1,142 matches
-
persoanei mă irita, încercam să scăp cât mai repede posibil de ea, ca și cum aș fi avut mare nevoie de liniște, de timp... Fițe! Liniște era berechet, timp cu ghiotura! Și-atunci? Mă obișnuisem cu singurătatea. Îmi ștergeam migălos ochelarii cu șervețele parfumate, scotoceam bibliotecile, scoțând cărțile aiurea... le răsfoiam, găseam însemnări vechi, unele chiar datate... mai beam un gât de cafea, mai piguleam niște bloguri, mai picneam pe mess vreo figurică... De câte ori suna telefonul mă nelinișteam: cine naiba putea fi? Aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
cu caractere chinezești. Încă unul dintre acele lucruri noi, inutile, pentru care guvernul acordase fonduri. Poate rezultatul visului imperialist al vreunui chinez? În plus, caligrafia o plictisea, nu avea răbdare pentru așa ceva. Cu excepția numărului ei de telefon mâzgălit pe vreun șervețel dintr-un restaurant sau a semnăturii de pe extrasele de cont, nu mai scrisese nimic de mână de zece ani. Charlie se apropie de Kitty, ridică o pană, Îi luă mâna și Începu să-i explice. — Înmoi pana În cerneală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și el dreptul să trăiască la fel ca și tine, ca și mine. — Bănuiam eu. Adică tu nu omori niciodată gândaci? — Nu. — Nici măcar când Îi găsești În casă? — Nu. — Mie Îmi place să omor gândaci. — Eu Îi pun Într-un șervețel și le mai acord o șansă. — Mi-e teamă că n-ai supraviețui Într-o junglă, zise fata. — Ești a doua persoană care-mi spune asta. Gândacul fugi repede spre o bucată de gazon și dispăru. — Gata, nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
spre plaja fină. Se gândi că trebuia să existe o cale de a-i răsplăti ospitalitatea. Se uită prin cameră, dar nu-i veni nici o idee. Poate cafea? Caută prin toate dulapurile un filtru, dar degeaba. Improviză unul dintr-un șervețel, puse de cafea și continuă să aștepte răbdătoare. Când auzi primele zgomote sus, urcă să-i ducă o ceașcă de cafea. Mergând pe scări, Încercă să-și aducă aminte când Îi servise ultima oară cafeaua la pat unui bărbat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Matthew tresări, surprins, și o privi derutat. — Deci casa din Malibu nu avea nici o problemă, zise el ironic, dar asta te sperie. Așa-i? Ea nu-i răspunse. — E o investiție foarte bună, spuse el modest. Apoi Îi Întinse un șervețel să-și șteargă lacrimile. — E cea mai ciudată reacție pe care a avut-o cineva vreodată la vederea casei mele. Kitty se simțea Îngrozitor de prost și Încerca din toate puterile să-și Înăbușe lacrimile. Hai să-ți arăt niște poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ce face, vomită pe picioarele ei, pe jos și pe banchetă. — Iisuse! țipă Robinson fără nici o urmă de compasiune. Ești bine, Vaughn? Fitzgerald se uită Îngrozit și observă o picătură de vomă pe uniforma lui. — Ce dezgustător! strigă. Luă un șervețel și Își șterse cămașa. De-aia urăsc eu munca asta! șuieră el. — Doamne, ce pute! mormăia Robinson cu o privire cruntă. Opri mașina dezgustat și merseră pe jos cât mai aveau până la secție. O duseră sus pe Desert Rose și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
urechile clăpăuge și ochelarii de pe nas. Pe urmă, în seara în care mama prăjea cartofi și nu bănuia că o barză își va face cuib în burta ei și-l va cloci pe Matei, Filipul mic a scris pe-un șervețel, în bucătărie, că vrea să ajungă argitect și gebul. Or, ce s-a ales? Argitect în nici un caz, asta e clar, în familia noastră doar o mătușă s-a aplecat deasupra planșetei, cu pasiune, după ce toată copilăria, ca elevă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
licăreau o durere ascunsă, nemărturisită. Pentru o clipă, lui Iorgu inima i se opri, parcă, și se înecă pusă pe plâns... ceva nedeslușit îl tulbură, îl puse pe gânduri. Peste câteva clipe, apăru infirmiera cu o tăviță acoperită cu un șervețel... Era ora prânzului. ”- A venit papaua, bunica... hai să păpăm!” se alintă infirmiera, vorbind singură. Vasilica o privi cu neprietenie în ochi. Ei nu i-au plăcut dulcegăriile niciodată, dar infirmiera n-avea de unde sti. După câteva sorbituri cu lingurița
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
două feluri de chibrite. După cum, doar cei care țin la mine fără să pună condiții gustă momentul când, istoviți după vreun urcuș, poposim într-o poiană și încingem un prânz pentru care am transportat fața de masă în carouri portocalii, șervețele, tacâmuri și veselă asortate. Numai cine mă iubește ca atare simte câtă dreptate am să târâi după mine trusa tehnică pentru situații extreme (un mic fierestrău, un clește patent, o soluție de lipit orice pe orice, un set de 8
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
la vatră cele 10 truse pentru situații extreme. Peste trei ore am văzut cu groază că în rucsacul de fițe, luat în locul marii ranițe, nu erau decât legitimația de Blind Person, parfumul Pleasures Intense, un pix, biscuiții Bega și niște șervețele. Am trecut val-vârtej prin Boșorod și, în drum spre Luncani, la o exploatare forestieră, am aflat că n-avem nici o șansă pe-acolo, fiindcă drumul e lung și prost. Deci să ne întoarcem și s-o luăm de pe șosea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
care atestă că în 1868 femeile lucrau “de mână” minunatele costume populare recunoscute pentru frumusețea lor. Mai apoi tradiția torsului și brodatului a fost continuată de Cooperativa “Arta Casnică”, produsele acestei instituții de prestigiu - covoare românești și orientale, ii, bluze, șervețele, eșarfe, baticuri, cămăși de noapte, fuste, mileuri și fețe de masă se exportau în Germania, Franța, Spania, Grecia, Austria, Elveția, Belgia, SUA, Canada și Japonia. Un succes răsunător al acestei activități economice a fost obținerea în 1986 a medaliei de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
șomer și s-a întors la pământ. Când eram copil, mă scăpam des pe mine și m-a dus mama la schitul Agapia Veche. Stăteam acolo zi și noapte. Un călugăr a prins un păianjen cu picioare lungi într-un șervețel și mi l-a dat să-l înghit. De-atunci, nu m-am mai scăpat... «Pe Creangă îl puteți găsi în Rai, unde continuă să scrie...» Cireșul de la poartă și-a coborât horbota între pământ și cer, acoperind urmele lui
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
acum crezu de datoria ei să-i arate tânărului că e o fată mai cumsecade decât pare. Sparse din neîndemînare un pahar în sufragerie, pică masa cu dulceață și aruncă afară tot conținutul unei cutii a bufetului, ca să găsească un șervețel mulțumitor. Își aruncă apoi în grabă o rochie pe ea și-și puse ciorapi fini de rețea. Când reapăru, Felix fu uimit de eleganța ei simplă. Rochia de catifea se încrețea ca o ie, la gât, și strângea tot bustul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bufet, am adus paharele care erau îngrozitor de pline de praf, și așa mi-am dat seama că nimeni nu le călca pragul. De când se mutaseră aici, n-avuseseră probabil nicio ocazie să le mai scoată... Le-am șters cu niște șervețele, îngălbenite, și cu greu am înghițit o bucățică de rahat întărit... Mă dureau dinții... Ea s-a grăbit să se scuze, când m-a tratat, că nu-mi poate ține companie, pentru că n-are deloc poftă de mâncare... Știam de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să-ți spun că... — Mi-ai zis că ești sigură că voi Întîlni pe cineva. Ai crezut În mine. Și uite că s-a Întîmplat ! Încep să-i strălucească ochii. Scuză-mă, Îmi șoptește, și-și șterge ochii cu un șervețel. SÎnt un pic copleșită. — Vai, Katie... Nu știu, pur și simplu simt că sînt Într-un moment de cotitură. Că viața mea se va schimba curînd În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fîstîcită. Exagerezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se poate. Jack ia o gură de Evian din sticla de lîngă el, se șterge la gură și o privește. Știi că am găsit sloganului „Nu te opri“ În două minute, Într-un bar, unde l-am scris pe un șervețel ? — Da, știm, murmură tipul cu ochelari fără ramă. — Nu sînt de acord să vindem o băutură pe care sînt desenate niște ovare. Punct. Expiră adînc, apoi Își trece o mînă prin părul ciufulit. După care Își Împinge scaunul În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cînd pufnesc și mă apucă un nou acces de rîs, mă doare burta de la cît am rîs și ajunge să mă uit doar la el și izbucnesc Într-un nou hohot de rîs. Îmi curge nasul și n-am nici un șervețel... Va trebui să-mi suflu nasul pe hîrtia cu ovarele... — Emma, ce cauți tu cu tipul ăla ? — Poftim ? Ridic ochii, Încă rîzÎnd, și abia acum Îmi dau seama că Jack nu mai rîde. Mă fixează, cu o expresie impenetrabilă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
atît de proastă. Incredibil de proastă. Evident că nu eram suflete pereche. Evident că nu era sincer interesat de persoana mea. Evident că nu m-a iubit niciodată. Mă săgetează un fior cumplit de durere și scotocesc disperată după un șervețel. — Nu-ți fă griji, draga mea ! spune o tanti corpolentă din stînga mea, Îmbrăcată Într-o rochie uriașă imprimată, cu model cu ananas. Nu te merită ! Du-te acasă, spală-te pe față, bea o ceașcă de ceai... De unde știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să se folosească de mine. Povestea de dragoste a fost doar o făcătură ordinară. Iar acum am ajuns bătaia de joc a tuturor. O, Doamne. Mă Înțeapă iar ochii. — Ești OK, Emma ? spune Katie, privindu-mă stresată. Uite, ia un șervețel. Începe să scotocească prin portfard. Și niște gel de ochi. — Mersi, spun, Înghițind În sec. Îmi pun niște gel pe pleoape și mă forțez să respir adînc, pînă cînd mă calmez. — Cred că ești extrem de curajoasă, spune Katie, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de fericire. De luni de zile n-am mai văzut-o atît de fericită. SÎnt atît de mîndră de ea ! Spre groaza mea, simt că-mi dau lacrimile. Iar acum Începe să-mi curgă și nasul. N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu mai lipsește decît să mă ridic repede și să fug lîngă scenă cu camcorderul și să zic „Bună, scumpetea lu’ mama, fă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu reducere. Jemima rămîne fără aer. — Ba nu-i adevărat ! spune, și tot sîngele Îi năvălește În obraji. — Ba da. Am văzut sacoșa, nu mă las. Și am să mai fac public și faptul că odată ai cerut șervet, În loc de șervețel. Jemima Își acoperă gura cu mîna. — ... și perlele tale sînt perle de cultură, nu perle adevărate... — ... și nu gătești niciodată singură mîncarea pe care o servești la petreceri, cu care te dai atît de mare... — ... iar poza aia cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-ți completezi brutalitatea de dimineață. Iartă-mă! întinde Mihai mîna spre placa lăsată pe fotoliu. Nu! se repede Liliana și-l reține. Să n-o rupi... adaugă, depărtîndu-l. Umple, te rog, din nou ceștile cu cafea! Mihai șterge cu un șervețel de hîrtie tava, apoi toarnă cafea în cești, umplîndu-le. Liliana pune placa pe pick-up și se așază în fotoliu, în fața lui Mihai. Stau din nou față în față, ca la prima lor întîlnire. Se privesc lung, fix. El cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de o parte, zgomotul mării; de cealaltă, vocile oamenilor, iar de sus, căldura razelor dormea nemișcat cîteva ore, timp în care simțea că, realmente, se coace. Cînd ai lui se întorceau de la masă, mai întîi apărea Cristina, aducîndu-i într-un șervețel o gustare, apoi Ana, cu o bere rece. De multe ori însă venea numai Adrian. Și cu berea și cu gustarea. Ana și fetița rămîneau la hotel să se odihnească. Alteori, nu venea nimeni. Atunci, Mihai se sătura de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu bucătăria În spate. Alături - teritoriul bucătarului: tigăi, spatule agățate, o platformă pentru farfurii. În partea din față stînga, casieria. Deschisă și goală - monede pe covorașul de pe podea, lîngă casă. Trei mese În neorînduială: mîncare Împroșcată, farfurii căzute, suporturi de șervețele și farfurii sparte pe podea. Urme de ceva tîrÎt spre bucătărie. Un pantof de damă, cu toc Înalt, pe un scaun răsturnat. Ed intră În bucătărie. MÎncare pe jumătate prăjită, vase sparte, tigăi pe podea. Sub masa bucătarului un seif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se căznea să ajungă la Cathcart, aflat la masa Învecinată, deși stăteau În locuri diferite. Era prostită de panică, fiindcă, evident, nu-l cunoștea. A Început să țipe și unul dintre bandiți i-a Îndesat În gură un pachet cu șervețele luat din containerul de colo. La autopsie doctorul Layman i-a găsit În gît un ghemotoc mare de hîrtie și crede că s-ar putea să fi Început să se Înece și să se sufoce exact cînd au Început Împușcăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]