1,282 matches
-
neghină între grîu, și a plecat. 26. Cînd au răsărit firele de grîu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. 27. Robii stăpînului casei au venit și i-au zis: "Doamne, n-ai semănat sămînță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?" 28. El le-a răspuns: "Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta." Și robii i-au zis: "Vrei dar să mergem s-o smulgem?" 29. Nu", le-a zis el, "ca nu cumva smulgînd neghina, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
iar grîul strîngeți-l în grînarul meu." 31. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa. 32. Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui." 33. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
zice: Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii." 36. Atunci Isus a dat drumul noroadelor, și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, și I-au zis: Tîlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină." 37. El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămînța bună, este Fiul omului. 38. Țarina este lumea, sămînța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii Celui rău. 39. Vrăjmașul care a semănat-o, este Diavolul; secerișul, este sfîrșitul veacului; secerătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a dat drumul noroadelor, și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, și I-au zis: Tîlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină." 37. El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămînța bună, este Fiul omului. 38. Țarina este lumea, sămînța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii Celui rău. 39. Vrăjmașul care a semănat-o, este Diavolul; secerișul, este sfîrșitul veacului; secerătorii, sunt îngerii. 40. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cuptorul aprins; acolo vor fi plînsul și scrîșnirea dinților. 43. Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. 44. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește, o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are, și cumpără țarina aceea. 45. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46. Și, cînd găsește un mărgăritar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lor. Cine are urechi de auzit, să audă. 44. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește, o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are, și cumpără țarina aceea. 45. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46. Și, cînd găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are, și-l cumpără. 47. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
s-a spînzurat. 6. Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sînge." 7. Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia "Țarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor. 8. Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: "Țarina sîngelui." 9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
strîns arginții, și au zis: Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sînge." 7. Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia "Țarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor. 8. Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: "Țarina sîngelui." 9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit pe care l-au prețuit unii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sînge." 7. Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia "Țarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor. 8. Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: "Țarina sîngelui." 9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel; 10. și i-au dat pe Țarina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Țarina sîngelui." 9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel; 10. și i-au dat pe Țarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul." 11. Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: "Ești Tu "Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus, "sunt." 12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților cei mai de seamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
nedespărțiți prieteni se aciuau într-un cotlon liniștit și în fața unei ulcele cu vin sporovăiau uitați de lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau, cum i s-a mai spus, „Mănăstirea din Țarină”. Și fiindcă veni vorba de Mănăstirea din Țarină, am să-ți amintesc unele evenimente petrecute în „Leat 7224” (1716), care au legătură cu această mănăstire. -Stai așa! Nu cumva este vorba de Mihai Racoviță voievod și de lupta lui cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și în fața unei ulcele cu vin sporovăiau uitați de lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau, cum i s-a mai spus, „Mănăstirea din Țarină”. Și fiindcă veni vorba de Mănăstirea din Țarină, am să-ți amintesc unele evenimente petrecute în „Leat 7224” (1716), care au legătură cu această mănăstire. -Stai așa! Nu cumva este vorba de Mihai Racoviță voievod și de lupta lui cu un „podgheaz” cu care „s-au pornit Franțoz
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie ce sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie în valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe suflet a fost Theodosie, egumenul mănăstirii Hlincea, care la 18 mai 1627 (7135) scrie: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului,... de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetîi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acum pînă în veci, nice să mai pîrîm noi pre dînșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat în veci, iar ce e pre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acum înainte călugării de Trei Sfetitele nice... treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului... ce să fie osăbite ca dintăi”. Mai departe, vodă spune că “am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor,... cu loc de țarină și fântână și vii și loc de hăleșteu în vale lui Tatar”. La 26 martie 1703 (7211) același Constantin Duca voievod spune că a refăcut biserica, a înzestrat-o cu moșii, cu două sate Rufeni (viitoare mahala a Iașilor) și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sinagoga Mare ar fi fost zidită “pe un loc al mănăstirii Aron Vodă”. Asta mă face să presupun că pe acolo s-ar fi putut afla acea enigmatică mănăstire “La Greci”, ridicată de Aron Vodă înaintea mănăstirii Sfântul Nicolae din Țarină. Da’ știi că mi-ai răscolit închipuirea? Acum, însă, vrei-nu vrei, hai să atacăm Morile de Vânt. Să! Plecăm întins catre creasta dealului Șorogarilor. Ajunși în capul de sus al uliții Moara de Vânt și nu Mori, de vânt cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste două fălci de vie ale zlătarului Enache nu rămân la mănăstirea Golia, ci sunt schimbate cu mănăstirea Sfântul Nicolae din Țarină pentru niște vii de la Vacota. Acest schimb este întărit de Istratie Dabija vodă la 16 martie 1663 (7171). Dintr-un rezumat făcut după un “zapis grecescu, velet 1673 iulie 2”, aflăm că un oarecare Enache a vândut niște vii “în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vrea acea democrație. Intelectualii dezbat încă acea problematică. Vom construi repede o frumoasă țară interbelică și vom scrie mai departe frumoase eseuri criterioniste. Vom celebra mai departe "marile valori", repere eterne și luminoase. Ghidîndu-ne după ele vom mușca mai departe țarina. Despre fascism, sine ira et studio... Frumoasă după-amiază de iunie. Sală de lecturi și conferințe puțin prea sobră pentru ceea ce trebuia să aibă loc, pentru că fusesem invitați la recitalul unui poet. Am sosit cu puțină întîrziere și l-am zărit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
multe lucruri despre faptele petrecute o dată cu venirea atlanților, unele din ele deosebit de stranii. Astfel, cineva spuse că în clipa când armata lui Puarem începu să iasă pe țărm, din corăbii, un țăran uscățiv și tăcut și-a lăsat plugul în țarină și s-a aruncat în apele râului Hapi, printre crocodili. Nimeni însă nu știa ce spaimă îl mânase pe țăran la asemenea moarte. Țăranul se numea Hunanupu. Se scurseră multe luni de război și de jaf, și țara Ta Kemet
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
știți, fraților, că părinții noștri toți au fost sub nor și toți prin mare au trecut>>, 6, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 233) „Asemănatu-s-a Împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul și a semănat neghină. Vezi că ereziile au venit pentru că au dormit oamenii, pentru că au trândăvit, pentru că n-au fost cu mare luare-aminte la cele spuse? Dar, ca să nu spui: Pentru ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
hrană domestică bună pentru oameni și foarte necesară și de folos. Căci ele ne țin în viață. Ele sunt chipul (tipul) dogmelor adevărului, prin care cei ce am crezut ne hrănim cu pâinea cea vie și adevărată, cu Hristos. Iar țarină netedă și lină le este celor ce știu să umble drept prin ea, de Dumnezeu însuflata Scriptură. Căci toate sunt netede celor ce înțeleg și drepte clor ce află cunoștința (Prov. 8, 9)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii cenușii și biciuie tăios pe luptătorii ninși, cu scuturile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii cenușii și biciuie tăios pe luptătorii ninși, cu scuturile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]