740 matches
-
calități ale romanului: ingeniozitatea și cursivitatea acțiunii, verva polemică și spiritul incisiv al autorului, ironia de bună calitate și caracterul instructiv al lecturii. "Un român în lună" este considerat „cel mai important roman S.F. din faza de pionierat” a literaturii științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor merite incontestabile, criticii literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
incisiv al autorului, ironia de bună calitate și caracterul instructiv al lecturii. "Un român în lună" este considerat „cel mai important roman S.F. din faza de pionierat” a literaturii științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor merite incontestabile, criticii literari au susținut că romanul lui Henric Stahl este o operă literară minoră. Criticul Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură, ca mișcare epică, dar nu și ca sentiment”, conținând numeroase naivități
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
simboluri prezente în nuvelă (pietrele și marea) sunt elemente primordiale generatoare de viață, aflate în opoziție: solid vs. lichid, concret vs. abstract, având rolul de a evidenția căutarea fără oprire a statorniciei de către om. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Ghicitor în pietre” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
de a evidenția căutarea fără oprire a statorniciei de către om. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Ghicitor în pietre” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea aptitudinii unui individ de a anticipa destinul, în funcție de obiectele în apropierea cărora acesta se plasează, prin cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Este încă o viață bună (titlu original: "") este al 31-lea episod al serialului științifico-fantastic "Zonă crepusculara" din 2002. A avut premiera la 19 februarie 2003 în rețeaua UPN. Este regizat de Allan Kroeker după un scenariu de Îra Steven Behr pe baza unor personaje create de Jerome Bixby. Este o continuare a episodului "It
It's Still a Good Life () [Corola-website/Science/331619_a_332948]
-
(„"Cum să vorbești cu fetele la petreceri"”) este o povestire științifico-fantastică din 2006 scrisă de Neil Gaiman. Povestea este despre un cuplu de adolescenți britanici din anii 1970, Enn și Vic, care merg la o petrecere pentru a se întâlni cu fete, doar pentru a descoperi că fetele sunt foarte diferite
How to Talk to Girls at Parties () [Corola-website/Science/335652_a_336981]
-
Interstellar este un film științifico-fantastic regizat de Christopher Nolan, lansat în noiembrie 2014. În rolurile principale sunt Matthew McConaughey, Anne Hathaway, Jessica Chastain, Bill Irwin, Ellen Burstyn și Michael Câine. Filmul prezintă povestea unei echipe de exploratori spațiali care călătoresc printr-o gaură de vierme
Interstellar: Călătorind prin univers () [Corola-website/Science/332562_a_333891]
-
design ușor diferit, de asemenea, apare pentru scurt timp în filmul Prometheus (2012) de Ridley Scott. În plus, Alien apare în literatura de specialitate și în mai multe jocuri video diferite, „spin-off”-ul francizei. Spre deosebire de multe alte rase extraterestre din științifico-fantastic, „alien”-ii nu au o civilizație tehnologică, dar sunt creaturi agresive care nu au obiective mai mari decât propagarea speciei lor și distrugerea vieții, care ar putea reprezenta o amenințare (în filmul Prometheus rasa a fost proiectată ca o armă
Alien (personaj fictiv) () [Corola-website/Science/332682_a_334011]
-
Valentina N. Juravliova (rusă: "Валентина Николаевна Журавлёва") (n. 17 iulie 1933, Baku - d. 12 martie 2004 (70 ani)) a fost o scriitoare sovietică de literatură științifico-fantastică. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din URSS (1963). A fost soția scriitorului, inginerului și inventatorului sovietic, Genrich Altshuller, din 1990 locuind în orașul Petrozavodsk. Juravliova a fost unul dintre cele mai proeminenți scriitori de science fiction din anii 1960
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
a fost unul dintre cele mai proeminenți scriitori de science fiction din anii 1960. Lucrările sale sunt dedicate anchetei capacităților umane nerezolvate, în special - caracteristicile psihicului, ale minții și ale intelectului. A publicat mai multe articole legate de dezvoltarea cinematografiei științifico-fantastice. A absolvit Institutul de Medicină din Baku, proiectul de diplomă fiind "Plantele medicinale ale Azerbaidjanului". Între 1956 - 1958, Juravliova a scris cinci povestiri SF pline de lirism și optimism tineresc. Povestirea "Rapsodia stelelor" prezintă „poezia siderală” alături de tânăra astronaută Ala
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
o bine meritată autoritate printe colegii de breaslă. Are meritul de a fi printre cei care au făcut literatura bulgară cunoscută în România. A tradus proză, romane și eseuri; poezii; piese de teatru; și a co-editat un volum de literatură științifico-fantastică bulgară. Mihail Magiari a popularizat în România, opera multor scriitori bulgari, printre alții numărându-se Dora Gabe, Bogumil Rainov, Anton Doncev, Iordan Radicikov, I. Argentiski, și alții. Unele din traducerile sale au fost prezentate ca piese de teatru la radio
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
este un roman științifico-fantastic de Bruce Sterling, publicat în 1985. Este considerat unul dintre cele mai vechi și importante lucrări scrise în genul cyberpunk. A fost nominalizat pentru premiul Nebula în același an la categoria „Cel mai bun roman”. Acțiunea romanului se desfășoară în
Schismatrix () [Corola-website/Science/333721_a_335050]
-
israeliene, precum Yair Nitzani, Dudu Dotan, Gali Attari, Izhar Cohen, Arik Sinay, Alona Kimhi, Nathan Datner, Meir Banay, Șea Heyman. La începutul anilor 1990, Nesher s-a întors iar în America pentru a realiza filme polițiste, filme de groază și științifico-fantastice. În 1991 a creat filmul științifico-fantastic „Pitztzat Zman” (Bombă cu întârziere), iar în 1993 a regizat la Hollywood filmul „Doppelgaenger” cu actrița Drew Barrymore. Aceste filme au obținut premii la Festivalul filmelor științifico-fantastice de la Avoriaz (Franța) și diplome de onoare
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
Gali Attari, Izhar Cohen, Arik Sinay, Alona Kimhi, Nathan Datner, Meir Banay, Șea Heyman. La începutul anilor 1990, Nesher s-a întors iar în America pentru a realiza filme polițiste, filme de groază și științifico-fantastice. În 1991 a creat filmul științifico-fantastic „Pitztzat Zman” (Bombă cu întârziere), iar în 1993 a regizat la Hollywood filmul „Doppelgaenger” cu actrița Drew Barrymore. Aceste filme au obținut premii la Festivalul filmelor științifico-fantastice de la Avoriaz (Franța) și diplome de onoare ale Academiei Americane de Filme de
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
realiza filme polițiste, filme de groază și științifico-fantastice. În 1991 a creat filmul științifico-fantastic „Pitztzat Zman” (Bombă cu întârziere), iar în 1993 a regizat la Hollywood filmul „Doppelgaenger” cu actrița Drew Barrymore. Aceste filme au obținut premii la Festivalul filmelor științifico-fantastice de la Avoriaz (Franța) și diplome de onoare ale Academiei Americane de Filme de Science-fiction. În 1998 a scris și regizat un nou film „Hoker mas” (Anchetatorul de fisc) care se petrece într-un cartier de imigranți evrei ruși la New York
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
participa prin poștă cu rezolvări și propuneri de noi probleme. Marele succes la public a făcut ca emisiunea „Logicon” să stabilească recordul de scrisori primite la radio, circa 20 000 pe an. Începînd cu 27 ianuarie 1982, iubitorii de literatură științifico-fantastică îi apreciau în special emisiunea „Exploratorii lumii de mîine” (numită inițial „Radiobiblioteca SF”) care, pe lîngă rubrica de teatru radiofonic SF realizată de actori și regizori valoroși ai Radioului, aborda și unele teme incomode pentru regimul politic comunist de atunci
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
și italiană. Dan Ursuleanu a decedat după o boală lungă și grea și a fost înmormîntat la Cimitirul Bellu din București. În urma sa rămîne partenera de o viață, Camelia Stănescu-Ursuleanu. În semn de apreciere pentru efortul de promovare a genului științifico-fantastic în țară, Societatea Română de Science Fiction și Fantasy l-a numit pe Dan Ursuleanu printre membrii săi de onoare, alături de Ion Hobana și o serie de personalități din străinătate.
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
acumulărilor de sarcini și radiații, pot conduce la eventuale probleme electronice ale componentelor. Primele idei despre sateliți au apărut în secolul al XVIII-lea, pornind de la teoriile lui Isaac Newton privitoare la gravitație. În secolul următor mulți autori de literatură științifico-fantastică au propus noi concepte despre sateliți, până când oamenii de știință și-au dat seama de posibilitatea reală și utilitatea unor astfel de obiecte pe orbită. Pe baza mai multor studii și teste, a fost lansat de sovietici, în 1957 a
Orbita joasă a Pământului () [Corola-website/Science/333102_a_334431]
-
Undeva, cândva (în ) este un roman științifico-fantastic scris de Richard Matheson și publicat în anul 1975. Acțiunea se concentrează pe un bărbat din anii '70, care călătorește înapoi în timp pentru a se întâlni cu o actriță din secolul al XIX-lea, a cărei fotografie l-a
Undeva, cândva (roman) () [Corola-website/Science/334639_a_335968]
-
de cunoaștere și de inițiere la care a ajuns, a reușit să treacă „dincolo”, cei trei orientaliști din „Nopți la Serampore” refuză să accepte miracolul, preferând să uite evenimentele pe care le-au trăit. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Nopți la Serampore” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
miracolul, preferând să uite evenimentele pe care le-au trăit. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Nopți la Serampore” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea întâmplării stranii trăite de cei trei orientaliști prin teoria existenței universurilor paralele (vehiculată de Swami Shivananda) poate fi o astfel de ipoteză
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Ea (original în engleză: Her) este un film de comedie romantică științifico-fantastic regizat, produs și cu un scenariu scris de Spike Jonze. Acesta marchează debutul lui Jonze ca unic scriitor al scenariului. Acțiunea filmului se învârte în jurul lui Theodore Twombly (Joaquin Phoenix), un bărbat care dezvoltă o relație cu Samantha (Scarlett Johansson
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
de 94% la Rotten Tomatoes, media scorurilor a 230 de recenzii, cu un rating mediu de 8,5 din 10. Concluzia criticilor de la Rotten Tomatoes este: „Plăcut, emoționant, și inteligent, "Ea" a lui Spike Jonze folosește scenariul, cu nuanțe subtile științifico-fantastice, pentru a împărtăși învățături amuzante despre starea relațiilor omului modern.” Filmul are scorul de 90 din 100 la Metacritic bazat pe 46 de critici. Publicul intervievat de CinemaScore a acordat filmului nota B-. Peter Travers de la "Rolling Stone" a acordat
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
(titlu original: "Hellraiser: Bloodline") este un film de groază științifico-fantastic american din 1996 regizat de Kevin Yagher. Este al patrulea film din seria "Hellraiser" a lui Clive Barker și servește atât ca prequel cât și ca sequel. În rolurile principale joacă actorii Doug Bradley, Bruce Ramsay, Valentina Vargas, Kim Myers
Legături de sânge () [Corola-website/Science/332040_a_333369]
-
(1973) (titlu original "Paradox Lost, and Twelve Other Great Science Fiction Stories") este un volum de povestiri științifico-fantastice al scriitorului american Fredric Brown. Este ultima carte publicată în timpul vieții sale și cuprinde, după cum declara soția sa, Elizabeth Brown, „ultimele pagini pe care le-a scris”. Ediția franțuzească apărută în anul următor diferă de cea americană, eliminând patru povestiri
Paradoxul pierdut () [Corola-website/Science/332072_a_333401]