772 matches
-
capitol anterior. În cele ce urmează, vom prezenta câteva considerații referitoare la consilierea carierei adulților și la consilierea privind asigurarea confortului familial și personal al adulților. Consilierea privind cariera adulțilortc "Consilierea privind cariera adulților" Consilierea privind cariera începe în perioada școlarității și continuă de-a lungul întregii vieți active a individului. Dacă, în copilărie, predominantă este educația pentru formarea personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi considerați adulți, iar, pe de altă parte, accentuează ideea că educația continuă este cea care vine în prelungirea educației inițiale (nu a celei obligatorii), cuprinzându-i și pe cei care și-au terminat educația inițială, după ce s-a încheiat școlaritatea obligatorie (de exemplu, pe cei care au absolvit și studii universitare și postuniversitare înainte de a intra pe piața muncii). În fapt, la nivel conceptual, noțiunile educația adulților și educația continuă (a adultului, educația de după educația formală, inițială, la care se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației formale pentru adulții care doresc să-și încheie educația inițială, întreruptă din varii motive. Individul este văzut ca având dreptul la o cantitate specifică de educație formală de-a lungul vieții sale, iar aceasta nu trebuie urmată neîntrerupt în școlaritatea inițială; • educația iterativă - concept elaborat de pedagogia suedeză. Desemnează posibilitatea adulților de a-și alege perioadele și tipurile de studii pe care vor să le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productivă, fie în scopul completării unor lacune de pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la oferte de calitate, cu relevanță pe piața muncii. Asigurarea acestor competențe de bază, tot mai complexe, necesită implicit și o pregătire educațională tot mai avansată. De aceea, se constată tendința prelungirii școlarității inițiale, tot mai mulți tineri urmând studii superioare. Pentru a realiza o mai bună legătură între lumea școlii și cea a muncii în vederea facilitării inserției socioprofesionale a absolvenților pe piața muncii, pe lângă creșterea preocupării corelării ofertei sistemului educațional cu cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de cuprindere a unui număr mare de adresabili. Datele „Studiului asupra forței de muncă” („Labor Force Survey”) arată că, în anul 2000, numai 60,3% din populația cuprinsă între 25 și 65 de ani din Uniunea Europeană au absolvit studiile gimnaziale/școlaritatea obligatorie, în care se presupune că se formează aceste competențe-cheie. Mai mult, doar 8% dintre aceștia participau la diverse forme de educație și pregătire, preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un nivel scăzut de calificare), deoarece nu putem vorbi despre o Europă competitivă, dacă există un număr mare de indivizi care au nevoie de educația de bază. Abordarea este una integrată, urmărind realizarea unei formări de bază calitative încă din școlaritatea timpurie, facilitarea accesului tuturor la educație și pregătire, deschiderea sistemelor educaționale către lumea largă, în ideea asigurării educației (de bază) pentru toți, așa cum a fost gândită încă de la Conferința Internațională de profil de la Jomtiem, din 1990 (Anghel, 1998). Educația de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devenirii sale, asupra comunicării sau a stilurilor alternative de viață, pentru a evidenția modul în care „instituțiile de acceptare” ale societății sprijină individul în depășirea discontinuităților tranziției sale de la un ciclu al vieții la altul (de exemplu, de la perioada de școlaritate la viața profesională etc.). Nu vom putea concepe, de exemplu, programe ameliorative de dezvoltare comunitară și individuală pentru adulții din mediul rural, adaptate specificului comunității respective, fără a ne raporta la aceste aspecte de ordin antropologic, la creșterea și ritmurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca un consum util. S-au analizat relația dintre educația adulților și productivitatea firmei, accesul la un statut socioprofesional, respectiv veniturile superioare (relația dintre nivelul de școlaritate și câștig, respectiv procentul de participare în educația adulților), toate acestea aducând, până la urmă, și justificări de politică educațională. În educația continuă, se argumentează tot mai mult pe baza teoriei capitalului uman, pentru atragerea de fonduri, prin demonstrarea eficienței investiției
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără o calificare), specializare, perfecționare sau recalificare (în formarea continuă). Pentru formarea profesională a adulților, responsabilitatea aparține Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF) și Ministerului Educației și Cercetării (MEC), mai ales în ceea ce privește certificarea formală a formării, dar asistăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și multe altele care pot fi menționate de fiecare dintre noi, determină ca rapoartele naționale cu privire la progresul României în atingerea indicatorilor de realizat până în 2010 să conțină o serie de date îngrijorătoare, alarmante chiar. Astfel, rata de părăsire timpurie a școlarității inițiale este multdeasupra mediei europene, participarea adulților la educație este îngrijorător de scăzută, proporția tinerilor de 15 ani cu rezultate scăzute privind alfabetizarea este foarte mare (conform evaluărilor PISA realizate în anul 2003, aceasta este de 40%), iar exemplele pot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin implicare personală reală, a te transforma, a te îmbogăți spiritual. Cele cinci concepții despre învățare sunt moduri diferite ale elevilor/studenților de a „vedea” învățarea; ele diferențiază elevii/studenții în funcție de vârstă și de nivel de instruire. Pe măsură ce înaintează în școlaritate, ei concep învățarea din ce în ce mai profund, apropiindu-se de ceea ce s-ar putea înțelege printr-o învățare autentică, durabilă, eficientă și utilă. Concepțiile despre învățare menționate mai sus pot fi grupate în două categorii: a) învățarea concepută ca memorare și reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în toate domeniile vieții de zi cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitol anterior. În cele ce urmează, vom prezenta câteva considerații referitoare la consilierea carierei adulților și la consilierea privind asigurarea confortului familial și personal al adulților. Consilierea privind cariera adulțilortc "Consilierea privind cariera adulților" Consilierea privind cariera începe în perioada școlarității și continuă de-a lungul întregii vieți active a individului. Dacă, în copilărie, predominantă este educația pentru formarea personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al., 2007). Pentru a decripta și alte valențe pozitive ale practicii meditative în disiparea eventualelor inhibiții persistente, vom arăta că astăzi, ea nu trebuie confiscată de nici o religie, fiind accesibilă oricărei persoane, indiferent de vârstă, gen, apartenență culturală, nivel de școlaritate etc. Conform observației subtile a lui M. Bon (2007), meditația este conștiința la cub, sau conștiința conștiinței umane. Este vorba de o strategie care ne ajută să experimentăm nondualitatea, adică tulburătoarea interdependență a toate și a tuturor, în pofida nesfârșitei lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colegi? Grăbirea copilăriei. Aud părinți (destul de îngrijorați) care nu au ce face, acceptă regimul intensiv de instrucție a copiilor lor impus de o programă atît de "racordată" la modernitatea tehnico-științifică occidentală, atît de "avansată" cînd o compară cu propria lor școlaritate (mai à la Spiru Haret). E vorba de clasele mici, crude, pentru că cele mari, firește, suportă mai ușor plierea la presiunea momentului. De riscat o explicație. Forțarea, cumva, a intelectului crud într-un exercițiu considerat benefic în performarea întregului organism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Secțiunea 5 "Informații suplimentare" se referă la titularii care au efectuat o parte din studiile lor într-o altă instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, precum și la alte mențiuni privind școlarizarea titularului (întreruperi de studii, prelungiri privind școlaritatea, modulul psihopedagogic etc.). Se recomandă să se indice o adresă de contact, poștală sau electronică, pentru informații suplimentare. (7) Secțiunea 6 "Informații privind drepturile conferite de titlu" se referă la accesul privind continuarea studiilor după promovarea examenului de finalizare. ... (8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180094_a_181423]
-
spre o stare de conștiință superioară. Aceasta este perioada în care se constituie noțiuni și judecăți morale, se consolidează bazele concepției despre lume și viață, se lărgește mult conduita civilizată, încep să se elaboreze convingerile moral-religioase fundamentale. Astfel, perioada micii școlarități devine una dintre etapele de condiționare complexă a dezvoltării caracterului și a personalității copilului. Teama și iubirea de Dumnezeu sunt primele aspecte care le ia sentimentul religios al copilului. Ei iubesc în special ceea ce corespunde orizontului lor de percepere: Copilul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în ultimul timp au scos în evidență existența unui număr foarte mare de factori care explică variația calității vieții între colectivități, între grupuri sociale și persoane: nivelul de dezvoltare economică, distribuția resurselor economice, opțiunile social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este „nivelul de școlaritate”. Fiind asociat cu condiții mai bune de viață (surse financiare mai ridicate, bază materială a menajului - locuință, aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bune de viață (surse financiare mai ridicate, bază materială a menajului - locuință, aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajeze în susținerea intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul de școlaritate influențează pe acest circuit pozitiv calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]