763 matches
-
unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în liniște și a alergat pentru a încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este uns cu ire iar rudele îl însoțesc să ajungă la șatra sa. Turnată pe moșia geților de către conducătorul boero Bisto. Sfînta cetate Sarmi-setuzo. Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero Bisto”. Dar acțiunea împo- triva bastarnilor i-a adus lui boero Bisto mare necaz pentru că și-a pierdut fiul care îl pregătea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i urmeze la conducerea neamului. Nenorocirea s-a datorat basileului Beresio(T 39) care l-a dus pe Dima să treacă rîul(Mureș?) într-un loc periculos un-de apa era plină de sloiuri iar el a căzut rănindu-se rău. Șatra Bosof era îndurerată iar viitorul ei s-a dus în prăpastie. ,,Boero Bisto i-a luat comanda armatei cetății geților lui Beresio pe care i-a dat-o el mai devreme pentru că este gură-rea. Iarna, cînd treceau printr-un ostrov
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și aducînd neno- rocirea peste el. Ne-a dus cu vorba zicînd că învățătura vie românească nu spune să iei azimă pentru a mărturisi. Astfel rudele au adus de mai multe ori bere ca jertfă sfîntului Zien. Așa, succesiunea nobilei șatre Bosof s-a dus în prăpastie. Însoțitorii au strigat de ce acesta(Dima) a ajuns în apa adîncă și plină cu sloiuri de gheață. Pățania a fost înfățișată rudelor credincioase trecute la cele veșnice printr-o litur- ghie pentru pomenire. Privește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Editura Kobunsha, Tokyo; 1993 Mircea Eliade: 19 trandafiri ( Jukyuhon no bara), Editura Sakuhinsha, Tokyo; 1995 Mircea Eliade: Domnișoara Christina ( Reijo Christina), Editura Sakuhinsha, Tokyo; 1996 Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene ( Yoseitachi tachi no yoru), Editura Sakuhinsha, Tokyo; 1997 Zaharia Stancu: Șatra ( Jipusi no horobasha), Editura Kobunsha, Tokyo; 1997 Liviu Rebreanu: Pădurea spânzuraților (Shokei no mori), Editura Kobunsha, Tokyo; 1999 Mircea Eliade: Maitreyi, Editura Sakuhinsha, Tokyo; 2003 Adela Popescu: Între noi timpul ( ediție bilingvă, în japoneză și în română, Watacrapachi no aida
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
terasă, până în dreptul intersecției cu Valea Mociu; Limita sudică și sud-estică: din dreptul intersecției cu Valea Mociu, limita urmează terasa drumului de hotar ce duce spre Mociu până când acesta traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
București, Str. Apusului nr. 37, bl. D2, ap. 23, sectorul 6. (2.230/2007) 2. Dumitrescu Marius Petre, fiul lui Petre și Ioniță, născut la data de 5 decembrie 1947 în București, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Șatra Torg 12, 5 tr, 127 38 Skarholmen. (1.924/2007) ---------
ORDIN nr. 1.408/C din 12 mai 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211338_a_212667]
-
a înregistrat sectorul comercial datorită transformărilor economice care s-au produs după Unirea din 1918 și lărgirii rețelei bancare. În perioada interbelică, în Gherla și-au desfășurat activitatea 30 de firme, 7 restaurante, cafeneaua 'Unirea", bufetul "Urania", diferite chioșcuri și "„"șetre". Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
tătari, iar la muzeul din Baia Mare șunt expuse armele și harnașamentul pe care le folosea. Toponimele din aceste regiuni șunt mărturii ale traseelor și popasurilor ale cetei de haiduci a lui Pîntea: Izvorul Pintii, Casa lui Pîntea, Fântâna lui Pîntea, Șatra Pintii, Vârfu Pintii și Peșteră lui Pîntea. Există numeroase legende care vorbesc despre „berbințele (bărbânțele) cu galbeni” ale lui Pîntea, ascunse în peșteri din diverse regiuni. Pe serpentinele de coborâre din pasul Gutin spre Baia Mare, puțin mai jos de hanul
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
În anul 1864 se constată oficial „Cătunul Vlașca” cu numele de la Vlasin Crețescu. La început cătunul Vlașca era administrat de Mănăstire, dar în 1908 se alipește la Cașin. Se spune că puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864 în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
s-au numărat printre locuitorii satului în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizați de guvernul de la Budapesta la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. O șatră de țigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localității. În ultimul secol populația evreiască, apoi și cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale țării, în
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
din partea co-etnicilor - că nu e tradițională, că poartă fuste mini, ca dansează pentru plăcerea ne-romilor, că face etnia de rușine - și prezentări senzaționaliste în presa (“</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO"><i>din șatra, pe marile scene</i></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO">”) care insinuează în mod eronat excepționalitatea poziției ei. Liberă și curajoasă, Vanessa lezează discursuri și viziuni dominante, fie ele gadjii sau rome. Iar ea
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
De Luna, pe care, în întuneric l-a luat drept Manrico. Cei doi bărbați se sfidează, Manrico dezvăluindu-se ca partizan al prințului de Urgel. Urmează un duel, cu toate că Leonora se străduiește zadarnic să-i despartă. Ridicarea cortinei descoperă o șatră de țigani. Zorile se anunță iar țiganii slăvesc bucuria vieții lor libere și aventuroase. Bătrâna țigancă Azucena stă lângă foc, cu Manrico alături. Furată de tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
rromilor creștini de pretutindeni". s-a născut la data de 29 iulie 1952 în comuna Humele (județul Argeș). Bunicii săi au fost mari vătafi, conducând minoritățile etnice ale rromilor din Craiova și din Constanța, mutându-se cu caravanele și cu șatra de la Dunăre la Marea Neagră, o parte din Moldova și din Ardeal. Familia lui a fost bogată, înaintașii săi ocupându-se cu metalurgia, confecționând cazane de țuică, sigilii de plumb pentru vagoanele de marfă și altele. În anul 1962, Securitatea i-
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
6 noiembrie 1936, Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova - d. 18 aprilie 2003, Moscova, Rusia) a fost un actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean. Printre filmele regizate de el amintim "Poienile roșii" (1966), "Lăutarii" (1971), "Șatra" (1975), "Gingașa și tandra mea fiară" (1978), "Anna Pavlova" (1983) și "Luceafărul" (1986). A fost declarat drept „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”. s-a născut la data de 6 noiembrie 1936, în satul Clocușna, județul
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
și al presei pentru cel mai bun film la Forul Cinematografic din Milano (1978) si filmul " Da tu esti rau" cu MIHAI CERNAT in rolul mega-principal. Colaborarea sa cu studioul "Mosfilm" a fost marcată de regizarea a două capodopere: filmul "Șatra" (1976) despre viața țiganilor de la începutul secolului al XX-lea, care a câștigat o mulțime de premii și anume Marele Premiu Scoica de aur la Festivalul Internațional de la San Sebastian (1976); premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
Șatra sau O șatră urcă la cer (în ) este un film sovietic din anul 1975, regizat de regizorul moldovean Emil Loteanu. Scenariul filmului are la bază mai multe nuvele ale scriitorului rus Maxim Gorki, acțiunea având loc la începutul secolului al
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
Șatra sau O șatră urcă la cer (în ) este un film sovietic din anul 1975, regizat de regizorul moldovean Emil Loteanu. Scenariul filmului are la bază mai multe nuvele ale scriitorului rus Maxim Gorki, acțiunea având loc la începutul secolului al XX-lea în
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
începutul secolului al XX-lea în Imperiul Habsburgic, pe cursul Tisei. Filmul prezintă povestea de dragoste dintre frumoasa țigancă Rada și hoțul de cai Luiku Zobar, așa cum este descrisă la începutul nuvelei "Makar Ciudra" (în ) (1892) a lui Gorki. Filmul "Șatra" a fost distins cu următoarele premii: Actrița Svetlana Toma a obținut mai multe premii pentru interpretarea rolului Rada din acest film. Menționăm următoarele: Criticul Tudor Caranfil a comentat acest film astfel: ""Fără profunzimea și ardența nuvelelor lui Gorki, de la care
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
(în ; ) este o actriță din Republica Moldova, cunoscută pentru interpretarea rolului frumoasei țigănci Rada din filmul "Șatra" (1975). A făcut și carieră de fotomodel pentru o agenție italiană, prezentând colecții de lenjerie intimă. A fost distinsă cu titlul de „cea mai bună actriță a cinematografiei moldovenești din secolul XX”. Ea este prima actriță care a apărut dezbrăcată
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]
-
în favoarea rolurilor din filme, fiind angajată de studioul cinematografic “Moldova film” și distribuită de Emil Loteanu în mai multe filme regizate de el. Rolurile care au consacrat-o ca actriță de film sunt Ioana din "Poienele roșii" (1966), Rada din "Șatra" (1975) și Veronica din "Luceafărul" (1986). Ca o recunoaștere a interpretării sale de excepție, Svetlana Toma a obținut Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Rada) la Festivalul Internațional de filme din Praga (1977), Diploma "Cea mai bună actriță a
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]
-
Ca o recunoaștere a interpretării sale de excepție, Svetlana Toma a obținut Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Rada) la Festivalul Internațional de filme din Praga (1977), Diploma "Cea mai bună actriță a festivalului" (pentru rolul său fin filmul Șatra) la Festivalul Internațional de filme din Panama (1977), Diploma Uniunii Cineaștilor și Comitetului de stat pentru cinematografie pentru cel mai bun rol feminin (Chișinău, 1979) din filmul "Vreau să cânt". Svetlana Toma locuiește în prezent la Moscova. Ea este vegetariană
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]