942 matches
-
șemineu, Fernanda cu soțul ei, inginerul feroviar... De asemenea, o tânără hippy, adusă de îndepărtatul tău nepot. Ei! și directorul de la colegiu... Profesorul o fixă cu gândul aiurea peste lentilele rotunde ale ochelarilor. Întoarse privirea către focul ce trosnea în șemineu și murmură: Nu totdeauna magistrul are la dispoziție discipoli pe sprânceană... Pe urmă o anunță pe doamna: Ma biche, voi veni în salon să relatez celor ce sunt aici, la noi, rodul unei întregi aventuri a cunoașterii!... Albert, doar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el un mai academic enunț. Pe undeva, el o va vedea precum un spic de grâu, ondulându-se între corpusculi-i imateriali șopti sfios tânăra poetă cu grumazul prelung, împodobit de zulufii noptateci, ce ședea, ca de obicei, ascunsă după șemineul de smalț zmeuriu, construit la mijloc de living. Eu zic, se hazardă soțul Fernandei, care de la un whisky în sus își dădea drumul la limbă, că bărbatul în cauză vede lumina ca pe o locomotivă de mare putere, duduind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
găsit înotând un fir creț din părul pubian al bucătăresei. Întră în biroul lui și închise bine ușa după el. Se zgribuli imediat, de cum intră: E frig, își zise Profesorul. Probabil oi fi uitat deschisă fereastra... Palpitând molatic, flăcările din șemineul cu horn clădit din pietre îi dauriră ușor trăsăturile în nuanțe jucăușe de cupru. Parcurse încet drumul pe dinaintea fațadei bibliotecii, culegând absent, de pe cotoare nedeslușite de tomuri, scăpărări de litere ce mijeau cabalistic prin negura încăperii. Mai făcu un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Megateriu, nu numai frigul de afară. Cine o fi lăsat-o atât de deschisă? Oare eu oi fi uitat-o? Înainte de a închide canaturile ferestrei, Profesorul simți cum adie o suflare de vânt și cum un moment incandescența jeraticului din șemineul de piatră resuscită în vatră, înălțând un lujer subțire și strălucitor de flacără. Cadrul vinețiu-lucios al oglinzii de Murano se învioră și el, stârnind luarea-i aminte, care i se deplasă spre contururile ce zămisleau din străfundurile proiecției ei limpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
destul. Loc era, Într-adevăr: vreo șapte-opt dormitoare, două băi, anexă În curte, probabil fosta casă a slugilor, cu două camere și ea, cu baie, cu tot dichisul. Un fost conac, ce mai! Bucătăria era uriașă, livingul la fel, cu șemineu și panoplie, colecție de flori de mină, câteva tablouri ale unor maeștri maghiari-transilvăneni. Beciul era la fel de Încăpător, mirosind Încă a acru, de la vinul pe care-l adăpostise pe vremuri. Butoaiele erau acum stricate, iar Tibi nu știa cum să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
foarte aproape de scrierea unui roman de sertar, iar la afluent profețeam câștigarea unei excursii În Uzbekistan. Și așa mai departe, scrierea cărților prilejuindu-ne niște serate literare Încântătoare, era deja iarnă, decembrie, și noi munceam pe rupte, adunați seara lângă șemineul din living, aveam termen limită până la sfârșitul anului, la Începutul celui următor trebuiau scoase cărțile pe tarabe, atunci le cerea piața. Cam așa treceau zilele În Republică: ne Întorseserăm la literatură, Vasile nu se mai oprea din scris, Cătălin Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
suficient spațiu ca fiecare invitat să nu simtă coatele vecinului. Ușă glisantă din mijlocul peretelui din dreapta este deschisă și oferă privirilor o parte din terasa pavată gen tablă de șah, cu plăci albe și negre. În spatele camerei se ridică un șemineu gol, cu un paravan de aramă în față, compus din două plăci mobile. Pe colțurile de sus ale căminului se observă sculptată emblema familiei Dracea, un scut decorat cu doi vulturi afrontați având aripile larg desfăcute, unul dintre ei ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
până la baza crestelor înzăpezite ce străpung seninul cerului. Imagini care-i amintesc de casa părintească din Alpii Bavariei. Oftează scurt, împingând înainte buzele ce plescăie ușor a lehamite. Își dorește să fie departe de toate aceste mizerii și complicații, în fața șemineului din bibliotecă, cu un pahar de conic într-o mână și un trabuc în cealaltă, având alături pe Bubi, ogarul lui credincios. Înjură cu năduf în sinea lui, aducându-și aminte de entuziasmul care a cuprins vechea aristocrație germană odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lunii de miere, în care primele locuri sunt ocupate de stațiuni din Franța, Austria, Italia și Elveția. Autorii propun o vacanță de vis, într-o cabană intimă în Alpi, cu dimineți petrecute pe pârtiile de schi și seri romantice în fața șemineului sau în restaurante cochete. Lech este o localitate amenajată în stil rustic din regiunea austriacă Arlberg, într-un minunat peisaj montan, fiind străbătută de un râu repede; aici poate fi vizitată o biserică datând din secolul al XIV-lea. Îndrăgostiții
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
peste care ce căzuse pe masă, cești de cafea cu mucuri de țigări înfipte în zaț (ăsta era nesimțitul de Ion Micu, care nu văzuse sau nu-i păsase că scrumiere se aflau peste tot), sticle de vin goale pe șemineu, pahare cu vin nebăut sau pe jumătate băut... Și Matilda în mijlocul holului cu mâna la gură și capul în jos. Intrigat, mă apropiai. Își înăbușea râsul. Se uită la mine lung, cu o uluitoare naivitate și perversitate în frumoșii ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu gaze (să suplinesc caloriferele când erau reci), flăcările se urcau printr-un soi de fluiere cu găuri mari, așezate deasupra arzătorului. Încălzeau soba, dar și aerul, fiindcă instalația era făcută nu înăuntru, ci pe dinafară, ca un soi de șemineu. "Necazul e că astfel de flutes nu se găsesc nicăieri, zise doamna Cucu mîngîind-o rece pe Silvia. Puteai să te joci cu ele fără să le spargi. De planșetă să nu vă faceți sânge rău, mi se adresă, se poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lemn, ceva de la vânt. Cu piciorul a atins-o, din greșeală, prostește. Drăcia a zburat până jos, a auzit-o probabil cum cade. Nu s-a spart. Pot să-ți descriu și dimensiunile ei: avea șaptezeci de centimetri, cât lățimea șemineului.“ „Ne mai fierbi mult?“, s-a enervat Maria. Îi stătea bine când își ieșea din pepeni. Frumoasă și vulnerabilă, cum mi-o doream. Mihnea s-a ridicat de pe scaun, cu tot cu motan. L-a depozitat pe dulap, apoi a deschis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau brodează; Adelaida pictează portrete sau peisaje (și nu poate termina nici unul), iar Aglaia stă, nu face nimic. Nici eu nu prea am spor la lucru: nu-mi iese nimic. Ei, uite că am ajuns; luați loc, prințe, aici, lângă șemineu și povestiți. Vreau să văd cum vă pricepeți să povestiți. Vreau să mă conving pe deplin și, când o să mă văd cu prințesa Belokonskaia, bătrâna, o să-i spun totul despre dumneavoastră. Vreau ca toată lumea să se intereseze de dumneavoastră. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
caligrafii nu scriu cu penițe de oțel. Discutând cu prințul, Aglaia părea să nu observe că și Ganea era de față. Însă, în timp ce prințul punea penița în toc, căuta o pagină și se pregătea de scris, Ganea se apropie de șemineul lângă care stătea Aglaia, acum în dreapta prințului, și, cu voce tremurândă, întretăiată, îi spuse aproape la ureche: — Un cuvânt, un singur cuvânt de-al dumitale și sunt salvat. Prințul se răsuci și-i privi pe amândoi. Fața lui Ganea exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
repezi imediat să-l mângâie, îl sărută și porunci să i se dea o ceașcă cu ceai. Servitoarei intrate îi spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate. Domnilor, poate vreți să beți șampanie! le propuse deodată Nastasia Filippovna. O am pregătită. Poate că o să vă înveselească. Vă rog, fără nazuri! Propunerea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca la o expoziție, pentru a fi așezată, ca un tablou splendid, la vedere, înfrumusețând astfel petrecerea, la fel cum unii, pentru sindrofiile lor, împrumută de la cunoscuți, pentru o seară, un tablou, o vază, o statuie sau un paravan pentru șemineu. Cât despre bărbați, Ptițân, de pildă, era amic cu Rogojin; Ferdâșcenko se simțea ca peștele în apă; iar Ganecika tot nu-și putea veni în fire, însă și el simțea, vag, dar impetuos, nevoia arzătoare de a rămâne până la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ei bine, ascultă, Ganea, vreau să-ți privesc sufletul pentru ultima oară; m-ai chinuit și tu trei luni încheiate; acum e rândul meu. Uite pachetul ăsta, în el sunt o sută de mii! Acum îl arunc în focul din șemineu, uite-așa, de față cu toată lumea, toți sunt martori! De îndată ce flăcările cuprind tot pachetul, scoate-l din foc, dar fără mănuși, cu mâinile goale; suflecă-ți mânecile și scoate pachetul din flăcări! Dacă-l scoți, e al tău, toată suta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
privească peste capetele celorlalți. Daria Alexeevna se repezi în camera de-alături și, speriată, șușotea ceva cu Katia și Pașa. Frumoasa nemțoaică fugise. — Măicuță! Regino! Atotputernico! zbiera Lebedev, târându-se în genunchi în fața Nastasiei Filippovna și întinzându-și mâinile spre șemineu. Sunt o sută de mii! O sută de mii! Am văzut cu ochii mei cum au fost împachetați! Măicuță! Milostivo! Poruncește să-i scot eu din cămin: intru cu totul, îmi bag în flăcări capul alb! Soția mi-i bolnavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
flăcări capul alb! Soția mi-i bolnavă, n-o țin picioarele, am treisprezece copii, toți orfani, pe tata l-am înmormântat săptămâna trecută, sunt un om care rabdă de foame, Nastasia Filippovna! Și, zbierând astfel, dădu să se târască spre șemineu. — La o parte! strigă Nastasia Filippovna, îmbrâncindu-l. Dați-vă la o parte cu toții! Ganea, ce mai stai? Să nu-ți fie rușine! Pune mâna! E norocul tău! Însă Ganea și-așa suportase prea mult în ziua și în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în ziua și în seara aceasta și nu era pregătit pentru o asemenea ultimă încercare neașteptată. Spectatorii se împărțiseră în două grupuri și el rămăsese față în față cu Nastasia Filippovna, la trei pași de ea. Femeia stătea chiar lângă șemineu și aștepta, țintuindu-l cu privirea ei arzătoare, sfredelitoare. Ganea, în frac, cu pălăria și mănușile în mâini, stătea în fața ei tăcut, fără să-i răspundă, privind flăcările cu brațele încrucișate. Un zâmbet smintit rătăcea pe fața lui albă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
albastră se mai ținea încă de o muchie a lemnului de dedesubt. În sfârșit, o limbă de foc subțire, lungă, linse și pachetul, flacăra se agăță și fugi în sus pe marginile hârtiei și deodată tot pachetul se aprinse în șemineu și o vâlvătaie vie se avântă în sus. Un „ah!“ izbucni din toate piepturile. — Măiculiță! se tângui Lebedev, repezindu-se iarăși, dar Rogojin îl trase înapoi și îl îmbrânci. Toată făptura lui Rogojin se concentrase în privirea lui imobilă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dinții l-aș scoate și eu! scrâșni domnul cu pumnii, postat în spatele celorlalți, peste care dăduse o criză de adevărată disperare. L-la naiba! Arde, arde totul! strigă el, văzând flacăra. — Arde, arde! strigară toți deodată, dând să înainteze spre șemineu. — Ganea, nu te mai fandosi, îți spun pentru ultima oară! — Du-te! urlă Ferdâșcenko, cuprins de o frenezie categorică, repezindu-se la Ganea și trăgându-l de mânecă. Du-te, fanfaronule! O să ardă! Ah, bl-leste-matul! Ganea îl îmbrânci cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în prima cameră; mai departe nu putu merge și se lăsă pe un pat, obosită de tot, uitând până și să-l invite pe prinț să ia loc. Era o încăpere destul de mare, cu o masă rotundă la mijloc, cu șemineu, cu o mulțime de flori pe etajerele de lângă ferestre și cu încă o ușă de sticlă, în peretele din fund, care dădea spre grădină. Imediat intrară Adelaida și Alexandra, privindu-i întrebătoare și nedumerite pe prinț și pe mama lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru analiza plajelor cromatice independent de expresia geometrică. Este cazul instabilității retensive/protensive care se condensează la limita dintre intriganta rochie neagră a Margueritei și cartea ei galbenă și care s-ar putea regăsi și în spațiul oglinzii de deasupra șemineului. Principiul logicii diferențiale în imagine face și el loc altor studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
râde, văzând în ea o sugestie a practicilor prezente în "colectiva" inventată de regimul comunist: Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se întâmpla în sufrageria semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul al XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]