475,786 matches
-
perfecțiune a filmărilor, ce gros-planuri, ce prim-planuri, cu fețe pe care se citește efortul, ce "efecte" din helicopter, cu șoselele impecabile șerpuind printre unele dintre cele mai frumoase peisaje din Franța!), este și bucuria descoperirii istoriei și geografiei unei țări. Rar o lecție mai instructivă și mai agreabilă decît orele de la Eurosport, dimineața, după prînz ori seara, cînd îi vedem pedalînd pe Armstrong și pe ceilalți. Și, dacă tot a venit vorba de ciclism, Turul României, încheiat nu de mult
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
Clubului Politic Balcanic, cînd a trebuit să-și schimbe discursul din cauza lecției de geografie predate tot acolo de președinte: zona Balcanilor n-ar fi în sud-estul Europei, ci în centru-sud. Asta ca să nu luăm Georgiei, Armeniei sau Azerbaidjanului și altor țări mai de la răsărit dreptul de a fi europene. Cît despre faptul că România nu se situează (totuși!) în Balcani (nici invers), dl Iliescu n-a vorbit. Poate la reuniunea de anul viitor al C.P.B. Ce n-am fi dat să
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
faci imprudența să-l întrebi de unde a obținut cutare tratat publicat tocmai în Australia, își amintește fulgerător că în calculator există și comanda mute. Iar dacă-i atragi atenția c-a plagiat, te va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și rectori ce apelează la aceiași atotputernici făcători de destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Cristina Ionica Alexandru Vona se numește, în buletin, Albert Samuel Bejar y Mayor, a publicat un volum de versuri în 1936 în România, a părăsit țara în 1947, a făcut carieră în Franța ca inginer constructor, a frecventat constant cercurile literare românești din Paris și, deși încurajat să publice (Mircea Eliade, de exemplu, îl aprecia ca prozator), a debutat cu proză abia în 1993 (Ferestre zidite
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
cazul ei. Scrisoarea ei adresată președintelui francez a impresionat pe toată lumea prin analiza lucidă a situației din România: Ceaușescu refuză orice concesii, iar criticile americane sunt considerate ca �amestec în treburile interne". Dictatorul român a ales �albanizarea", izolarea totală a țării cu iluzia că va reuși, ca mai înainte, să înșele pe toată lumea. între timp are loc ceva nou pe plan internațional: ameliorarea relațiilor sovieto-americane. Dar Ceaușescu a refuzat categoric perestroika și glasnosti-ul, ca și cum el singur ar putea să se opună
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
o familie și preda engleza, considerându-se mereu nimic mai mult decât un scriitor. Atunci îl cunoaște și pe excepționalul scriitor Italo Svevo, care-l va influența enorm. Nuvelele au fost scrise după trăirea a două îngrozitoare războaie și semieliberarea țării sale de sub puterea britanică. Cel mai mult mi-a plăcut ultima nuvelă, cea mai lungă, Morții, adăugată la ediția nouă din 1919. E ceva care m-a obsedat personal ani de-a rândul și am ajuns la concluzia că motivul
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mereu la trezire pe marginea celor două zone unde totul e sudat în tot. Ca și cum ar fi ultima noapte înaintea unei lungi, lungi călătorii. Ai biletele în buzunar și în sfârșit totul este împachetat. Dar mai stai puțin simțind apropierea țărilor îndepărtate, cum totul e în tot, fiind în același timp început și sfârșit, simțind cum aici și acum e în același timp, plecare și sosire, simțind cum moartea și viața sunt puternice ca vinul în cineva!" Mă vizitează imagini din
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
personaje fotonice. Iubirea dintre frate și soră îmi amintește din nou de iubirea incestuoasă, în miturile despre Soare și Lună, de pericolul unui cataclism cosmic în cazul în care cei doi se vor uni. Asta era credința populară în multe țări. în folclorul român există o baladă superbă, găsită de inegalabilul cercetător al folclorului românesc și universal Lazăr Șăineanu, în care mama fraților gemeni îi roagă să se îndepărteze unul de altul și să se iubească numai din depărtare. Asta e
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
e înconjurată de trei tei mari și fațada de această glicină care privește direct către dormitorul nostru și o parte din ferestrele camerei mele de lucru. Teiul e arborele zodiacal al Elveției, pe când cedrul e arborele zodiacal al Indiei. Fiecare țară are arborele ei după poziția diferitelor constelații, căci arborii, ca și oamenii, au o naștere și o moarte legate de un eveniment cosmic. Vorbesc cu prietenul nostru Emil (Bhürer) despre arborele lui zodiacal, nucul, plin de mister, arbore care-mi
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
care se răsucește în mormântul lui împărătesc. Tinerii sunt pregătiți mai degrabă să moară decât să trăiască în minciună. Este o zi sumbră, plină de doliu, pe undeva sângele vărsat va deschide noi drumuri, nu numai în istoria Chinei. Toate țările din Est așteaptă să se elibereze de comunism. Scânteia aprinsă azi va aprinde un mare incendiu, cândva, în viitor, care nu mai are răbdare să fie luminos. Cu prietena noastră Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Oden, discutând despre focul aprins
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
aprinsă azi va aprinde un mare incendiu, cândva, în viitor, care nu mai are răbdare să fie luminos. Cu prietena noastră Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Oden, discutând despre focul aprins în Orient, despre tot ce poate să însemne pentru țările Imperiului Roșu acest pas de revoltă și despre frica unui război civil. Se pare că politica își bate joc de oameni, că puterea politică îi consideră pe oameni niște jucării ușor de manipulat. Ca și cum ceva și mai mare ar sta
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
fete nevinovate. Poate că fetele sînt nevinovate. Cei care le-au falsificat actele în nici un caz nu sînt, la fel cum nu pot fi considerați nevinovați nici cei care le-au înscris în concurs. Se spune că și în alte țări există obiceiul îmbătrînirii gimnastelor în lupta pentru medalii. Dacă așa stau lucrurile, cu atît mai rău, fără a schimba esența acestei probleme, victoria prin fraudă. În loc să ne indignăm că niște oameni au comis falsuri în numele țării noastre, unii dintre noi
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
că și în alte țări există obiceiul îmbătrînirii gimnastelor în lupta pentru medalii. Dacă așa stau lucrurile, cu atît mai rău, fără a schimba esența acestei probleme, victoria prin fraudă. În loc să ne indignăm că niște oameni au comis falsuri în numele țării noastre, unii dintre noi se isterizează împotriva ziariștilor care au dat de urmele acestor falsuri. Argumentele invocate sînt penibile. Unul dintre ele este "prestigiul României". Or tocmai de dragul prestigiului, România nu poate fi indiferentă cum se cîștigă medalii în numele ei
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
temperamental. Iată ce spune Tia Șerbănescu despre literatura română în anul 1987: "îmi vine să spun că literatura română de azi a avut parte de ceea ce merita, ca noi toți de altfel. A rămas o literatură de lichele într-o țară de lichele. Nu știu cît vor recupera jurnalele și cărțile de sertar din rezistența față de monstruozitățile din jur, dar mă tem că procentul va fi foarte mic, aproape infim, pentru că aberațiile cresc zilnic, într-o proporție amețitoare, cu care nici un
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
cât se poate de "japonizantă", minuțioasă în detaliile specifice. De altfel, scenografia, atitudinile, mișcarea, mersul, jocul cu evantaiul, totul a fost supervizat de asistenta de regie, japoneza Michiko Inoue, care a dat fiecărui detaliu veridicitatea de carte cu poze din Țara Soarelui Răsare. Se poate obiecta că asemenea reconstituiri, de un realism cvasi-cinematografic (vezi cintezoii - sau sticleții - din colivie care au cântat frenetic tot timpul, rivalizând periculos cu soliștii) nu se mai poartă, dar stilizarea extremă cu personaje descărnate pe scena
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
Cornelia Ștefănescu Cu surprinderea din exclamarea lui Romain Rolland de a fi descoperit "un nou Gorki al țărilor balcanice" a pășit Panait Istrati în literatură. Face parte din biografia celor doi împrejurarea ieșită din comun a întîlnirii dintre ei și a prieteniei care a urmat acestei întîlniri. "Eu am fost pescuit cu undița în oceanul societății de pescarul
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
Nisa. Fusese găsită în buzunarul unui disperat care încercase să-și taie beregata. Erau puține speranțe să supraviețuiască. Am citit-o și am fost impresionat de tumultul geniului. Un vînt arzător sufla peste cîmpie. Era confesiunea unui nou Gorki al țărilor balcanice. Din fericire a fost salvat. Am vrut să-l cunosc. S-a înfiripat între noi o corespondență care ne-a făcut să devenim prieteni." Este recunoașterea romancierului francez. Deși mai mult decît știute, faptele sînt prea legate de revenirea
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie "dinlăuntrul vieții". M. Sadoveanu și-l aproprie fratern prin legăturile cu pămîntul țării. T. Vianu îi vede inspirația ca pe "o suveică activă țesînd la pînza care ne ține prin mii de legături trainice de colțul acesta de viață al Europei sudice și răsăritene." G. Călinescu provoacă depășirea interpretărilor intrate deja pe un
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
Mircea Mihăieș Că bine le zicea magistrul Adrian Costea: frumoasă și fascinantă țară! Cum altfel, când salvările, rulând cu inimaginabila viteză de 160 de km la oră, în loc să salveze oameni, îi fac terci? Cum altfel, când cetățeanul intră în spital doar pentru a-și accelera moartea? Cum altfel, când nici în cimitir nu
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
de spectaculos noi înșine? Din ticăloșie, din tâmpenie, din nebunie - într-o ordine aleatorie, dar de-o perfectă eficiență. Exemplele abundă, așa că am să-l iau pe cel mai eclatant: comportamentul provocator al lui Ion Iliescu. Va să zică, eternul președinte al țării, flancat de fascinantul său prim-ministru, îi invită pe șefii partidelor ca să-i mobilizeze în vederea unei declarații solemne privind intrarea în N.A.T.O. Adică în civilizație, în lumea prosperității, în democrație și în normalitate. Perfect, îți spui, dl. Iliescu s-
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
mâncat, imediat ce-a coborât în mijlocul mulțimilor, a început să tune și să fulgere împotriva Vestului - prin câteva simboluri ale sale, și mai ales F.M.I. O fi având dreptate dl. Iliescu, dar dacă e așa deștept, de ce-a adus țara în situația de-a sta la mila femeiștilor, a Băncii Mondiale și a altor organisme de dragul cărora nu mor nici eu? De ce nu s-a trezit bărbăția în el atunci când umbla cu mâna întinsă la cerșit? De ce se revoltă acum
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
N.A.T.O. vrea să se amestece în treburile noastre sau România în treburile N.A.T.O.? Din câte știu, n-a existat nici o cerere a lor de a se integra armatei române, ci... viceversa! N-am observat ca vreunul din miniștrii țărilor occidentale să fi asudat de mulțimea drumurilor făcute la București pentru a se milogi să ne alăturăm lor. Din contră, Andrei Pleșu, Adrian Severin și Geoană s-au îmbolnăvit de globe-trotter-ism, recitând convingător texte pe care șefii lor direcți nu
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
în același timp în acord și în răspăr cu cea occidentală (căci Europa Occidentală nu și-a pierdut încă actualitatea, cel puțin nu în estul continentului), e totuși viabilă atunci cînd se încearcă o apropiere de cultura și literatura unor țări ca Ungaria, Cehia, România, Iugoslavia, Austria. Este ceea ce Cornel Ungureanu își propune să facă, în Mitteleuropa periferiilor ca și în antologiile pe care Colegiul A Treia Europă le-a editat pînă acum. în volumul scos de Polirom, una din părțile
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
lucru în Vest? se întreabă Nistorescu. Potrivit editorialistului, s-a întins prejudecata că în România nu se poate face nimic. Dar, adaugă tot Nistorescu, nimeni nu le spune celor tineri, tentați să emigreze, "pentru o carieră de succes în orice țară civilizată trebuie să fie de trei-patru ori mai buni pentru a conta și pentru a dobîndi o poziție importantă. Și că exact cu aceleași calități, luptînd neîncetat, într-o perioadă mult mai scurtă, pot avea o firmă profitabilă și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
că și alte ziare, care se plîng că nu-și prea găsesc cumpărători în rîndul tinerilor, s-ar putea ocupa serios de dificultățile pe care le întîmpină aceștia în România. Măcar astfel tinerii care vor să-și ia tălpășița din țară ar simți că se face totuși ceva pentru ei. Nu pentru a fi duși de mînă spre afaceri de succes, ci pentru a nu mai fi tratați drept o cantitate neglijabilă la ei acasă. Dacă vrem ca tinerii să ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]