819 matches
-
puțină sare. Apoi se pune la fiert într o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă, se răcește, se curăță de piele și se așează pe un platou. Peste știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, 1⁄2 de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, 1⁄2 de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește se alege de oase și se dă prin mașina de tocat, după care se amestecă cu mirodeniile, ouăle și ceapa călită. Se dă gust și se umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și felii
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
siguranță, o să-ți simt totuși lipsa, dumneata Nicolache.” „Drum bun, nepotache! Hai, mângâie-mi cocoașa! Se spune că poartă noroc. Îți promit un festin când ne vom revedea. Un chef homeric la malul apei, cu plachie de lin, ciorbă de știucă acrită cu zeamă de varză și ciupită, așa, cu un pic de hrean.” Când vorbea despre bucate, Nicolae se simțea invadat de grație. Pocnea ușor din degete și se sălta pe vârfuri ca un dansator gata pregătit pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
astfel șezutul de josul pântecului meu. M-a primit atunci întreg și fără cea mai slabă șovăire a trupului. - Faust, partea a treia - s-a scremut după aceea piticul dinlăuntrul meu, între două miorlăituri de plâns isteric. Dințișorii lui de știucă mi se înfipseră în colțul inimii, de astă dată mai îndelung ca în alte rânduri și durerea ascuțită a splendidei mele izolări reveni după declupare. - Latră! Am răcnit către femeia cu carnea dulce tolănită pe covor, în timp ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
jachet, dar mai cu seamă după jobenul cu capacul oblic. Înalt și tânăr încă, avea totuși trupul adus din spinare, și un chip prelung și caricatural. Se puteau remarca de la prima ochire sprâncenele încruntate și gura ca un bot de știucă. Purta barbă și mustață rase, și avea gât unduit, cu o cravată strâmbă al cărei nod era pitit după aripa gulerului moale. Când ne oprirăm față în față, omul meu se clătină ca amețit de băutură. Pleoapele lăsate, prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ceva mai răsărit decât măruntul Bonaparte, femeia mea, Gloria, obosise să mai mintă, și îmi trânti în cap un adevăr atât de trăznitor, încât am amuțit. Spune „A”, îmi porunci medicul chemat în grabă. „Aaaa...” făcui căscând gura ca o știucă trasă pe uscat, și fără să mă solicite cineva, spusei dintr-odată „abece”. Problema era dezlegată. Se vede treaba, că ochii îmi erau prea sticloși și dădeau de bănuit, căci maica mea, răcnind ca o leoaică lângă puiul nimerit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care merge pișălău și blana coșciugului a început să iasă șuie...” Ferdinand Sinidis se ridică încovoiat din fotoliu, ca să prepare al doilea rând de cafele. Se plimbă agitat prin cameră, ignorându-mi prezența, cu gândul dus departe. Botișorul său de știucă tremura ca târtița și brazdele adâncite ale obrajilor abrupți tăiau de astă dată două paranteze negre, care porneau de sub ochi, în jurul gurii. Preocuparea de a mă deforma, ascunzându-mi firea adevărată, a fost până mai deunăzi, grija mea de căpetenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vedea, pentru ultima oară, zdravănul ei șezut, cu pata jucăușă de culoarea ciocolatei și de forma unei frunze de salcâm. ... „Trece-o în cartea despre suflet” își dădu părerea, malițios, domnul Ferdinand Sinidis, după ce își răsturnă în gura ca de știucă, o lingură plină cu cerebrină bromată. „În locul maiorașului neisprăvit, așezat în fața mea, la un pahar cu vin, îmi apăru altă brută de maior prusac”, - își continuă povestea Ferdinand Sinidis. Îl voi urî până la moarte, scrâșni el, cu toate că mi-a turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
încât pentru a obține cei 1.700 franci își vinde rabla de mașină. Calul orb va paște la soare până în ziua morții. Ce să fac cu aceste fapte prea elocvente? Mă uit la ghete. Sunt elegante, fine, cu bot de știucă, așa cum e modern. Nu se pot purta iarna, au talpă subțire-subțire, bună doar la vară. Dar cum să mergi vara cu ghete? Primăvara? Pentru primăvară sunt prea grele. Toamna? Ploile mi le-ar face praf. Nu știu de ce le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și Fermă agricolă „Sangiorgio”; Cărpiniș (p) - străzile III, VI, Primăria; Stația pompe Begova, Vama Cenad, fermă Pintea, Periam (p). MIERCURI: Timișoara (Bd. Take Ionescu (p), străzile Olimpiadei (p), Aurel Popovici (p), București (p), Popa Șapca (p), Zurobara, Simion Bărnuțiu (p)), Știuca, Zgribești, Sălbăgel, Ivanda, SP Timsat, Fermele 10, 11, 12 Dumbrăvița, Checea, Beregsău Mare, Stația pompe Begova, Vama Cenad, Fermă Pintea, Periam (p). JOI: Timișoara (străzile București nr. 2, 4, 6, 8, 10, C. Aradului - „Agrotim”, Biobaza, Fermă I.A.S.; C.
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
și, pe deasupra, agitându-și grăitor mâinile. Acum s-ar fi putut presupune că avea să fie destul de sadic încât să ne chinuie pe noi, elevii flămânzi, tratându-ne, de pildă, cu vită în sos de hrean cu smântână, bulete de știucă, frigărui, orez garnisit cu trufe și piept de fazan glasat cu varză murată înăbușită-n vin; el însă ne-a venit cu mâncăruri de casă simple, gustoase. Invoca plăceri gustative nesofisticate în marginea exursurilor lui fundamentale, în centrul cărora se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe-acolo... — A, nu cred. Eu sunt doar mâncău, nu și artizan, râde el, căz nindu-se să nu deschidă gura prea mult. În plus, pe mine Nordul nu mă cheamă deloc. Sunt friguros. Ivan zâmbește și spune mai departe despre știucă și icre și midiile de la Galway. Alexandre îl ascultă în aburul de pipă care urcă, vălătuci vălătuci, de pe punte în aer, până se înnegrește de întu nericul nopții. — Și mama a avut o cantină. — Da? Unde? — În Franța, la Béziers
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să tragă un învățământ oarecare ca rod al experienței. Un vierme se lovea de 200 de ori de un contact electric înainte de a-l ocoli: apoi supus aceluiași experiment, îl ocolea de astă dată după numai 60 de atingeri. O știucă, separată de o plevușcă printr-un ecran abia vizibil se dădea de ceasul morții încercând să-l traverseze, pentru ca în cele din urmă, convinsă de imposibilitatea acestui lucru, să nu mai încerce, nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
acestui lucru, să nu mai încerce, nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea celuilalt peștișor. Un porc aproape că turba dacă era forțat să ajungă la mâncare pe un drum întortocheat. Toate experiențele erau prezentate. Mai întâi viermele, apoi știuca repezindu-se în ecran, porcul gemând înnebunit; și mai apoi, o pisică, un câine, un coyot și o maimuță supuse la diferite experimente. Nimic ce i-ar fi lui de folos. Nici o sugestie, nici o posibilitate de comparație sau raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
înainte de a trece la creierul omenesc, merită să subliniem că, la toate animalele, se manifestă o anumită tendință, care poate fi remarcată în fiecare din aceste cazuri. Fără excepție, animalele respective au stabilit o analogie pornind de la o bază insuficientă. Știuca, odată îndepărtat ecranul, a continuat să-și aprecieze mediul în funcție de durerea încercată când ecranul exista. Coyotul incapabil să diferențieze omul ce ținea o pușcă de cel ce ține un simplu aparat fotografic. "În fiecare din aceste cazuri, a fost subânțeleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați la sfat. E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea este informată că Știuca fuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea este informată că Știuca fuse condamnată la moarte groaznică, prin înecare, ca-n Esop, în fluviul nostru cel mai mare. Sentința fu executată îndată după pronunțare, în vâltorile de la Cazane. Uraa! Uraa! Uraa! De chinurile iadului să aibă parte pocitura!! Necazuri majore Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unor oameni. Și mai înseamnă un peștișor de metal sau de plastic cu niște cârlige ascunse pe care pescarii cu undița îl folosesc pentru a atrage și a prinde peștii răpitori, adică cei care se hrănesc cu alți pești, ca știuca, spre exemplu. Da ce-i o criză, bunicule? O întâmplare rea când oamenii nu au unde lucra și din această cauză nu au bani pentru mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte și jucării. Vreau să știu dacă bica și Moș Crăciun au criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
inimii lui erau sincronizate cu ale mele. Îmi imaginam cum punctul acoperit cu alamă de la prora străpungea apa, coborînd pentru o clipă cînd angajam ramele și apoi înaintînd, într-o diagonală ascendentă, scufundîndu-se, accelerînd. Depășită iarba, depășit stufărișul, ca o știucă tînără care urmărește o pradă care nu-i mai poate scăpa, chiar sub suprafața apei, urmărită din adîncurile întunecate de nenumărați pești hrăpăreți. Dar, desigur, nu făceam astfel de comparații, pentru că totul s-a petrecut de la sine. Am simțit apa
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți cu cârmâz și o aluniță de mătase neagră lipită cu scuipat. Șnuruit peste pântecul și pieptul enorm, corsetul făcea să se reverse în pliuri mari carnea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care-l înconjoară. Prin urmare, privește atent și spune ce reprezintă planșa? ― Reprezintă... așa, ca un fel de fabulă! ― Cum? Ce vrei să spui, cum ca un fel de fabulă? ― Bine, în tablou văd, în afară de rac, o broască și o știucă; și eu știu de fabula " Racul, broasca și știuca" de Alexandru Donici... ― Și asta însemnează că tabloul ne înfățișează subiectul unei fabule? ― ...Acum, când mă uit mai bine, nu cred că e fabula pe care-o știu, pentru că aci acțiunea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce reprezintă planșa? ― Reprezintă... așa, ca un fel de fabulă! ― Cum? Ce vrei să spui, cum ca un fel de fabulă? ― Bine, în tablou văd, în afară de rac, o broască și o știucă; și eu știu de fabula " Racul, broasca și știuca" de Alexandru Donici... ― Și asta însemnează că tabloul ne înfățișează subiectul unei fabule? ― ...Acum, când mă uit mai bine, nu cred că e fabula pe care-o știu, pentru că aci acțiunea nu se petrece la marginea apei și lipsește sacul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
recitam lucruri tragice nu pot să le redau fiind cam neclare m-am dus după fete la ecluză pe dale lângă cabina paznicului ușa; era deschisă în fața ei se afla un dulap cu pereții de sti; clă ieftină cu o știucă mare înăuntru mă uitam prin sti;clă atunci a ieșit paznicul (numai pe jumătate) cu un ciocan în mână voia să-mi dea peste degete să nu mă mai uit dar s-a; retras imediat pentru că se speriaseră fetele și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]