198,887 matches
-
strigând, „ne vedem la zürich”, „la cafeneaua voltaire”, a mai zis cel cu vioara, ascunzându-și arcușul sub o pelerină de doc oh! nu! celor patru le-a zis pentru că mai era unul fuma extrem de mult cred că era din școala ieșeană de poezie i-am reținut doar numele mic: „ioanid” fix la kilometrul 45 în centrul municipiului bârlad l-am văzut pe cezar ivănescu stătea de vorbă cu fratele său gheorghe pe trecerea de pietoni și vorbea foarte tare și
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
lumini de cenaclu uimiți, negustorii din piețe descoperă chipul lui Franz Josef și chipul lui Carol I bătute adânc pe monede „Înșelător e somnul Leviathanului, păgubos e vinul de Ghetsimani” - vorbirea lui se înscrie în părți de vorbire pe pereții școlii din sat se-ncrustează armonios în lemnul catedrei Se bucură zeii bătrâni de sub pietre își dezgroapă inima iconarii Pe nesimțite sabia dintre noi se înmoaie arginții din palmele sicofanților se topesc și se scurg printre degete în pământ Ay, ay, caii
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
atât de celebru ca Raymond Chandler care a observat că „trei lucruri nu pot fi întrunite niciodată: iubita, ora și locul, cum a spus Browning, poetul nu pistolul” în schimb el a reușit să însăileze cu litere zimțate deprinse la școala primară următorul bilet afișat pe ușa bisericii din sat „vă rog ștergeți cotonoagele de iarbă” și de atunci până astăzi nimeni nu a reușit să afle dacă mesajul era pentru enoriași sau pentru îngeri
În zonă (9) by Emil Nicolae () [Corola-journal/Imaginative/5237_a_6562]
-
încercat să se eschiveze sub felurite pretexte. În cele din urmă a fost denunțat poliției, care l-a arestat. Weinrauch stă acum în închisoarea de la poliție. Cercetările polițienești continuă. Nr. 1453/ vineri, 18 ianuarie Furtul de la baia Sofia Elevului de la școala reală sup. ort. Draganiuc Teodosie, domiciliat în str. Română 30, i s-a furat în baia Sofia în ziua de 24 februarie c. de către necunoscuți, un portofel de piele cu suma de 2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei școli de horticultură sau în lipsa acesteia o adeverință că au terminat cu succes cursurile de horticultură și că au cunoștințe practice în ale grădinăriei. Vor fi preferați aceia care vor dovedi că au făcut practică la vreo grădină botanică sau la
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
bune și fără fasoane, Numai că pereții și ușile Erau pavazați, ca paraclisurile, cu icoane: Femeia Ceea cu Puradelul la sân și de-a bușile, Prin toate luminoasele saloane, înfipte-n creierul meu ca ploșnițele și căpușile; în gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
drumul pe care alesesem să mă îndepărtez cât mai mult de această poveste rurală la asfințit, la doi pași de casă, pe ulița strâmtă care unește strada Laurier cu Augusta - asemănătoare până-n ultimul amănunt cu scurtătura care tăia drumul între școală și magazin și pe care-o luau bătrânele la înmormântări ieșind înaintea cortegiului chiar la colțul final dinspre cimitir - pe gardul din cercevele de-o parte și alta cineva întinsese snopul de cânepă, sub tufa de liliac degetele unui heruvim
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
pe lume așa ceva, ai trimis copilului ăsta bani și eu ți-am ținut locul cum am putut și o iubesc pe Cristina ca pe ochii mei din cap, dar cum să-i fi răspuns eu ei, când o luam de la școală, când mă întreba cu ochișorii ei de veveriță trecând prin mine ca lama de cuțit: -Tu de ce nu ești tânără, tanti Adina? Mămicile toate sunt tinere, dar matale ești mai bătrână.... Nu-i plăcea deloc și încerca să se îmbrace
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
largă, da' ea te poartă, iubito, în suflet și uite ce ursuleț drăguț ți-a trimis de-acolo, uite ce girafă lungă sau ce cățel de pluș.... hai la tanti să te sărute și dormi, păsărică dulce, că mâine e școală. Cu vremea, se obișnuise Cristina și cu stilul inconfundabil al mamă-si, cu venirile și cu plecările intempestive, ai noroc, Violeta, că fetița asta e un înger și măcar pe față nu te judecă, numai că acolo în sufletul ei
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
ai bătut joc! Rumega Adina mereu cuvinte dure la adresa Violetei, că altceva tot nu putea să facă decât să reziste la remarcile răutăcioase ale celorlalte mame care n-o judecau pe ea sau pe Violeta care nu călcase niciodată la școala fetei, ci pe asta mică, mai cu seamă că era mereu premiantă și lăudată de profesori, cu mirarea aia, inclusă în subtext, cum se poate să fie fetița asta așa de reușită cu așa o familie în dotare?!? Da, doamna
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
era complet nepregătită nu numai pentru un seism de asemenea anvergură, dar nici pentru cel mai neînsemnat dintre ele; nimeni nu ne pomenise o vorbă măcar despre falii, despre zona Vrancei, despre tectonica plăcilor, despre dezastrul din 1940, nici la școală, nici acasă. La liceu eram proboziți cu farmecul și frumusețile eternei și fascinantei Românii, cu bogățiile patriei, nicidecum cu sabia lui Damocles, ori cu fuga pământului de sub picioare. Puteam fi neîncrezători în oricine și orice, numai în pământ nu. Pe când
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
tute ca asta? Nu mergea deloc. Altceva nu îi trecea prin minte. Dar de ce trebuia să-i spună ceva? Ea oricum păstra o tăcere care se voia enigmatică. Și totuși el trebuia să-i spună ceva, că era om cu școală, era VIP, ce naiba. Că doar nu era să-i spună ce-i trecea prin minte, adică de ce mama dracului sîntem noi aici, ce facem noi aici, mîncarea e scumpă și proastă, ăștia își bat joc de noi. Știu că venim
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Emil Brumaru Felii de pîine unse cu magiun, Vagoane vechi trase pe linia moartă, Îngeri strigîndu-mă cu vocea spartă, Pe stradă, cînd mă duc sfios la școală Spre-o profă de română ideală, Care predă "adverbu'"-n pielea goală? Chipiul cefere, frageda haltă Răsfrîntă-n zori în cea mai pură baltă De pe-un peron cu semafor, cișmeaua, Mama-n capot, ascunsă de perdeaua De la etaj, pîndind, în
Ce-o să-mi aducă oare Moș Crăciun? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7754_a_9079]
-
Au pornit-o prin păduri; Dacă n-ŕjungi în vre-o Lichtung, Lumea-i plată ca o tavă: E-ntre Wahrheit și-ntre Dichtung Un raport de o octavă. Șapte sunete-s, pe scala Astromuzicii,-ntre Lună Și-ntre Soare, - spune școala Lui Pythagora, ce sună Cînd auzul tău raportul Ăsta știe să-l măsoare... Dacă nu, pierdut e-acordul Între Lună și-ntre Soare. Graiu,-atunci, se schimbă-n muget, Mugetul devine ciurdă; La ce-a mai rămas din cuget Ni
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
învață, oamenii n-au timp de întâlniri, așijderea la licee. N., care n-a scos nici o vorbă în toată jumătatea de oră ce ni s-a acordat, cere, nu știu de ce bâlbâit, să i se organizeze o șezătoare la o școală primară, și să i se comunice câteva adrese unde ar putea găsi... bere. Cofino face o mutră lungă, apoi zâmbește vesel, scrie ceva pe un petic de hârtie și i-l întinde. N. bagă după câteva încercări biletul în buzunarul
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
femeie grasă, dormind dintr-o infinită candoare, pe un morman de coceni descojiți un chibrit face totul - o picătură de otravă. Să intri violent cu avionul în zid, la prânz să lași cheia sub preș, pentru fetița ce vine de la școală. Compoziție Ce ciudat, câteodată o stea adevărată trece prin noi ca o săgeată. Ce numim noi trup, e un fel de tunel prin care lumile vin și se duc. Ce ciudat! Aici pe drumul îngust, dacă plec sau mă întorc
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
neagră se alungește printre pietre și îmi întinde miezul încremenit în dulce, de papaya! ... în magazia de cărbuni Maia s-a spânzurat. Plângea bunica, ofilită, mică, cu mărgele multe, peste tutungeria din Piața Chibrit ... Plătim mândria din primii ani de școală "bunicul este ceferist și toți băieții lui sunt membri de partid!" Cum se aprinde (ah allumette), cum se stinge acest timp ce m-a trăit ... pământul roșu umed, limba aspră a unui taur adormit. Ah, miezul dulce de papaya ... mi
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
o lucrare de-a lui Romero. Eu eram deja stingherită de incident și acum nu mai scăpam de atenția lui exagerată. " Astfel de plăcute spectacole coregrafice în jurul operelor de artă dau o cu totul particulară imagine despre marea artă a școlii de la Paris și a artei franceze din secolului XX, în general... Dar și pieselor unicat din ce în ce mai rare din ziua astăzi...", și iar surîdea cu subînțelesuri transparente, învelindu-mă toată în zîmbete mieroase, de mie mi se făcea instantaneu și greață
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
exil, etc., și mi-a găsit pe loc un post la serviciul pedagogic de la Muzeul Aerului și al Spațiului de la Le Bourget! Doresc să subliniez omenia acestor veritabili conducători ai Franței (politehnicienii, cei ieșiți din ENA și alte câteva mari școli naționale)! Ajung la începutul anilor 90 când un alt inginer-general, domnul René F., m-a acceptat ca redactor la revista pe care o conducea, L'Armement. Atmosfera din redacție era călduroasă. Revenit dintr-o misiune de câteva zile la Lyon
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
o bună parte dintre concertele Festivalului. Iar Sighișoara dispune de un public atât local, cât și sezonier numeros, dornic a primi această hrană spirituală pe care marea muzică este capabilă a o oferi. în mod regretabil, activitățile muzicale practice ale școlii locale de muzică nu au putut fi corelate cu ma-rile evenimente ale Festivalului, acest eveniment de prețioasă anvergură eu-ropeană. Este vorba de deficiențe ale sistemului managerial local de în-vă-ță-mânt, cel care nu reușește a fructifica oportunitățile, șansele profesionale ale
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în Ardeal (Ca o imensă scenă, Transilvania..., 1996), Mircea Zaciu a tulburat apele inclusiv cu al său Jurnal intim ( 4 vol.) care surprinde perioada sfârșitului deceniului nouă
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Ion Gheorghe Recviem în memoria lui Aurelius Gavril Bălan, arheolog de Școală Română, asasinat în complot de către colegii bucureșteni, pentru colecția sa de statuete de paste litice și ceramice, tezaur de-o vechime anteneolitică. Ťîți spun, îți vorbesc, și spusele mele sunt numele mele întrucât eu sunt Cuvântul însuși despre Sine Cuvântul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
greuceanu, dar taică-său nici n-a vrut să audă: Taci, fă, din gură, îi zicem mai mișto, vinetu dinamo. L-au norocit cu numele ăsta fiindcă tocmai rula în oraș, făcând furori, seria winnetou, iar dinamo tocmai câștigase campionatul. Școala nu s-a lipit de el, dar era sprinten la minte și asta l-a ajutat să cadă-n picioare tot timpul. Până-n 89, s-a-nvârtit prin craiova, a ars la foc scăzut, c-așa erau vremurile: furtișaguri, mărunțișuri. Dar imediat
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Odobescu, un contemporan comun, care a făcut să circule dinspre domnia ta spre mine emoția unei întîlniri aproape directe: pe poetul Tudor Arghezi (1880-1967). Avea șapte ani și era școlar într-a-ntîia primară atunci cînd i-ai vizitat clasa, ca director al Școlii de aplicație a institutorilor. Tema lecției: ilustrarea sistemului decimal, cu ajutorul unui cîntar de curînd adus din Franța. "Pentru ca demonstrația să fie reținută de copii, cîntarul funcționa cu o singură marfă. Un zahăr admirabil, de trestie, de culoarea și de grăuntele
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
anaforă pură, Odobescu m-a prins de un dești, care voia să-i scape. - Cum îți zice? m-a întrebat Odobescu. - Teodorescu, i-am răspuns. - Cum așa, Teodorescu?... M-am gîndit. Cu sfială: - Teodorescu N. Ion. - Așa îți zice la școală. Dar cum îți zice mama, acasă? M-am codit. Dar așa îmi zicea: - Iancu... - Iancule, mai ține o bucată de zahăr... Odobescu îmi dete două bucăți. De ce mi-a dat el două, în loc de una?... Ca să nu uit nici pînă azi
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]