod expres trasează
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
reglementată problema de drept ce trebuie soluționată de instanța de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia. Reclamanta S.E.E. - S.A. a învestit instanța de contencios administrativ cu anularea unei H.G., instanța de fond apreciind că hotărârea contestată are caracterul unui act administrativ normativ, în raport cu această apreciere respingând apărările referitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de art. 7 alin. (1) și art.
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
din Legea nr. 554/2004, prealabil, se impune clarificarea naturii juridice a actului administrativ contestat în cauză, aspect asupra căruia opiniile părților sunt divergente. În acest sens se impune a fi lămurit dacă actul administrativ cu a cărui legalitate a fost învestită instanța de fond a verifica are caracter individual sau normativ, întrucât regimul plângerii prealabile are valențe specifice în cazul fiecărei categorii în parte. Așa cum s-a reținut în doctrină și în jurisprudență, distincția dintre actele administrative normative și cele
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
care va constata că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la competența materială sau după calitatea persoanei a organelor de urmărire penală, instanța de apel va dispune rejudecarea cauzei de către instanța competentă. ... 21. Instanța competentă, învestită cu rejudecarea cauzei, va proceda potrivit dispozițiilor legale ce reglementează judecata în primă instanță, putând administra noi probe, la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, conform art. 374 alin. (9) din Codul de procedură penală, ori din oficiu
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
exercită o funcție publică în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal și dacă conducătorul unui partid politic, persoană juridică de interes public, exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestit de autoritățile publice sau care este supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public, în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal. Potrivit art. 175 din Codul penal, funcționarul public poate exercita anumite atribuții și
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
specialitate. Pentru ca o persoană juridică să facă parte din categoria autorităților sau instituțiilor publice nu este suficient ca aceasta să exercite o activitate de interes public, ci aceasta trebuie să fie înființată ca autoritate sau instituție publică, să fie învestită de o autoritate publică sau să își desfășoare activitatea sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. Or, partidele politice, deși desfășoară o activitate de interes public, nu sunt înființate ca autorități sau instituții publice, nu sunt învestite de o autoritate
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
publică, să fie învestită de o autoritate publică sau să își desfășoare activitatea sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. Or, partidele politice, deși desfășoară o activitate de interes public, nu sunt înființate ca autorități sau instituții publice, nu sunt învestite de o autoritate publică și nu își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. În consecință, conducătorul unui partid politic nu poate fi considerat că exercită o funcție publică, prin urmare nu face parte din categoria funcționarilor publici
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
lit. b) teza a II-a din Codul penal. Nici dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu acoperă activitatea partidelor politice, întrucât, potrivit acestor dispoziții, persoana respectivă trebuie să exercite un serviciu de interes public și să fie învestită cu îndeplinirea respectivului serviciu public de către o autoritate publică sau să exercite serviciul de interes public sub controlul ori supravegherea unei autorități publice. Ca atare, nu orice serviciu de interes public poate intra sub incidența dispozițiilor art. 175 alin.
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
îndeplinirea respectivului serviciu ori exercitarea lui sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. Verificând întrunirea acestor criterii în persoana conducătorului unui partid politic se poate concluziona că, deși partidul este o persoană juridică de interes public, conducătorul acestuia nu este învestit cu îndeplinirea unui serviciu public de către o autoritate publică și nici nu își desfășoară activitatea sub controlul ori supravegherea unei autorități publice, ci exclusiv conform statutului partidului. Pe cale de consecință, acesta nu poate avea calitatea de funcționar public
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. Astfel, a precizat că Secția penală a Curții de Apel Brașov este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii asupra chestiunii de drept, iar chestiunea de drept supusă dezbaterii este hotărâtoare asupra soluției
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]