1,046 matches
-
Liceului, iar restul va intra în patrimoniul viitorului Muzeu al literaturii, care e pe cale să se constituie la Fălticeni într-un viitor apropiat. Voi dona și eu o serie de cărți, când se va inaugura, ca fălticenean ce sunt. În ce privește „Șezătoarea”, vă pot înștiința că problema a fost oficializată. S-a făcut un memoriu documentat care s-a înaintat Comitetului de Cultură și Artă Suceava. Această instituție, după ce va primi avizul - aproape cert - favorabil al organelor componente, va înainta memoriul către
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele de pe Șomuz”. În ce mă privește, am propus alcătuirea unui fond documentar al Filialei de folclor; copierea integrală (la mașină, sau preferabil fotocopierea) a revistei „Șezătoarea”, în decurs de câțiva ani. E singura modalitate de a ne procura valoroasa publicație fălticeneană; realizarea unor micromonografii despre folcloriștii din regiunea Fălticenilor. Sperăm ca în timp să ne facem rost de magnetofon, pentru înregistrări de folclor. Apoi, Comitetul orășenesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a creației sale (ca pedagog, publicist, folclorist și patriot) vom avea nevoie și de alte date, pe care sperăm să le obținem în timp, prin amabilitatea DVoastre și a familiei. Cum am putea ști dacă Dl. Prof. M. Băcescu are „Șezătoarea” lui A. Gorovei? L ați putea întreba? Poate mai posedă și alte documente legate de Ion Teodorescu Broșteni și de Mihai Lupescu. În iunie voi fi din nou la București, pentru reciclare. Cu îngăduința Dv., sper să vă revăd. Poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
naștere și prin activitatea lor creatoare, de orașul Fălticeni. Deoarece cercetarea științifică este una din preocupările noastre permanente, intenționăm să-l introducem în „Galerie” - cu aprobările de rigoare - pe folcloristul Ion Teodoresu Broșteni. Activitatea sa se leagă strâns de revista „Șezătoarea” și de pleiada de învățători care au făcut fala județului Suceava, printre care aș aminti pe Neculai Stoleriu, Petru Gheorgheasa, Leon Mrejeriu, Vasile Tomegea, Simion Kirileanu, Al. Vasiliu-Tătăruși, Serafim Ionescu, Gh. Rădășanu ș.a. Știu că lucrați la o monografie a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în încercarea de a descoperi date inedite, care să pună mai pregnant în lumină meritele ce le au. Un eveniment cultural remarcabil, la care din păcate nu am putut participa, a fost sărbătorirea a 80 de ani de la apariția revistei „Șezătoarea” (Mă aflam la București, pentru depistarea de material documentar necesar îmbogățirii Secției de literatură). Întorcându-mă din Capitală, am întrebat dacă ați fost și Dv. Eram ferm convins că atașamentul ce l-ați manifestat pentru mișcarea folcloristică fălticeneană și pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
temeinice să lipsiți. Am aflat că au venit doar D nii Iordan Datcu și I. D. Lăudat. Cred că Dl. Prof. Sorin Gorovei 317 v-a relatat modul cum s-a desfășurat sărbătorirea. Inițial, fuseserăm programați câțiva localnici să vorbim despre „Șezătoarea” (mi-a revenit sarcina să dezvolt subiectul: „Folcloriștii străini despre revista „Șezătoarea”). Cum între timp fuseseră invitați oaspeți din altă parte (cei amintiți mai sus), era firesc să le cedăm locul. Sunt bucuros că pentru modesta mea comunicare, a trebuit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Datcu și I. D. Lăudat. Cred că Dl. Prof. Sorin Gorovei 317 v-a relatat modul cum s-a desfășurat sărbătorirea. Inițial, fuseserăm programați câțiva localnici să vorbim despre „Șezătoarea” (mi-a revenit sarcina să dezvolt subiectul: „Folcloriștii străini despre revista „Șezătoarea”). Cum între timp fuseseră invitați oaspeți din altă parte (cei amintiți mai sus), era firesc să le cedăm locul. Sunt bucuros că pentru modesta mea comunicare, a trebuit să parcurg întreg volumul de „Scrisori către Artur Gorovei”, care a apărut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
reușite. Materialul oferă cercetătorilor o sursă bogată de informare, iar iubitorilor de literatură, clipe de autentică delectare. Mărturisesc că în articolul pe care l am publicat la Suceava cu ocazia împlinii a 80 de ani de la apariția primului volum al „Șezătorii” - pentru scrisorile din străinătate am beneficiat de volumul îngrijit de Dv. Îmi exprim în scrisoarea de față, întreaga mulțumire și recunoștință. În ce privește teza de doctorat a italiencei Romilda Persiani despre Nicu Gane, cred că o adresă oficială din partea Muzeului Fălticenilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ne interesează. Este exclus ca Universitatea din Roma să nu aibă o listă a tezelor. Dintr-o scrisoare a D-lui Prof. V. Tempeanu am înțeles că a intervenit printr-un Memoriu la Dl. Prof. Șerban Cioculescu, pentru reapariția revistei „Șezătoarea”, fie la Fălticeni, fie la București. Ar fi întradevăr o treabă frumoasă! Încă nu cunosc rezultatul intervenției, dar sper că Dl. Cioculescu va face tot ce-i stă în putință 321. Deschiderea Muzeului va suferi o scurtă amânare, datorită neexecutării
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
face tot ce-i stă în putință 321. Deschiderea Muzeului va suferi o scurtă amânare, datorită neexecutării la timp a mobilierului. Nu e vina noastră. Ce a depins de noi 321 Din păcate, strădania profesorului dr. Virgil Tempeanu pentru reapariția „Șezătorii” n-a dat roade. 267 (adunarea materialului documentar, tematică, fotografii etc.), a fost îndeplinit. Alergătură multă, care ne-a cam obosit, mai ales că am necazuri cu ficatul (o veche hepatită). Simt nevoia unui repaus. Am un rest de concediu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Lupu” din Iași. Întors la baștină, preia conducerea școlii. La sfatul lui Ion Chirescu, profesor în acea perioadă la Fălticeni, dascălul meloman înființează la Dolhasca, Societatea corală „Doina”, cu care dă spectacole prin țară. Invitat de Gh. Țițeica la o șezătoare în București, în cadrul Caselor Naționale. Pune bazele unui teatru de amatori tot la Dolhasca (în cadrul Căminului Cultural). În 1971 primește Premiul special de interpretare într-un rol de comedie. E distins cu titlul de Învățător emerit. Subinspector, inspector școlar pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
claustrarea, o unitate de ideal, antiatee și anticomunistă. Să convertim suferința în jertfă acceptată, pentru ispășirea păcatelor proprii și atragerea atenției divine asupra noastră, ca să înfrângem teama, frica și neîncrederea, suspiciunea și acuzațiile reciproce din sufletul fiecăruia, am pregătit o șezătoare cultural-creștină, în care am antrenat și câțiva dintre vechii locatari ai camerei 5 bis, pe Vasile Bourceanu și pe maiorul Ene. Până la acea dată, Duminica dimineața ne continuam programul început la Târgșor, rugându-ne în taină și discutând apoi o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mențineau liniștea. Discuțiilor de după amiază le dădeam alura de dizertații; erau așteptate de toți, cu interes pentru unii, fiind și un mod de a consuma timpul; mai ales problemele de istorie, literatură, artă și teologie, erau așteptate. La jumătatea Postului, șezătoarea a cuprins mai întâi o prezentare sumară a obiceiurilor și datinilor din tradiția românească, în legătură cu Floriile și Învierea, după care s-au recitat: Paști, de Vasile Alecsandri, Iisus, de Panait Cerna, și Iisus, de Alexandru Vlahuță, încheind cu versurile instigatoare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Sînt supuse unei taxe fixe zilnice, care nu va depăși suma de lei 100, atracțiile populare. Taxa fixă zilnică se va stabili de Ministerul Finanțelor prin decizie ministerială. Capitolul 2 Scutiri Articolul 5 Sînt scutite de impozitul pe spectacole: a) Șezătorile cu program artistic și cultural, organizate de către instituțiile culturale, recunoscute ca atare de Ministerul Artelor și Informațiilor, precum și reprezentațiile cinematografice organizate în comunele rurale de sindicatele sau căminele culturale locale; ... b) Manifestările artistice și sportive organizate exclusiv pentru salariați de
LEGE nr. 5 din 1 ianuarie 1949 pentru impozitul pe spectacole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141295_a_142624]
-
pr. Cristea era mult apreciată de factorii de conducere și colegii din sectorul de Învățământ din localitățile unde s-au organizat programe culturale: Chișinău, Ismail, Bălți, Curtea de Argeș, din diverse localități din Ardeal iar În iunie 1943 a fost organizată o șezătoare ”Limba Noastră” În Transnistria. De menționat manifestările culturale cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului În Biserică, hramul Școlii Eparhiale de Fete. Au fost numeroase programele corale conduse de pr. Al. Cristea și organizate de ”Straja Țării”, ”Ateneul de la Nistru”, ”Astra
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mănoase de la țară, cu el am privit valurile mării și ascultat susurul izvoarelor, cu el ne-am odihnit și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de floare, cu el am cântat și jucat la horele și șezătorile noastre peste care se leagă de mii de ani dorul din doine și tânguirea fără leac a mioriței, cu el mamele ne-au cântat duios și șoptit într-o limbă frumoasă deasupra leagănelor copilăriei noastre. De un veac, el a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care să [se] poată primi expoziții de artă plastică și sculptură; neavînd biblioteci cu săli convenabile de lectură, băcăoanii se mulțumesc cu spectacole de cinema, cu exhibițiunile lui Tănase și își formează, în mare parte, educația literară și artistică în șezătorile populare pe care ni le dau (!) generozitatea cîtorva societăți culturale din localitate”.4 ) în cei patru ani de la notița din „Ateneul cultural” nu s-a găsit însă altă soluție decît modernizarea teatrului vechi.5) Totuși „palatul”/„palatele” rămîn în continuare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mereu conștient că-i lipsesc mijloacele de a se acomoda cu ritmurile și pretențiile ei. în primul rînd, voința. îmi închipui că-i venea teribil de greu să iasă în lume. Dacă pentru plimbările sale nocturne avea curaj, pentru o șezătoare literară - nu. Se deprinsese cu solitudinea ca și cu întunericul. Nu i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie văzut, mai ales în grupurile lor. între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lungul anilor, destui „străini”, de valori literare diferite: mici și mari, nume de „dicționar” și nume de „istorie literară”, ca să folosesc o clasificare recentă. Pentru ei, mai ales dacă erau din Capitală, exista întotdeauna grija ca să aibă public, iar după „șezătoare” se etala o ospitalitate abundentă. Excesul de atenție acordat unora și condescendența arătată altora semăna, în mai mult de un caz, a segregare valorică, a lipsă de stimă. Asta se întîmpla (și se mai întîmplă) și cînd era vorba de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de masă, iau parte la excursii de agrement și la șezători literare cu caracter patriotic în localitățile rurale din prejma Bârladului, la Epureni, Crâng, Pochidia, Adam. Într-o fotografie, la „Dealu Mare”, în tovărășia fraților Nițulescu, Toma Chiricuță, G. Tutoveanu, Ruxandra și Alexandru Vlahuță, autorul Poemelor cu îngeri de mai târziu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să ia parte la o serie de șezători literare, organizate în țară. — S-au revărsat haznalele!, a răspuns trimișilor noului regim politic și administrativ
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să ia parte la o serie de șezători literare, organizate în țară. — S-au revărsat haznalele!, a răspuns trimișilor noului regim politic și administrativ când i-a solicitat colaborarea la o revistă, spune Mihail Constantinescu, un prieten al său. Fără a se declara fățiș împotriva regimului, el și-
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh. D. Mugur și dr. V. Voiculescu (p.410). Curente și direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 1821- 1866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
păzitor, în absența lor de-acasă, era bunica Ștefania, care ținea și gospodăria, ajutată de ai mei dimineața devreme, seara și sâmbătă după-masă, precum și duminica și, bineînțeles, în vacanțe. În afară de alfabetizare, fiecare cadru didactic avea un cerc, un fel de șezătoare literară lucrativă. În casa unui gospodar se adunau, seara, femei și bărbați dornici să mai învețe câte ceva, se schimbau impresii, noutăți, se citeau cărți, se discuta pe marginea celor citite, se râdea de snoavele spuse, se cânta. Mâinile însă nu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]