1,266 matches
-
glasul cunoscut al lui Costache care, descărcase marfa la negustorii din târg, a luat, ca de obicei, pâine și covrigi de la Haim și acum se întorcea acasă. Gheorghiță și Dumitru îi deschiseră poarta, apoi deshămară caii și-i duseră în șură iar Săndel se amestecă și el în grup, deși inima îi bătea în piept ca un ciocan. Capitolul XII La fântâna lui Boboc în ograda casei lui Ghiță Ciotacu , Marița nevastăsa, tocmai isprăvise de hrănit păsările când fie-sa, Marica
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
încredere, mai cu seamă că Săndel, feciorul cel mai mic, le povestise visul prin care Maica Domnului îl încredințase că tatăl său se va face sănătos, după ce i-a spus de boala lui. Copiii Dumitru și Vasile făceau curățenie prin șură, în cotețele porcilor și găinilor, cărând gunoiul la căruță și-l clădea la platforma de gunoi care, prin putrezire, se transforma în îngrășământ pentru grădină sau era dus și împrăștiat în țarină, pe locul ce era mai apropiat, Trauș. Grâul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în stog, să fie hrană pentru animale pe timpul iernii. Astfel de neamuri să tot ai! Capitolul XXV întâmplări primejdioase − Ce-i cu tine, Săndel, ce-ai pățit? îl întreabă mamă-sa pe Săndel, care mâna vitele de la poarta ogrăzii spre șura ce rămăsese deschisă încă de dimineață, când scosese vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care acum devenise cap de familie în locul lui Costache, țintuit la pat de paralizia ce-l lovise, înșira în minte ce treburi ar mai fi de făcut pentru ca gospodărialor, să intre bine pregătită de iarnă, adică repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
primească delegația. La ora 11,00 eram la "tovarășul", care a fost foarte amabil în explicații și propuneri de program. Ne-a întrebat unde luăm masa de prânz și i-am comunicat că fusese aranjată de protocolul de la CC la Șura Dacilor. A dat din cap și ne-a informat că recent se deschisese pe Tâmpa un restaurant excelent și că o să vorbească el să luăm dejunul acolo precizând că vom fi așteptați la ora 13,30. Am plecat în Poiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
recent se deschisese pe Tâmpa un restaurant excelent și că o să vorbească el să luăm dejunul acolo precizând că vom fi așteptați la ora 13,30. Am plecat în Poiana Brașov, am făcut un tur și, când am ajuns la Șura Dacilor, cei de acolo ne așteptau cu taraf, dansatori și mesele pline cu tot felul de bunătăți. Nici n-au vrut să audă de Virgil Trofin și de Tâmpa, precizând în repetate rânduri că au fost anunțați "de la CC" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Pan) la Ierusalim și Înapoi M)șurile de securitate sunt stricte pentru zborurile spre Israel, bagajele sunt controlate, b)rbații sunt percheziționați, iar femeile trebuie s) treac) printro poart) metalic) electronic). Sunt apoi deschise bagajele de mân). Nimeni nu are r)bdare. De la coadă la care stau
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pui, acest tan)r cu barb) se va simți deranjat, Îi explic eu. Și așa se și Întâmpl). Puiul companiei British Airways, cu fiorul morții pe el, se afl) În fața mea. Ins), dup) trei ore de suplicii provocate de m)șurile de securitate ale aeroportului Heathrow, mi s-a f)cut foame. Când mi se Întinde tavă cu mâncare, tan)rul hasid se trage Înapoi, ferindu-se. Mi se adreseaz) din nou În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cere. Știm c) se poate Întâmpla orice. Pentru prima dat) În istorie, Întreaga specie uman) s-a implicat În politic). Fiecare vrea s) dețin) un rol, Ins) este greu de spus ce poate s) ias) din asta. La Knesset, m)șurile de securitate sunt foarte stricte. Taxiul cu care vii este oprit la poart), te dai jos și intri Într-un birou mic unde sunt vreo șase-șapte soldați cu berete, cu mitralierele la podea. Discut) despre filme și despre apropiată vizit
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
exagerate și mereu În creștere, valoarea monedei israeliene scade. Guvernul a Început s) impun) m)suri de austeritate. Întâlnim oameni care au dou) locuri de munc), dar nici chiar aceasta nu e destul. Israelienii se plâng, dar vor accepta m)șurile de austeritate. Știu c) trebuie s) le accepte- În fond, sunt raționali. Totuși, toți sunt mai prost Îmbr)câți și arăt) mai chinuiți decât În 1970. În aproape fiecare cas) vecinii Îți vorbesc despre o v)duv) de r)zboi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
numai state polițienești. Se poate r)spunde c) libertatea este mai puțin important) decât egalitatea, siguranța și bun)starea clasei muncitoare. Am auzit asemenea replici. În aceste zile, astfel de replici sunt date adesea de intelectuali indieni, care justific) m)șurile represive adoptate de Indira Gandhi. În ajutorul acestei interpret)ri, teoreticienii politici sunt mai puțin utili decât experții În mitologie și demonologie. În apartamentul nostru din Mishkenot Sha’ananim, bufetul, pervazurile din marmur) ale ferestrelor, m)sută de cafea, biroul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
România, unchiul Vanea s-a întors pentru ultima dată acasă, într-o noapte, pe furiș, ca să le ia cu el pe mama și pe sora ei mai mică cu doi ani (al cincilea copil, cel mai fragil dintre toți, tanti Șura, care mai trăiește, având aproape 90 de ani). Bunicul (meu) s-a opus: „Și eu cu cine rămân?”, a obiectat el, referindu-se la ultimii doi copii din prima căsătorie, de 12 și respectiv 10 ani, și la cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
recăsătorit în 1915, la doi ani după moartea primei soții. Când i-a murit mama, la care ținea foarte mult și în preajma căreia a stat mai tot timpul în ultimele ei luni de viață (aceste informații le dețin de la tanti Șura), unchiul Vanea avea 20 de ani. Nu mai putea să accepte o altă „mamă”. Le-a și spus fraților mai mici, când o nouă femeie a apărut în casa lor: „mamă să nu-i spuneți; mama voastră e în pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
puțin asemănătoare. Poate mai „storc” ceva de la ele pentru această carte. Cineva l-a văzut totuși pe unchiul Vanea, când s-a întors, pe ascuns, acasă, în 1918, ca să le ia cu el, peste Nistru, pe mama și pe tanti Șura (în vârstă pe atunci de 19 și respectiv 17 ani). Și acel cineva a anunțat autoritățile. Prea târziu însă pentru ca ele să poată pune mâna pe tânărul de 25 de ani. * Marele amfiteatru al Facultății de Mecanică din Cluj e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
i le-a trimis mamei. Scrisul îi era tot mai nesigur, puțin tremurat. Tanti Aniuta avea o cu totul altă fizionomie, vesel-ironic-vicleană, reimprimată mai mult sau mai puțin exact și pe fețele a doi din frații ei mai mici (tanti Șura și unchiul Coca). Era mică și grasă, ca un butoiaș. Singura, în afara mamei, din cei șapte frați, care avusese copii (numerele 3 și 4 deci): doi băieți, verișorii mei de gradul întâi, mai mari decât mine, de care nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ne pândeau pe noi toți. Părăsită de soțul ei pentru o altă femeie, cu unul din băieți ucis pe front, cu altul plecat departe de casă, tanti Aniuta nu a avut o viață de invidiat. O văd (eram la tanti Șura și la unchiul Costea, în locuința lor de pe Berzei - cuvânt pronunțat nemțește de tanti Aniuta: Berțai, spre hazul general) citind în picioare, aplecată peste masă, într-o revistă rusească, un lung poem clasic al lui Lomonosov. Dintre cei trei oaspeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în picioare, aplecată peste masă, într-o revistă rusească, un lung poem clasic al lui Lomonosov. Dintre cei trei oaspeți ai noștri, ea părea cea mai marcată de educația sovietică. Odată a întrebat-o cu o vie îngrijorare pe tanti Șura dacă e adevărat că soțul ei, unchiul Costea, a fost „pomeșcic” (moșier). Nu, n-a fost „pomeșcic”, a avut doar ceva avere, nu prea multă... Tanti Aniuta n-a părut satisfăcută de răspuns și a rămas cumva neîncrezătoare. Se afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
grăsuță ca un butoiaș. În anii ’60 și ’70 părinții au fost de mai multe ori la ei în vizită. De atunci însă eu nu i-am mai văzut (am fost și sunt un om aproape fără rude). * La tanti Șura. Și tata se află acolo. Mutarea noastră, de la Cluj la București, e în plină desfășurare. Vagonul închiriat special, pentru a ne transporta mobila, a ajuns, în sfârșit, se află undeva, tras pe o linie la gara Filaret. Acum e nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
gara Filaret. Acum e nevoie de un camion... După masa de prânz tata s-a întins pe un divan improvizat dintr-o ladă imensă, din alte timpuri, așezată sub ferestrele înalte (camera în care au locuit, pe strada Berzei, tanti Șura și unchiul Costea am descris-o în După-amiaza de sâmbătă); se odihnește puțin, dar nu doarme; somnul nu se lipește de el, are prea multe griji; din locul unde mă aflu îi văd perfect fața: ochii, largi deschiși, fixează plafonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
propriei mele căsnicii. * Luni, 17 septembrie 1990. Ziua de naștere a mamei. Dacă ar fi trăit, azi ar fi trebuit să împlinească 91 de ani. Ar fi fost posibil să ajungă la o asemenea vârstă? Sora ei mai mică, tanti Șura, va împlini, în noiembrie, 89 de ani. Ieri, duminică, am fost la cimitir, la Glina, cu Jeni. Ca de obicei. În tramvaiul aproape gol, care mă duce până la Cățelu (de unde iau mașina 166), noi, cei câțiva care mergem la cimitir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
chiar dacă s-ar dovedi că opinia ta, și nu a lui, este cea justă, nu e deloc logic să-ți asumi și alte superiorități, cu atât mai puțin: toate superioritățile. * Abia de curând am aflat, chiar de la ea, că tanti Șura, care la 8 noiembrie anul acesta (1991) va împlini 90 de ani, a avut un frate geamăn, mort la naștere. Și ea era gata-gata să se prăpădească, încât, ca să nu moară nebotezată, au dus-o repede la biserică. Slăbuță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la biserică. Slăbuță și bolnăvicioasă în copilărie, a învățat destul de greu, cu poticneli, a rămas tot slăbuță, dar a devenit neînchipuit de rezistentă. A supraviețuit tuturor fraților și surorilor ei, în număr de șase. Acum înțeleg secretul longevității sale: tanti Șura trăiește și anii fratelui ei geamăn, care n-a apucat să trăiască măcar o zi. Tanti Șura e văduvă de zece ani. Uneori se simte tare singură. Vecinii și rudele din fosta casă boierească cu care ea ocupă la etaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dar a devenit neînchipuit de rezistentă. A supraviețuit tuturor fraților și surorilor ei, în număr de șase. Acum înțeleg secretul longevității sale: tanti Șura trăiește și anii fratelui ei geamăn, care n-a apucat să trăiască măcar o zi. Tanti Șura e văduvă de zece ani. Uneori se simte tare singură. Vecinii și rudele din fosta casă boierească cu care ea ocupă la etaj un mic apartament îi deschid rareori ușa. Vara, când tinerii de la parter au musafiri, tanti Șura iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Tanti Șura e văduvă de zece ani. Uneori se simte tare singură. Vecinii și rudele din fosta casă boierească cu care ea ocupă la etaj un mic apartament îi deschid rareori ușa. Vara, când tinerii de la parter au musafiri, tanti Șura iese pe balconul dinspre curtea îngustă, de unde terasa de jos, preferată pentru răcoarea pe care o oferă, se vede ca în palmă. Stă rezemată pe balustradă și doar se uită, participând, în felul ei, la veselia tinerilor. Așa se simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
răcoarea pe care o oferă, se vede ca în palmă. Stă rezemată pe balustradă și doar se uită, participând, în felul ei, la veselia tinerilor. Așa se simte mai puțin singură. * Record de lipsă de asistență la înmormântarea lui tanti Șura (iulie 1993): în afară de preot și dascăl, doar eu, Doina, Nelu și Tudora, femeia care venea din când în când să facă treabă (curățenie, dar uneori și mâncare) la unchiu’. Vechea pălărie maronie (sau cărămizie), de formă cilindrică a lui tanti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]