950 matches
-
intrare, dar dacă bănuia ceva? Sau se răzgândea? ― Acum, urlă. Acum! Ripley, pregătită să acționeze închiderea tambuchiului, era pe punctul de a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din apendicele lui, fu prins în închizătura porții blindate. Din rană izbucni un lichid care începu să fiarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Îmi pare rău și... mulțumesc! Agitația se potolește. Davey își trage scaunul lângă mine și pune șervețele pe tejghea să o usuce. Ce s-a întâmplat? mă abordează în șoaptă. Voiam să ajung la sosul de soia... —Dar erai complet șocată. Am crezut că te-ai tăiat. Nici măcar nu ne-ai ajutat să ștergem. Îmi pare rău, eram un pic... Davey mă privește cu subînțeles. N-are nici o legătură cu paharul vărsat, susține. Davey mă cunoaște prea bine. Te-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mult rău! Te distrug! Ai devenit obsedată. Simt cum un val de furie mă inundă și se revarsă din mine. Nu, nici măcar nu pot să sufăr. Nu mai strig, dar vocea mea e atât de fermă încât Davey se ridică, șocat. Nu pot, deoarece nu sunt lăsată s-o fac. La două săptămâni după ce ne-am despărțit, de câte ori încercam să vorbesc despre el, toți vă prefăceați că nu auziți. Nu mi-a fost de folos. Că trebuie să-mi văd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Perechile se îmbrățișau. Noi ne-am sărutat și, când mi-a dat drumul din brațe, m-am uitat în ochii lui, curajoasă, și i-am spus: —Te iubesc. Nu a auzit nimeni. Patrick s-a uitat la mine speriat și șocat, apoi a spus, la fel de hotărât: —Și eu te iubesc. Inima îmi spărgea pieptul. Valuri de fericire îmi inundau tot corpul. Degetele îmi fremătau de bucurie, ca atinse de un curent electric. Patrick a adăugat foarte serios: Nu aș fi aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aruncat în față băutura pe care o țineam în mână. Dar, când vine vorba de Liam O’Connell, în mod ciudat, parcă nu poți protesta. L-am văzut făcând asta și la TV, iar femeile respective avuseseră aceeași reacție: păreau șocate, dar simțeau nevoia să chicotească. Paradoxal, comportamentul său sexual nu are nimic obscen. E ca și cum ai trimite o carte poștală care înfățișează un nud pe malul mării. Nu face decât să se distreze într-o manieră absolut sinceră și probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mi dau seama în acel moment că mă simt foarte atrasă de Jake. Mă bucură faptul că acest gând îmi vine exact în momentul în care aprind lumina, pentru că amândouă aceste evenimente au același iz de revelație orbitoare. Mă simt șocată, întrebându-mă cum am putut fi atât de proastă. Patrick m-a orbit complet, amintirea lui era atât de vie în inima mea, că nu puteam să mai văd pe nimeni și nimic în afara lui. Iar acum, pentru un motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
așa la nesfârșit. Niciodată în viața mea n-am mai auzit o astfel de cuvântare adresată chiar mie. Și nici nu cred c-o să mai aud vreodată. Este unul din acele daruri foarte rare, spontane și sincere. Sunt atât de șocată, că nu pot să vorbesc mult după ce el a tăcut. Observ că mă privește rugător, că-mi cerșește un cuvânt, că-mi cerșește să-i spun că nu s-a făcut de râs complet. Până acum, Jake nu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu-mi dau seama când s-a oprit. Mă strâmb puțin a protest, dar îmi trece numaidecât, când îmi ridică piciorul și începe să-mi ronțăie degetul mare. Îi simt dinții aproape mângâindu-mi pernuța acestuia. Mă ridic puțin și, șocată, mă holbez la el. — Ce e? mă întreabă el ținându-mi încă piciorul. Nu-ți place? —Ba da, e incredibil, mă bâlbâi eu. Doar că nimeni nu mi-a mai făcut asta până acum... Nici nu știam ce bine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
e vina lui. Nici nu-i de mirare că l-aș alege oricând pe Patrick și nu pe Jake. Și apoi mă izbește ironia acestui gând: iată-mă pe mine hotărând, când, în realitate, nici unul nu mă vrea. Sunt complet șocată. Mă simt de parcă aș fi bătută zdravăn. Mă doare tot corpul. De-abia găsesc putere să mă ridic și să mă îmbrac, darămite să mai fac bagajul. Ceea ce mă susține și-mi dă forță este orgoliul meu, mult prea puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
apoi îmi dau seama și adaug și numele. Din câte bănuiesc, ar putea să mai existe o altă femeie care-l sună și spune scurt: „Eu sunt“. Nu vreau să se iște o confuzie penibilă. —Rebecca? (Pare de-a dreptul șocat.) Doamne! (Urmează o pauză lungă, iar pe mine mă încearcă disperarea la gândul că sunt ultima persoană pe care vrea s-o audă.) Ce mai faci? zice el, în sfârșit. Sunt bine, zic. Foarte ocupată. —Minunat! —Tu ce mai faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a catedrei, pe un scaun, sprijinită pe coate, cu pletele de culoare blond închis revărsându-i-se pe umeri, pe lângă mâini, până ce atingeau discret suprafața pupitrului. Mă privea, dar nu uimită, cum aș fi crezut că o să mă privească, nici șocată sau înspăimântată. Avea un zâmbet pe față. Discret, dar prezent. Întinse capul înspre al meu. Oare vroia să mă sărute? Oare o voi putea săruta? Închisesem ochii în așteptarea momentului și... o atingere pe mână. Deschisesem ochii. Mâna ei rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lui Raza, aflat în camera de autopsie de alături. — Mă întreb cum s-a întâmplat asta. — Asta voiam și eu să vă întreb. Nu știu ce să spun. Mă depășește problema, doamnă Weller. Trebuie să vă spun că sunt de-a dreptul șocat. Raza intrase și el în cameră. — O să vă trec pe speaker, doamnă Weller, ca să pot să iau niște notițe, în timp ce vorbim. Sunteți la crematoriu acum, cu soțul dumneavoastră? — Da, spuse ea. Și ei spun că are țevi de plumb în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la palavre. Le place să fie de acord cu cei din jurul lor. Gena noastră este o forță importantă pentru stabilitatea socială și pentru civilizație. Cum gena este cea care promovează înțelepciunea convențională, noi îi spunem gena convențională. Auditoriul rămase tăcut. Șocat. În cele din urmă, unul dintre ei spuse: — Cum îi spuneți? Gena convențională. — Iisuse, e oribil! — Sinucidere. — Uit-o. — Sau gena civilizatoare, spuse repede profesorul. Gemete în sală. — Gena civilizatoare? Asta e și mai rău! Mai rău! — Groaznic. — Mrr! — Aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de lungă fusese ruptura bietului băiețel în ... — Totul e bine? întrebă tatăl ei. — Da, tată, sunt bine. — Nu te afectează? — Nu. Aștept sprijin de la organizațiile de binefacere, dar acestea nu fac nici o declarație. O tăcere ciudată. — Sunt sigur că ești șocată din cauza asta, spuse el. Netrebnicul are relații în lumea politică, nu? Nenorocitul. Trebuie să plec, Lexie. — Pa, tată. Se concentră din nou asupra cazului. Rezultatele comparației ADN-ului trebuiau să ajungă în acea zi, dar acest lucru nu se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pe bărbatul în halat alb și pe femeie împingându-l pe Jamie pe un pat și încercând să-l lege. Jamie țipa. Dave simți cum sângele începe să-i clocotească. Mârâi și lovi în uși. Femeia ridică privirea, alarmată. Păru șocată, când îl văzu pe Dave. Îi strigă ceva șoferului. Șoferul începu să conducă în zig-zag. Dave era aruncat în lateral, abia reușind să se țină de mânere. Când mașina îl aruncă încă o dată înapoi, întinse mâna mai sus și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o mână bandajul peste urechea sângerândă, știa ce făcea. Urcă cu mașina pe peluză și frână brusc, blocând ușa din față a casei. Apoi, sări împreună cu Dolly din mașină, îl înhățară pe Jamie al lui Alex, o împinseră pe mama șocată a băiatului la pământ, săriră înapoi în Hummer și demarară în viteză. În timp ce toți ceilalți rămăseseră pe loc, holbându-se la ei. — Uite-așa, scumpule, strigă Vasco. Dacă nu ești în casă, ești al meu. Mașina ieși în viteză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
așa că își smulse mâna, dar bărbatul chipeș nu-i dădu drumul. Inima lui Brad bătea cu putere și simți cum era invadat de panică. Se aplecă și își scoase pistolul din toc. — Nu! Dă-mi drumul! Bărbatul chipeș îl privi șocat. Unii începură să țipe. Bărbatul ridică mâinile. — Ușurel, spuse el, totul va fi ... Arma din mâna lui Brad trase. Brad nu își dădu seama că se întâmplase asta decât când îl văzu pe bărbat poticnindu-se și începând să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
zic zâmbitoare. Ce coincidență ! Stewardesa mă fixează. — Bună. Îhm... — Da ? De ce-o avea aerul ăsta atât de jenat ? — Scuze. Voiam doar să-ți spun că... știai că... Arată spre pieptul meu. Ce anume ? spun relaxată. Cobor privirea și Îngheț, șocată. Nu știu cum, În timpul mersului, cămașa de mătase mi s-a desfăcut singură la trei nasturi și e larg căscată În față. Mi se vede sutienul. Sutienul roz de dantelă. Cel care mi s-a pătat puțin la spălat. De asta zâmbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
i-aș fi enorm de recunoscătoare dacă mi-ar da o șansă cât de mică, fie și doar câteva zile de probă, să fac comisioane. Iar ea mi-a răspuns cu o scrisoare standard de refuz. Am fost atât de șocată, că n-am spus asta nimănui. Mai ales alor mei. Ar trebui să asculți câteva ponturi folositoare În afaceri de la Kerry, Emma, spune tata aspru. Poate că, dacă ai fii un pic mai atentă la ea, te-ai descurca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
atârn haina În cuier, când Paul, șeful departamentului nostru, mă ia deoparte. Ce dracu s-a Întâmplat la Glen Oil ? Am primit azi-dimineață un e-mail foarte ciudat de la Doug Hamilton. I-ai turnat sucul În cap ? Mă uit la el șocată. I-a spus ? Dar mi-a promis că nu-i spune. N-a fost așa, spun repede. Tocmai Încercam să-i demonstrez multele și excelentele calități ale Panther Prime, când mi s-a... vărsat sucul. Vărsat e un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Eram sigur, spune Încântat și pleacă să-mi prepare shake-ul de mango. OK, bine. Adevărul e că nu practic nici un kick-boxing. Am Încercat o dată, la centrul de sport de lângă casă și, sinceră să fiu, am fost cât se poate de șocată ! Habar n-am avut cât de violent poate fi. Dar Aidan era atât de entuziasmat de sportul ăsta și Îmi zicea Întruna cum chestia asta o să-mi transforme pur și simplu viața, că n-am avut inimă să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pieptul În față, ridic mândră capul și străbat biroul cu pași mari, cu o expresie fixă și vioaie pe față. — Ai crampe menstruale sau ceva de genul ăsta ? Îmi aruncă Paul În clipa când ajung la ușa lui. Nu ! zic șocată. — Mergeai cam aiurea. Stai jos. Închide ușa. Se așază la biroul său și deschide un formular cu titlul Fișă de Evaluare a Personalului. — Îmi pare rău că n-am putut să facem asta ieri. Dar vizita lui Jack Harper a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tine ? — Lissy, nu e vorba doar de câteva lucruri. Simt că mă Îmbujorez ușor. Știe absolut tot. I-am spus că am mințit În CV În legătură cu nota de la un examen. — Ai mințit În CV În legătură cu nota de la examen ? repetă ea șocată. Vorbești serios ? — I-am spus că am pus suc de portocale la planta lui Artemis, i-am spus că bikinii tanga mă cam incomodează... Mă opresc brusc, pentru că Lissy se holbează la mine ca la dentist. — Emma, spune În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
când ia cuvântul, și toată lumea se Întoarce imediat spre el. În aer e un fior de anticipare, iar Artemis exultă arogantă. Da, domnule Harper ! spune. — N-am nici cea mai mică idee despre ce vorbiți, zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. Zâmbește. Mi-ați putea traduce ce ați spus În engleza normală ? — A, spune Artemis, complet luată prin surprindere. Păi, ziceam doar că, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe un scaun. — Și ce faci dacă ai nevoie la budă ? zic, fixând-o. — Sau dacă te invită la el acasă ? spune Lissy cu un chicot. — E doar a doua noastră Întâlnire ! Nu mă duc la el acasă ! spune Jemina șocată. Nu așa obții - se chinuie să-și regăsească suflul - un inel cu piatră pe deget. — Dar dacă te trezești purtată de valul pasiunii ? Dacă te pipăie În taxi ? — Nu e genul care te pipăie În taxi, spune Jemima dându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]