3,030 matches
-
nu am vrut să casez/ pelerina de flori/ să nu dezmint înserarea/ cu concluzii,/ dublată de o taină/ mă cioplesc/ în ecuații ciudat îmbinate,/ vei mai ști oare/ să mă strigi/ când circular,/ mă voi plia/ pe semințele negerminate?”. „Pulsul țărânii” se în-fruptă din spontaneitatea sufletească a autoarei, dar cu o intensitate exponențială. Dintr-o perseverentă frecventare a zonelor amintite, Tania a recoltat, îndemnată de talent, polenul unor trăiri pe care continuă să-l imprime creațiilor sale, iarăși și iarăși pecetea
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
frecventare a zonelor amintite, Tania a recoltat, îndemnată de talent, polenul unor trăiri pe care continuă să-l imprime creațiilor sale, iarăși și iarăși pecetea sufletului încărcat de atitudini noi făcîndu-se vizibilă în măsura în care poeta este înzestrată cu daruri creatoare. Pulsul țărânii, o formă de compartimentare, cu jocul ei intrinsec de perspective, asemănătoare pînă la echivalență cu pulsul lăuntric al poetei, lămurește fără nicio îndoială un fapt impresionant: puritatea miraculoasă a întregii sale creații; miraculoasă, mai ales dacă ținem seama și de
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
care apare unitatea. Trăirile și problemele, nedumeririle, pasiunile și îndoielile, întreaga masă de impulsuri ale conștiinței poetei, toate dau prin măsura talentului său un spectacol concertant, mai ales că în scoarța lor stăruie ca o armătură tiparele care decid pulsul țărînii, iar despre croiala acestor tipare putem vorbi într-adevăr în superlative. Echilibrul scrierii o face pe poetă să răspundă inspirației cu o monedă care îi asigură printre cititori o prezență familiară, cu un grad înalt de îmbunătățire spirituală: „Prieteni, să
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
îmbunătățire spirituală: „Prieteni, să-mi iertați/ tendința de a-mi/ descoperi oasele/ și de a-mi lăsa/ toracele desfășurat,/ ca o eșarfă/ ondulând în contratimp/ cu necesitatea/ de a alăpta privighetoarea...”. Maria Diana Popescu Referință Bibliografică: Carmen Tania Grigore - Pulsul țărânii / Maria Diana Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 98, Anul I, 08 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Diana Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
dincolo încerc să adun toate umbrele la răsărit să echilibrez balanța între mine și lut am să-mi sădesc împrumutul în brațele pământului la vremea scadenței să-l cresc în fire de iarbă și păsări groparul nu poate să ridice țărâna de la pământ la cer să-mi acopere sufletul fără formă fără nume fără cuvinte deschisu-mi vei calea din nou spre Tine lumină? Referință Bibliografică: Impuietum est core meum donec requisescat in Te - Fer Augustin / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN
IMPUIETUM EST CORE MEUM DONEC REQUISESCAT IN TE – FER AUGUSTIN de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350456_a_351785]
-
alcătuit de mărturisitorul și propovăduitorul creștin Dan Puric, conține șaisprezece interviuri, comunicări, conferințe, predici, eseuri, în charismaticul stil purician-pandur, de neconfundat, de neuitat, prin limpiditate, prin transparența ce permite vizualizarea tezaurelor și încărcăturii lor „abisale“, cu polenul spațio-temporalității valahe uluitoare: Țărâna (povestire inspirată din viața de soldat), Bolovanul de râu (povestire din copilăria de la Nehoiu a unui fiu de medic), Amintiri de neșters (interviu acordat de Dan Puric Adrianei Trandafir, de la TVR Internațional, 2008), Tir încrucișat (Dan Puric în dialog cu
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
nimănuia pentru nuntă sau botez, ROMÂNIA „dodoloață”, precum lacrima din pâine, Ea e trinitatea noastră din ființă și din Crez ! Iancule-Avram, cel viul... 15/16 Martie 2011. Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit sub stele Și a gemut în lacrimi țărâna prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul... Iancule-Avram, cel viul, precum mereu ți-am zis, Mai treacă de la tine durerea și ne iartă- Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit în Vis Și a gemut sub stele țărâna prescurată... Poem logodit Cu Cerul... 21 Martie 2o11. Nu îți mai pierde vremea cu triste amănunte, Când sufletu-mi te-așteaptă în liturghia lui Să scriem împreună acolo sus pe Munte Poemul făr’ de care împărtășire nu-i... Îngenuncheați în
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚĂRÂNA DIN MINE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ȚĂRÂNA DIN MINE Zăbranicul de brumă mi s-a lipit de tâmple; nu e durere, doar un oarecare regret, că din miezul
ŢĂRÂNA DIN MINE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349201_a_350530]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚĂRÂNA DIN MINE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ȚĂRÂNA DIN MINE Zăbranicul de brumă mi s-a lipit de tâmple; nu e durere, doar un oarecare regret, că din miezul primăverii, când trebuia să-mi cânte păsările, să-mi pun sub bete florile, prin trupul gol bântuie vântul domol
ŢĂRÂNA DIN MINE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349201_a_350530]
-
când trebuia să-mi cânte păsările, să-mi pun sub bete florile, prin trupul gol bântuie vântul domol. Viața e aspră ca spicul copt în vară gata de recoltat. Aproape de morminte miroase a flori și tămâie, iar în adânc zace țărâna din mine. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA DIN MINE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŢĂRÂNA DIN MINE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349201_a_350530]
-
pun sub bete florile, prin trupul gol bântuie vântul domol. Viața e aspră ca spicul copt în vară gata de recoltat. Aproape de morminte miroase a flori și tămâie, iar în adânc zace țărâna din mine. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA DIN MINE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ŢĂRÂNA DIN MINE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349201_a_350530]
-
arse crenguțe de salcie păstrate de la Florii și cu cenușa respectivă care a fost binecuvântată preoții le-au făcut credincioșilor semnul crucii pe frunte pentru a-i determina să își amintească de faptul că sunt muritori, că au apărut din țărână și că în țărână se vor întoarce și să îi determine la convertire în vederea obținerii mântuirii. Celor prezenți în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credința în Dumnezeu și cu pomama, mici fapte de caritate
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
păstrate de la Florii și cu cenușa respectivă care a fost binecuvântată preoții le-au făcut credincioșilor semnul crucii pe frunte pentru a-i determina să își amintească de faptul că sunt muritori, că au apărut din țărână și că în țărână se vor întoarce și să îi determine la convertire în vederea obținerii mântuirii. Celor prezenți în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credința în Dumnezeu și cu pomama, mici fapte de caritate. Floriile, sărbătoarea intrării Domnului
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEȚII ARDEALULUI SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI POEZIA DRAGOSTEI DE MELEAG - O POEZIE A PERMANENȚEI Mircea Dorin Istrate, „Însfințească-mi-i țărâna”, Poezie patriotică, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011. Ediție îngrijită de Mariana Cristescu, Prefață de Lazăr Lădariu, Editor: Nicolae Băciuț O nouă carte de-a prodigiosului poet Mircea Dorin Istrate este nu numai o surpriză plăcută, dar și o nouă izbândă pe
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
În numele fiecăruia. În inimă. În plămada de suflet. Urmă de neșters pentru că nu e înscrisă în slovă, ci încrustată cu lacrimi și sânge, în cartea fiecăruia. Ardeleanul știe că va da seamă pentru orice cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu uite nimic din tot ce au pătimit înaintașii, să nu distrugă nimic din vestigiile
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
atâta ardoare ca autorul de față. Pentru el, ținutul care poartă acest nume, nu înseamnă numai Acasă, dar înseamnă Edenul, spațiul mirific, ținutul împărătesc, care trebuie apărat cu prețul vieții pentru fiecare fir de iarbă și pentru orice pumn de țărână: “Ardealul nu-i o țară, e suflet, e trăire, / E începutul lumii ce îl purtăm în noi, / E jalea și amarul, e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
butuc? Eu zic că țara-i plină de IOANI / Și n-a pierit blestemul de pământ./ Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
că trebuie să fiu o luptătoare, să lupt pentru drepturile mele, să declar din nou război diavolului pentru câștigarea terenuli pierdut. Mărturiile, îndemnurile partasia cu femeile m-au făcut din nou și m-au motivat să mă ridic, să scutur țărâna de pe mine și să merg înainte. Vă mulțumesc pentru că v-ați lăsat călăuzite de El și ați făcut această frumoasă lucrare prin care am fost zidita sufletește. Tincuta Apostol-Vaslui Mi-a plăcut mult căldură sufletească pe care am găsit-o
CONFERINTA NATIONALA DE FEMEI 23 – 27 IUNIE 2009 de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348654_a_349983]
-
adusă prin vorba naște idei nemuritoare” este motto-ul care mi-a înflăcărat cariera de jurnalist independent. În ultima parte a vieții am fost martor la „toate micile mizerii, care sunt legate într-un mod fatal de o mână de țărână” și sub ochii mei obosiți de vreme s-au zguduit din temelii toate idealurile geniului poporului român. „Mai departe, mai departe,/ Mai încet, tot mai încet,/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecată/ Inima-mi
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele cari se mișca pe pământ (Geneza cap1:26). „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul s-a făcut astfel un suflet viu.” (Geneza cap2:7) DEMONSTRAȚIE De ce a fost făcut omul și de ce a fost făcut Raiul pe pământ? Apoi Domnul Dumnezeu a sădit
CE ESTE OMUL ŞI TEORIA ASPIRAŢIEI CUANTICE SPRE NEMURIRE de IOSIF POPA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349350_a_350679]
-
adusă prin vorba naște idei nemuritoare” este motto-ul care mi-a înflăcărat carieră de jurnalist independent. În ultima parte a vieții am fost martor la „toate micile mizerii, care sunt legate într-un mod fatal de o mână de țărâna” și sub ochii mei obosiți de vreme s-au zguduit din temelii toate idealurile geniului poporului român. „Mai departe, mai departe,/ Mai incet, tot mai incet,/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecata/ Inima-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
adusă prin vorba naște idei nemuritoare” este motto-ul care mi-a înflăcărat carieră de jurnalist independent. În ultima parte a vieții am fost martor la „toate micile mizerii, care sunt legate într-un mod fatal de o mână de țărâna” și sub ochii mei obosiți de vreme s-au zguduit din temelii toate idealurile geniului poporului român. „Mai departe, mai departe,/ Mai incet, tot mai incet,/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte.// De ce taci când fermecata/ Inima-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
Sau vrei să spui că eu aș fi de vină că eu am ales-o? Dar Doamne știi bine că am ales-o pe draga inimii mele Eugenia și nicidecum fioroasa soacră care a ieșit din urnă. Să-mi fie țărâna ușoară! Referință Bibliografică: Soacra, bat-o vina! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1347, Anul IV, 08 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
fotografii ale acestora: Hogaș, Vlahuță, Caragiale, Sadoveanu. La Mânăstirea Văratic, pe lângă colecția de broderii și odoare de cult și o icoană pictată de Nicolae Grigorescu, se află mormântul Veronicăi Micle pe a cărei piatră este înscris un epitaf: „Și pulbere țărână din tine se alege/Căci asta e a lumii nestrămutată lege/ Nimicul te aduce, Nimicul te reia/Nimic din tine-n urmă/ Nu va mai rămânea”. Biserica Mânăstii Agapia, albă, impunătoare, se distinge, din depărtare, în pădurea de brazi seculari
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]