1,589 matches
-
dar austriecii au continuat acuzele spunînd că au martori care pot depune mărturie că la execuția soldaților austrieci ar fi participat soldați români care au executat direct ordinele lui Pleșoianu. Austriecii pleacă, antrenînd odată cu plecarea lor și demisia lui Barbu Știrbei. Românii i-au acuzat pe austrieci ca au înscenat totul, ei dorind să creeze în Oltenia o partidă separatistă. Evenimentele au rămas neclare. În Craiova se afirmă două partide: •Partida Independentistă: care milita pentru o Țară Românească independentă, condusă de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
se afirmă două partide: •Partida Independentistă: care milita pentru o Țară Românească independentă, condusă de un reprezentant al familiei Bibescu și care se opunea unei reorganizări radicale a administrației interne. În fruntea partidei se aflau Iancu Bibescu, Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei, Ion Socoteanu, Dumitru Nenciu, Nicolae Mihail și Dimitrie Filișanu. •Partida Națională: care milita pentru unirea cu Moldova și pentru ideile pașoptiste în rîndurile căreia se aflau: Gheorghe Magheru, Nicolae Pleșoianu, Gheorghe Chițu, Petrache Cernătescu, Grigore Lăceanu, Theodor Aman și Popa
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
huiduind venirea noului domnitor. Aveau să regrete mai tîrziu, Carol I implicîndu-se personal în cîteva rînduri, ajutînd dezvoltarea orașului și comunitatea craiovenilor. Detronarea lui Cuza și venirea lui Carol avea însă și cîțiva partizani de marcă în Craiova: prințul Barbu Știrbei și Eugeniu Carada. Craiova, sediul Armatei I române, se afla în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman, teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Pleven, Grivina, Oreahovo, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunării. Prefectul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și în consecință, comuniștii și-au îndreptat atenția către țăranii din jurul Craiovei și din tot județul Dolj. În Oltenia existau 753 de moșieri ce dețineau 400 000 ha teren, podiumul domeniilor cele mai întinse fiind: 1) Surorile Sanda și Adina Știrbei. 2)Magnatul Jean Mihail. 3) Dumitru Burileanu. Sub aspect politic, prefecții Craiovei beneficiau de un sprijin puternic din partea primilor miniștri ai României care au urmat asasinării lui Armand Călinescu din 1939. În afara lui Ion Gigurtu, ceilalți prim-miniștri avînd legături
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de minuni: exorcizări, tămăduiri și altele. Încă din 1834, domnitorul Alexandru Ghica l-a sfătuit pe Sfântul Calinic să accepte scaunul mitropolitan. În 1850, într-un moment în care toate cel patru scaune mitropolitane din Muntenia erau vacante, domnitorul Barbu Știrbei, care avea o mare admirație pentru starețul mânăstirii ctitorite de strămoșul său, vornicul Cernica Știrbei, l-a convins pe Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
pe Sfântul Calinic să accepte scaunul mitropolitan. În 1850, într-un moment în care toate cel patru scaune mitropolitane din Muntenia erau vacante, domnitorul Barbu Știrbei, care avea o mare admirație pentru starețul mânăstirii ctitorite de strămoșul său, vornicul Cernica Știrbei, l-a convins pe Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu pe 26 octombrie 1850, la vârsta de 63 de ani. Înscăunarea sa s-a făcut
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
domestic alta decât căsătoria). Ultimele două acronime au derivate: adjectivele "onusien, onusienne", respectiv "pacsé, -e"; verbul "(se) pacser". În unele familii lexicale, rădăcina poate fi neschimbată în toate cuvintele. Exemplu: "dent" „dinte”, "dentier" „proteză dentară”, "denture" „dantură”, "dentition" „dentiție”, "édenté" „știrb”. În altele radicalul suferă o schimbare, bunăoară "am-" din exemplul dat mai sus devine "aim-" în verbul "aimer" „a iubi” din familia respectivă. Uneori, familia lexicală este formată din cuvinte cu rădăcini diferite, dar având același sens, una fiind moștenită
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
o modă în domeniul artei. Boierimea și marii negustori obișnuiau să-și trimită copiii la studii în străinătate: la școala greco-germană Trautmann din Sibiu, la Viena sau la Paris. Au rămas în istorie numele de Jianu, Glagoveanu, Brăiloiu, Bengescu, Bibescu, Știrbei sau Cocea. După terminarea studiilor prin țări străine copii nu se mai întorceau la Craiova, ci căutau să se mute la București. Copiii ai căror părinți nu aveau resurse pentru a-i întreține la școli străine, urmau cursurile școlii grecești
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Lecca: Emanoil Băleanu, Grigore Băleanu, Gheorghe Catargiu, Alexandru Ghica, Teodor Balș, George Bibescu, Veniamin Costache, Constantin Filipescu, Dimitrie Ghica, Ștefan Golescu, Grigore Ghica, Cezar Librecht, Gheorghe Lătărescu, Omer Pașa, Matei Millo, Scarlat Roset, Constantin Paladi, Ion Solomon, Mihail Sturza, Barbu Știrbei și Ștefan cel Mare. Cele mai reușite dintre ele sunt: Emanoil Băleanu, Matei Millo, Barbu Știrbei, Omer Pașa și Constantin Paladi. Au rămas cu valoare documentară pentru vestimentația epocii portretul lui George Dimitrie Bibescu, pentru cea a ofițerilor portretul lui
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Filipescu, Dimitrie Ghica, Ștefan Golescu, Grigore Ghica, Cezar Librecht, Gheorghe Lătărescu, Omer Pașa, Matei Millo, Scarlat Roset, Constantin Paladi, Ion Solomon, Mihail Sturza, Barbu Știrbei și Ștefan cel Mare. Cele mai reușite dintre ele sunt: Emanoil Băleanu, Matei Millo, Barbu Știrbei, Omer Pașa și Constantin Paladi. Au rămas cu valoare documentară pentru vestimentația epocii portretul lui George Dimitrie Bibescu, pentru cea a ofițerilor portretul lui Gheorghe Lătescu, și pentru cea de mitropolit portretul lui Veniamin Costache. La multe din celelalte rămase
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
III-lea, soluționându-se printr-un acord agreat de ambele părți (8 octombrie 1866). Chiar a doua zi, Carol a plecat cu un alai mare, printre însoțitori fiind D. Ghica, D. Brătianu, Ioan Gr. Ghica, V. Boerescu, Gh. Costa-Foru, G. Știrbei, D.A. Sturdza și alții; vizita a fost un succes, deși domnitorul a semnalat prin gesturi că nu accepta vasalitatea în raport cu sultanul. În octombrie 1866 au avut loc alegeri cenzitare pentru camera inferioară; întrucât nici una dintre cele trei grupări (liberali, guvernamentali
Guvernul Ion Ghica (2) () [Corola-website/Science/306968_a_308297]
-
ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul școlii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată și denumirea școlii după numele celui care a înființat-o. Artistul a mai realizat și un bust al prințului Barbu A. Știrbei, bust ce se afla în curtea liceului din Iancu Jianu. Și contribuția fiilor satului nu se oprește aici. Mai precis, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creație
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
țară din lume care a avut în al Doilea Război Mondial o escadrilă de acest fel. Ideea de a înființa în România o formație de avioane sanitare pentru transportul răniților cu avioane pilotate de femei, i-a revenit prințesei Marina Știrbei (membră a Comitetului Central al Crucii Roșii din România). Unității înființate în anul 1940 i-au fost atributie mai multe tipuri de aeronave, în principal avioane poloneze. Primele aviatoare ale escadrilei au fost Nadia Russo, Mariana Drăgescu, și Virginia Thomas
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
marginalizarea, aviatoarele fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989. Convenția de la Geneva din 1929, a reglementat situația aviației sanitare aflate sub emblema Crucii Roșii pe timp de conflict armat. În urma unui raid efectuat în Suedia și Finlanda, prințesa Marina Știrbei (membră a Comitetului Central al Crucii Roșii din România) a avut ideea de a înființa o formație de avioane sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei, după modelul organizației feminine finlandeze „Lotta Svärd”. Forțele Aeriene Regale ale României
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
cu avioane pilotate de femei, după modelul organizației feminine finlandeze „Lotta Svärd”. Forțele Aeriene Regale ale României au fost receptive și au invitat la manevrele militare regale de la Galați din 1938 câteva aviatoare brevetate, pentru demonstrație. Au fost invitate Marina Știrbei, în calitate de membru în comitetul de conducere al Crucii Roșii Române, Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și Irina Burnaia. Acolo au avut ocazia să zboare cu un avion echipat sanitar. Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Virginia Thomas au
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Duțescu și Irina Burnaia. Acolo au avut ocazia să zboare cu un avion echipat sanitar. Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Virginia Thomas au primit certificate ca fiind apte pentru a servi într-o unitate de aviație militară. Ca urmare, Marina Știrbei a înaintat un memoriu către Ministerul Transporturilor, Navale și Aeriene în care propunea înființarea unei escadrile sanitare militare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Memoriul a fost aprobat de subsecretarul de stat al Aerului din România cdor. av. Gheorghe
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
unei escadrile poștale (Escadila 117) din Transnistria, ale cărei avioane aveau să formeze "Escadrila Bugului" (devenită ulterior "Escadrila Basarabiei"), având-o pe ea drept comandantă. La începutul anului 1948 a plecat din țară, stabilindu-se în final la Geneva. Marina Știrbei (n. 19 martie 1912, Viena - d. 15 iulie 2001, Bouloc, Franța). Verișoară a lui Bâzu, a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot 93/1935, fiind a șasea aviatoare brevetată în România
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
1881, va demisiona pentru a deveni avocat, pentru că trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău. În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai tarziu, Elisa căsătorindu-se cu Ion I. C. Brătianu.
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
a deveni avocat, pentru că trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău. În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai tarziu, Elisa căsătorindu-se cu Ion I. C. Brătianu.
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
și servind, probabil, ca locuri de tragere. S-a găsit, de asemenea, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încăpere umplută cu bolovani de râu și moloz. Lucrările efectuate în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, influențate de stilul neogotic, au constat în înălțarea cu circa 5 metri a structurii, adăugarea coronamentului și balustradelor crenelate și deschiderea unor goluri în arc frânt. Tot din acea vreme datează și scara de lemn din interior, construcția mică de la
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
cabinete de avocatură, birouri notariale, locuințele de protocol, precum și închirierea și exploatarea spațiilor de locuit și a celor cu altă destinație decât cea de locuit. Printre proprietățile RA-APPS se numără Palatul Victoria (sediul Guvernului), Casa Presei Libere, Palatul Snagov, Palatul Știrbei sau Sala Palatului din București. În plus, Regia deține mii de hectare de teren în diferite zone ale țării. Alte proprietăți: Palatul Foișor din Sinaia, hotelul Mara din Sinaia, vilele Lac Floreasca, Vila Brădet de la Suceava, Palatul Olănești. Este acționar
RAAPPS () [Corola-website/Science/318725_a_320054]
-
Bayer, poetul Ion Barbu, Lucien Fabre, Paul Morand, George Michaux, Matila C. Ghyka, Theodor Pallady, Anton Bibescu, Marta Bibescu, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Constantin Brâncuși, Horia Teodoru, Alexandru Rosetti, Catul Bogdan, Gheorghe Brătianu, Ion Jalea, ș.a. Se căsătorește cu Sanda Știrbei și va avea doi copii, Serban și Marie-Lyse, deveniți prin forța istoriei cetățeni englezi. Participă ca deputat la viața politică, este împotriva exceselor Gărziii de Fier, își va trimite în jurul anului 1940 soția, Sanda Știrbei cu cei doi copii ai
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
ș.a. Se căsătorește cu Sanda Știrbei și va avea doi copii, Serban și Marie-Lyse, deveniți prin forța istoriei cetățeni englezi. Participă ca deputat la viața politică, este împotriva exceselor Gărziii de Fier, își va trimite în jurul anului 1940 soția, Sanda Știrbei cu cei doi copii ai lor, Șerban și Mary-Lyse în Marea Britanie. Fiind proiectantul blocului Carlton din capitală, prăbușit la cutremurul de la 1940, este arestat din ordinul generalului Antonescu, dar s-a dovedit că executantul construcției nu a respectat planurile arhitectului
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
În cazul metalelor grele, nici cadmiul, plumbul, cuprul și nici zincul nu au depășit limitele maxime admise. Pe malul lacului Buftea se află Studiourile cinematografice Buftea, la care s-au produs de-a lungul timpului majoritatea filmelor românești, și Palatul Știrbei.
Lacul Buftea () [Corola-website/Science/317155_a_318484]
-
a fost un boier din Țara Românească, care a deținut mari dregătorii și a fost capuchehaie la Poarta otomană. Era văr primar cu Constantin Brâncoveanu, mamele lor fiind surori. Știrbei a deținut dregătoriile de mare sluger, mare comis, mare clucer și mare ban în timpul domniei acestuia. Constantin era fiul marelui comite Radu Știrbei din Izvor și al soției sale Ilinca (sora Stancăi Cantacuzino). Venalitatea lui a dus la pedepsirea sa
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]