1,860 matches
-
dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse de el... și îi ținea sub toiagul său prin mijloace atât de dure, încât se temeau de el, precum papura lovită de apă, sau cum tremură ciocârlia atunci când șoimul o urmărește și vrea să o înhațe. Nu trebuie să ne mirăm, fiindcă, așa cum este scris în Cartea întâi a regilor, 25: el era fiul lui Belial, astfel încât nimeni nu putea să-i vorbească (1Sam 25,17 Vg). Într-adevăr
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
captura și reține persoanele suspectate de terorism, crezând cu adevărat că în urma interogatoriilor și anchetelor se va decide în mod corect dacă vor fi puși sub acuzare sau vor fi eliberați. Pe scurt, am sprijinit acest război, am fost un șoim. Când Consiliul Mondial al Bisericilor s-a pronunțat împotriva loviturilor militare, nu am fost de acord. Când Gore Vidal a susținut că singurul scop al invaziei era petrolul, m-am gândit că se înșeală 136. Iar atunci când Alice Walker a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ca pe o torță aprinsă, această glorie fără de moarte a eroilor pentru patrie și neam. „PENEȘ CURCANUL” (fragmente) Vasile Alecsandri „Plecat-am nouă din Vaslui, Și cu sergentul zece Și nu era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ale tale și să colinzi zările? -O să iu sinceră cu tine și o să-ți spun ce lucru îngrozitor mi s-a întâmplat. Oftă și după o mică pauză începu să-și depene povestea ei. M-am împrietenit cu un șoim și acesta m-a dus în turnul din palatul reginei. Am crezut că îmi este prieten adevărat. Dar n-a fost așa. M-a învațat să fur bijuterii din casele oamenilor. Trebuia să mă strecor pe fereastră și când credeam
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
este prieten adevărat. Dar n-a fost așa. M-a învațat să fur bijuterii din casele oamenilor. Trebuia să mă strecor pe fereastră și când credeam că nu mă vede nimeni luam cât mai multe bijuterii și le duceam la șoimul din turnul palatului reginei. Nu puteam să mă prezint la șoim fără nici o bijuterie căci eram aspru pedepsită. Ultima dată am încercat să iau inelul reginei și când să zbor un soldat m-a împușcat drept în inimă și acum
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
să fur bijuterii din casele oamenilor. Trebuia să mă strecor pe fereastră și când credeam că nu mă vede nimeni luam cât mai multe bijuterii și le duceam la șoimul din turnul palatului reginei. Nu puteam să mă prezint la șoim fără nici o bijuterie căci eram aspru pedepsită. Ultima dată am încercat să iau inelul reginei și când să zbor un soldat m-a împușcat drept în inimă și acum stau aici neavând unde să mă duc și cui să cer
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
duc în casa mea, o să-ți pansez aripioara ruptă și o să vezi că ai găsit în mine un prieten adevărat. Vrabiuța s-a lăsat dusă în casă, a primit ajutor de la Motanul Tom. Dar să nu cumva să credeți că șoimul cel rău o lăsa pe vrabiuță în pace. Mereu dădea târcoale pe la casa motanului să vadă dacă nu cumva acolo se află vrabiuța. Dar de fiecare dată ieșea motanul și era suficient săși arate ghearele ca șoimul să zboare fără
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
să credeți că șoimul cel rău o lăsa pe vrabiuță în pace. Mereu dădea târcoale pe la casa motanului să vadă dacă nu cumva acolo se află vrabiuța. Dar de fiecare dată ieșea motanul și era suficient săși arate ghearele ca șoimul să zboare fără să se uite înapoi. Pe măsură ce timpul trecea aripa vrăbiuței se vindeca și aceasta începu câte puțin să zboare. Când s-a vindecat complet și a observat că nu mai este urmărită de șoimul viclean a început să
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
săși arate ghearele ca șoimul să zboare fără să se uite înapoi. Pe măsură ce timpul trecea aripa vrăbiuței se vindeca și aceasta începu câte puțin să zboare. Când s-a vindecat complet și a observat că nu mai este urmărită de șoimul viclean a început să zboare în jurul casei și aerul proaspăt, curat îi dadea puteri de nebănuit. Nu mai putea sta în casă dar nici pe motanul care o ajutase atunci când avea mai mare nevoie nu voia să-l părăsească. Așa că
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
umbră la amiază, ar fi o mare întinsă cu apă dulce; dar cine putea ști dacă era adevărat sau nu... Localnicii din Ta Kemet ziceau că Hapi vine de foarte departe, din niște munți stâncoși și pustii, păziți de un șoim și un uliu. Într-o peșteră de sub munte șade veșnic zeul Hapi, vărsând fără întrerupere din două ulcioare apa dătătoare de viață, care se scurge la vale prin gura îngustă a peșterii, strecurîndu-se între capul și coada unui șarpe uriaș
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
definitiv, ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare primordială și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sosind de regulă când începe perioada de vegetație la plante. Se apreciază că învelișul vegetal al tundrei este distrus de păsări în procent de 50 80%. Cele mai cunoscute păsări din tundră sunt: gâștele sălbatice, rațele roșii, lebedele, păsări răpitoare (șoim călător, șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pe noi înșine prin intermediul ei. De asemenea, cum nicio reprezentare vizuală nu este eficace în și prin sine, principiul eficacității nu trebuie căutat în ochiul uman, simplu captator de raze luminoase, ci în creierul din spatele lui. Privirea nu înseamnă retina. Șoimii văd mai bine ca noi, dar ei nu au privire. Câinele nu-și recunoaște stăpânul într-o fotografie. Animalul este sensibil numai la indici. El nu decuplează stimulul și obiectul reprezentat (un tigru își recunoaște dresorul numai dacă acesta stă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unui cârlig. De aceea, numele german medieval este Hakenbüchse „muschetă cu cârlig“, cu corespondentul olandez hakebusse. Cuvântul a intrat în Flandra și în Bourgogne sub forma hacquebusse. Partea finală a cuvântului a devenit -buse, sub influența cuvântului buse, care însemna „șoim“, dar și „armă de foc“, iar segmentul inițial hacquea devenit arquesub influența cuvântului arc; s-a ajuns, în felul acesta, la fr. arquebuse, pe care l-am împrumutat și noi, adaptându-l după pronunțare. Cuvântul german a pătruns și în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
J. Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici (din 9 aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional cu umorul modern, într-o cascadă de gaguri și anacronism, rezultând un soi de "Astérix
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în revista Luminița cu povestirea Călugăreni (desene de Puiu Manu), autorul va mai colabora cu graficieni de calibru, precum Ion Deak-Cluj (albumul Posada în 1973), Ladislau Braum (albumul Menumorut, stăpânul Biharei în 1973), Dumitru Dobrică (Asediul în 1970), Sandu Florea (Șoimii Moldovei în 1969, Cavalerul Alb în 1976 sau Căliman Mână de Fier, în trei serii, în 1980, 1981 și seria publicată în revista de bandă desenată Luceafărul Copiilor, între 1982 și 1987), și din nou Puiu Manu (albumul Ioan Vodă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lumea lui Arap Alb).836 În ultimul deceniu al regimului comunist, o nouă generație de artiști care abordează banda desenată se "refugiază" în SF, în contextul în care dispar multe reviste pentru copii, rămânând doar Cutezătorii, Luceafărul copiilor, Luminița și Șoimii Patriei, monopolizate însă de un grup restrâns, nu întotdeauna talentat. Tinerii autori care vor să se afirme găsesc posibilitatea de expresie doar datorită dedicatului nucleu craiovean, coagulat în jurul unor Dodo Niță, Viorel Pîrligras, Marian Mirescu (cel care după 1989 va
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
părinților naturali, ci comunității, partidul fiind principalul educator al poporului, cel care le ocupă întregul timp liber cu activități "cetățenești", în "colonizarea comunistă a vieții private".882 Îndoctrinarea începe de timpuriu, prin organizarea de formațiuni "școlare" de tip militar, ca Șoimii Patriei (pe modelul Hitlerjugend, după cum observa Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China și Coreea de Nord) manifestată prin înăsprirea disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu pușca în mână, neaflându-și liniștea, se luă după urmele lupului, pornite din fața casei... El descifra ca de pe carte, orice urmă de sălbăticiune... Pădurar încercat din tată în fiu... era în stare să deslușească dâra lăsată pe cer de șoim în zbor. La vreo cincizeci de pași, urmele în patru labe se frânse brusc, de acolo începea o urmă în trei picioare în alergare, și o dâră subțire de sânge. „Vrasăzică... l-am nimerit în laba dreaptă, din spate! ... da
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
interminabile și inutile, cu case având drugi de fier la ferestre dincolo de care se vedeau femei bătrâne în balansoare din epoca victoriană, în mijlocul bibelourilor și fotografiilor de familie, mirosul de fructe putrezite urcând din apa fluviului, păsările cu pene prăfoase, șoimii îngrămădiți pe acoperișuri, cimitirul pe porticul căruia scria cu litere negre "Liniște ", trotuarele înnegrite noaptea de gândaci, care acopereau și scările hotelului, se izbeau de lampă, de ziduri și cădeau, pentru ca în locul lor să vină alții, cei morți fiind devorați
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
înțelesul o clipă, zise Germanicus, înainte să se lase întunericul și să nu mai putem citi. — Dacă ai timp, răspunse ezitant preotul, îți voi spune un lucru. Nu confunda simbolurile noastre animale cu tot atâția zei, așa cum fac grecii. Agerimea șoimului, lipsa de milă a șacalului, istețimea pisicii, caracterul enigmatic al șarpelui, carapacea unui scarabeu reprezintă doar părticele ale puterii divine. Fiindcă divinitatea se dezvăluie în părticele. Și-a răspândit dragostea pretutindeni, de la vulturul care curăță leșurile până la privighetoarea care cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mângâierile. — A venit și ziua de care mă temeam, ziua triumphus-ului lui Augustus. Am văzut cortegiul din înaltul tribunei imperiale. Am văzut carele și acele fercula pe care erau expuse prăzile de aur strălucitor: statui de zei, lei, sfincși și șoimi, candelabre, vase. Mulțimea părea îmbătată de vederea lui. Apoi, deodată, o pictură enormă cu regina din Aegyptus în patul ei, aproape goală, oferindu-și sânul cobrei. Strigătele mulțimii au încetat când au văzut pictura aceea înaintând. Dar după imaginea reginei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
greu să îndure intrigile senatorilor. Iar acum, după atâtea lupte, comploturi și războaie civile, se supun doar comandanților lor. Sublinie astfel într-un mod grosolan, însă limpede, puterea pe care o avea; apoi răsuflă adânc. Gajus tăcu. Dar, asemenea unui șoim, se întoarse amintirea după-amiezii ploioase din castrul de pe Rhenus, când tribunii celor opt legiuni ale tatălui său, Germanicus, strigau că aveau să-l ducă la Roma cu forța armelor, iar tatăl său tăcea. Îl întrebă prietenos pe Macro: — Mă însoțești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]