765 matches
-
românul are Darul lui, de Sus, se pare, Trebe musai să-l îndoaie, Să-l jupoaie, să-l despoaie De tot ce lui drag îi este: De copii și de neveste, De pământul de sub vatră. și, afar’ cu el, la șatră! Să ne spună: mulțumesc! Cei ce încă mai trăiesc. Să le fie slugi plecate Celora de prin palate! Ordinea și disciplina, Munca, cinstea: asta-i vina. Robi, spinările plecate: Asta-i tot ce se mai poate. și pe lângă venetici Ce
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Peste mode și timp Olimp! Ceas în cristalin Lângă fecioara Geraldine! Dantelele sale Ca floarea de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată spiră, Sunet Fruct de liră, Capăt paralogic, Leagăn mitologic, Din șetrele mari Apari: O cal de val Peste cavală Cu varul deasupra-n spirală! Încorporată poftă, Uite o fată, Lunecă o dată, Lunecă de două Ori până la nouă, Până o-nfășori În fiori ușori, Pînă-o torci în zale Gasteropodale; Până când, în lente
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu poți să faci sport: Ele trec și gard și ziduri, până dincolo de șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu prune și iarbă, de mă lua diareea. - Ți-e rău, prostălane? Ai crampe? - Hâââî... hââî, mieunam leșinat, ținându-mă de burtă. - Femeie, iată fiul, ia-l și spală-l pe mucea ăsta, că parcă azi ni l-a lăsat șatra-n bătătură. Pe urmă, la capătul livezii părăsite, unde-a rămas o bucată din casa veche a Zăgăniței, oamenii nu vor să mai vorbească de ea, dau de o barieră de lemn. Nu văd pe nimeni, dar ea se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de-aici, dom’ profesor! mi-a dat dom’ Mardare un dupac amical. Cum să fie ce-ai zis, mu... mă-sa pe gheață, da’ ce, noi suntem la negri, să crească toate bâzdâgăniile? Nu, era de cal, cred că de la șatra lui Panghele, și câinii hămesiți au curățat carnea de pe oase... - Atunci n-avea coarne? mă ia gura pe dinainte. Se vede că i-a apucat o milă nesfârșită pentru nenorociții cu școală: - Cum, Doamne iartă-mă, să aibă coarne? s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu o șatră de copii. Tu, închide-ți ușa, că năvălesc scamele! Frate-tu îi scamă, curvă, acesta-i copil! Stai deoparte că sar lățăii pe mine, uscato! Nu vezi că roade șancăru-n tine? Ai dat sculament la toată armata Sibiului. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Hollywood...) Lionel privește lung spre ușa care se închide și se îndreaptă, cocârjat, spre propria garsonieră. E ora 10. Roman, cu o canistră galbenă în mână, se îndreaptă, pe două cărări, spre fostul teren viran pe care s-a aciuat șatra de țigani - e prea beat ca să mai fie politically correct. Aude scârțâitul viorilor, lătratul câinilor și nechezatul cailor, dar nu vede globul strălucitor care să indice rulota. Pe locul pe care se aflase ieri seară, acum e un dreptunghi curat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Sarsailă. Și-odată, îl vezi cum e altul: a uitat totul, e galant, politicos, parcă a înnebunit de-a binelea. Sare de pe trambulină, proaspăt, drept în fața ghicitoarei Gina. Frumoasa ascunde ghiocul între sâni, să-l încălzească, cum a învățat-o șatra pribeagă. — Scumpo, stai pe la Piața Bulibașa, nu? Odalisca nu se supără de glumă. Străvechiul trib a învățat-o să nu se supere niciodată, reginele nu pot fi ofensate. Ridică pletele negre din registru, oferă colegului de la recepția TRANZIT un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Asta-i ordine? Pentru asta l-am doborât pe Ceaușescu? Nu vezi că nici la țigani nu se mai respectă regula?! Se pomenea înainte să zică o poamă de-asta că nu vrea ce hotărăsc părinții? Au căzut și legile șatrei, nu numai al moralei comuniste. Tăcu bosumflat. Părea că se gândește la lupta dintre generații. Oftă resemnat, în cel din urmă: - Insuportabil, într-adevăr, din punctul de vedere cu canicula. Altfel, oamenii sunt drăguți, n-am ce zice. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
harnică, lucra În voie Închipuind baluri și mobilier somptuos din timpuri apuse, dar acum, Înăuntrul zidurilor ciuntite, mormanele de gunoaie, care făcuseră de-a lungul anilor un fel de strat geologic, erau adăpostul șobolanilor pe care nu-i tulburau nici măcar șatrele zgomotoase de țigani, din apropiere,. După plecarea mea din casa soților bătrâni, urma să vină pentru a lucra În liniște, un pictor vestit. De zece ani venea cu regularitate În lunile de toamnă, cu un geamantan de culori, un șevalet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
voinței mele. Ai spus că întotdeauna ne vom sfătui, vom face totul împreună. - Crezi că eu nu vreau să te am alături? - Tot mutându-ne, nu realizăm nimic. Cand să ne luăm o casă, plecăm din nou, ca țiganul cu șatra. - Nu vreau o casă. Vreau să fim fericiți. Să avem tot ce ne trebuie, servicii bune, să călătorim... Să mergem cu bucurie la muncă, să venim cu bucurie acasă. - Eu vreau casă! Ce contează dacă îți place muncă? Ce, mie
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
film italian,rusesc sau francez.Rușii au schimat stilul de la filmul de război la filmul domestic.Au trecut de la „Toată lumea cântă,râde și dansează” la ”Moscova nu crede în lacrimi”,”Gară pentru doi”,”O dramă la vânătoare”,”Fata fără zestre”,”Șatra”, ”Andrei Rubliov”,”Călăuza”. Filmul indian a continuat tradiția musical urilor din pelicula „Vagabondul” lui Raj Kapoor. Anul 1990 a permis intrarea masivă a filmelor comerciale americane gen thriller și horror. Basmul i-a cucerit pe toți:”Harry Potter” și „Stăpânul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mai știe nimeni. Îhm, mormăi Cristi în barbă, numai toată Baia de Sus și poate și vreo câteva localități învecinate. Ieși grăbit afară și se îndreptă spre secția de poliție. Trebuia să afle de acolo detalii cu privire la dispariția puradelului din șatra de zlătari. 8 Așezat comod în fotoliul de sub umbrar, Cristian Toma fuma în tăcere. Stătea singur în întuneric, încercând să-și pună ordine în gânduri. După cina mai mult decât îmbelșugată, pe care o servise doamna Maria mai devreme, urcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
strălucea generos, astfel încât nu mai era nevoie să aprindă becurile electrice ascunse în niște felinare rustice din fier forjat. Era chiar mai bine așa, singur, pe întuneric, numai cu gândurile sale. La început, aflând că în zonă se află o șatră de țigani, întrezărise o rază de speranță. Acesta putea fi un indiciu prețios, ar fi putut presupune că apăruse o eventuală pistă pentru investigațiile sale. În sfârșit își putea canaliza eforturile într-o direcție concretă. Elanul însă i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mișcare scurtă, strecură săculețul înapoi la brâu și se apucă din nou să tragă din lulea. Cristi putea să jure că moșneagul nu scosese de la chimir aceeași punguță pe care o văzuse el de sus de pe stânca de unde observaseră ei șatra țiganilor zlătari. Aceea era mult mai plină, dar se făcu că nu observă. Dădu aprobator din cap, ca și cum îl înțelegea foarte bine, ba chiar îl compătimea pentru munca grea pe care o făceau ei acolo și pentru puținătatea aurului găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mare, explică starostele, care se apropiase de cei doi, acolo spălăm mâlul cărat de vâltoare pe maluri. No, vreți să vă arătăm și ăsta cum funcționează? Acum își scosese luleaua din gură și o ținea în căușul palmei. Toată suflarea șatrei se uita la ei. Femeile se opriseră din mestecat în ceaun, în timp ce bărbații din apă se ridicaseră de șale așteptând să vadă ce se întâmplă pe mal. Atmosfera devenise dintr-o dată ostilă iar Cristi avea impresia că toți îi privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pentru toată lumea. De acord? Bine, adăugă el fără să mai aștepte confirmarea lor, în regulă. Tu ești șeful, nu-i așa? îl împunse el cu degetul în piept pe staroste. Cu tine vorbesc. Te rog să te asiguri că restul șatrei te ascultă, ne-am înțeles? Bătrânul dădu afirmativ din cap, după care mai spuse ceva pe limba lor. Rămase apoi tăcut, încrucișându-și din nou brațele pe piept. Stătea acolo în picioare și îl privea intens pe inspector pufăind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
doborâtă de oboseala și zbuciumul zilei trecute. Femeia sforăia ușor, cu gura întredeschisă. Gemea în somn răsucindu-se agitată de pe o parte pe cealaltă. Nici Strugurel nu era odihnit, peste zi starostele îl pusese la treabă alături de ceilalți bărbați ai șatrei la spălat nisipul din râu. Zadarnic se tânguise nevastă-sa, smulgându-și hainele și rugându-l să le dea învoire să-l caute pe puradelul dispărut prin pădure. Starostele, care era și fratele lui taică-su, se arătase neînduplecat. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o curbă strânsă la stânga și apoi urma palierul drept unde se afla refugiul pe marginea drumului. În față, cinci căruțe cu coviltir veneau încet spre ei. Pe capra celei din față, fu mând din pipa cu coadă lungă, stătea starostele șatrei de zlătari pe care îl cunoscuse zilele trecute. Alături de acesta era un bărbat cu fața smeadă, care ținea hățurile. Cristi opri și coborî din mașină. Văzându-l, starostele ridică mâna în care ținea pipa și întreg convoiul rămase pe loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
s-a întâmplat cu băiatul vostru? Încă n-am terminat cercetările. Ce să mai cercetați? spuse plin de obidă starostele. Dacă era să găsiți ceva, o făceați până acum. Habar n-aveți ce s-a întâmplat cu bietul Rândunel. Toată șatra se dăduse jos din căruțe și se strânsese în jurul lui Toma, privindu-l încruntați. Apoi femeile începură să țipe și să amenințe cu pumnii ridicați în aer. Una dintre ele, cu fața descom pusă de durere, se trânti pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Ce-a fost asta? întrebă Ileana care asistase din mașină la toată tărășenia fără să coboare. Țigani zlătari. Știu cine sunt, vin aici de câțiva ani. Ce s-a întâmplat cu ei? Pleacă prea devreme, e mijlocul verii. De obicei, șatra părăsește zona toamna târziu. Nu știu obiceiurile zlătarilor, începu Cristi să vorbească, dar din câte îi cunosc eu pe țiganii de pe la noi, când unul dintre ai lor pățește ceva, nu se dezlipesc de secția de poliție ori de spitalul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pîn-acasă: măgar baligă-te. - N-oi zice. Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează și-i dă vin să bee, și omul s-o chefăluit și-a adormit pe laiță. Da erau niște țigani cu șatra acolo ș-avea măgar și omul s-o dus ș-o cumpărat ș-a schimbat măgarul. Omul a doua zi se scoală, ia măgarul și se duce - acasă și-i zice: măgar, fa bani! Măgarul, de unde? El apuc-un druc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-a mînca-o și pe dânsa le oprește ploile și stârpește apele, să moară oamenii de foame). - Da, zice, mult ai să stai, fată, aici pîn-ce a veni balaurul să te mănînce? - Până mâne dimineață. - Nu știi este v-o șatră aici în sat? Fata l-o îndreptat și s-o dus acolo ș-a pus să-i facă un paloș, ș-așa au venit el acolo după ce i-au făcut paloșul. Și s-au culcat și a zis fata să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și afumați, amesteca conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poți mai repede și mai departe, fugi! Că, m-au apucat, iarăși, hachițele. și dacă-mi cazi în mâini, și-n unghii, nu mai scapi din ele viu. Fugi! A fugit. și-a tot fugit, astfel, până a întâlnit o șatră de țigani. Ce-ai pățit, mă, de ești atât de căzut în sperietură? Vină la mama, să te descânte; și să-ți cate-n ghioc. și, pe măsură ce-l descânta și-l ghiocea, vorbea, bolborosit: hapoi peste mare păcat ai dat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]