1,198 matches
-
în stilul Gillespie. —Sunt un cetățean model. Chiar trăiesc aici! Nevoită, Karin făcu prezentările. —Vreau să ți-l prezint pe prietenul meu, Daniel. Daniel, ea e Barbara... femeia despre care ți-am vorbit. Riegel se întoarse spre ea, un Pinocchio țeapăn, rânjit. Nici măcar să se bâlbâie nu era în stare. Karin îl surprinse pe Karsh care tocmai ieșea din sală, holbându-se la Barbara. Mi-a plăcut ce ai spus, îi zise Barbara lui Daniel. Dar zi-mi o chestie. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
numea Duane Cain. Știam eu. Jegul ăla nenorocit, strigă Karin către televizor. Bonnie, care stătea lângă Mark, în cealaltă parte, clătină din cap. N-are cum să fie așa. Mi-au jurat că altcineva a fost de vină. Mark stătea țeapăn, un cadavru deja. Ei m-au scos de pe șosea. Găină cap de capră. M-au lăsat să mor. Măcar acum știu, în sfârșit, că am murit. Karin își aruncă haina pe ea, scotocind în poșetă după chei. Îi arăt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
partea dreaptă, chiar la sud de drum. Tommy a înjurat și a apăsat frâna. Am derapat și am călcat linia continuă. Asta ai văzut tu: urmele noastre pe banda lui. Doar că noi am ajuns acolo după el. Ea stătea țeapănă, cu șira spinării ca o țepușă. — Ce-ați făcut? —Cum adică? — El zace în șanțul ăla. Tu și cu prietenul tău sunteți chiar acolo. —Glumești? Avea trei tone de metal peste el. Fiecare secundă conta. Am făcut ceea ce trebuia. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
văzut În viața lor un bețiv! Haide! Să mergem! strigă el. Și pleacă grăbiți, În timp ce primul face haz de ceilalți cu un glas batjocoritor. Și, Într-adevăr, așa cum ședea pe bancă, cu pălăria căzută pe frunte, cu un picior Îndoit țeapăn spre spate, cu mîna dreaptă spînzurată peste marginea băncii, cu buzele subțiri, de irlandez, supte și crispate Într-un zîmbet ușor, cam slobod și bețiv, atitudinea și aspectul mortului aduceau atît de mult cu Înfățișarea omului căzut În năuceala beției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
el: — Indiferent unde-și dau duhul, lasă totdeauna semnul acela mic și negru, spuse el. Rosti aceste cuvinte cu o voce calmă, gravă și indiferentă, arătînd totodată cu capul spre o pată umedă aflată pe ciment lîngă piciorul mortului, Îndoit țeapăn spre spate. Micul irlandez cu fața rotundă confirmă spusele soldatului dînd din cap și rosti apăsat, cu un aer de convingere și aprobare: — Că bine zici! În clipa aceea se stîrni o ușoară agitație, ca un foșnet, prin mulțimea aflată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
slabă a negresei, inițial de un arămiu deschis, era mînjită de fard și pudră, așa Încît acum arăta oribil, căpătase o nuanță Întunecată de un galben roșiatic; Își vopsise genele negre cu o substanță grasă, care le făcea să stea țepene ca niște spițe unsuroase În jurul ochilor mari și negri, iar părul ondulat era dat cu aceeași pomadă. Purta o rochie roșie, pantofi cu tocuri foarte Înalte, de culoare roșie, avea șoldurile late și picioarele urîte, lungi și subțiri, specifice negreselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Îi umplea iar paharul. — Doar o clipă de șovăială Într-o situație grea și totul e pierdut, spunea el. — Asta-i cît se poate de adevărat, spunea tata și-i umplea iar paharul. — Trebuie să ai mintea limpede și mîna țeapănă, spunea el. — Ai perfectă dreptate, spunea tata. Asta o să-ți dea așa o Înțepenire, tinere, Încît ai să fii practic paralizat. Domnul Gates și părintele Dolan rîdeau de le curgeau lacrimi pe obraji. Doamne, ce ne mai distram pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
da, totul mi-e la fel de limpede În minte acum ca și atunci, și cum arătau... doi soldați zdrențăroși, plecați peste grumazul cailor, pe care-i biciuiau din răsputeri, cu cravate la gît, iar capetele cravatelor fluturau spre spate Întinse și țepene de parcă fuseseră scrobite și călcate - asta ca să-ți dai seama cît fugeau de tare - și ce mai țipau și zbierau oamenii că vin yankeii, iar femeile și-au luat inima-n dinți și i-au Îndemnat pe bărbați să se-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca să se asigure, gândi, iarăși cinic, Gosseyn, că nimeni n-o să-l poată acuza mai târziu că ar fi tratat cumva prizonierul ca pe o ființă umană". Noul venit era evident unul din personajele cheie. Pentru că își ridică brațul drept, țeapăn, înainte. În rândurile celor din sală se auzea un sâsâit slab, un fel de zumzet. Dar chiar dacă zgomotul era abia sesizabil, brațul autoritar ridicat avea în mod clar rolul de a-l face să înceteze. După ce aștepta câteva momente, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Veen și acum, avea nevoie să beneficieze de transferul de putere către autonumitul Yona. În sinea sa, se întreba dacă mai câștigase vreo simpatie printre comandanții Troog: bănui că lucrul acesta nu se va vedea imediat, Yona păru să devină țeapăn. Tonul lui păru și mai aspru când rosti: - Evident, cooperarea implică încredere de ambele părți. Deci tu, ce te aștepți să câștigi din situația de față? Ceea ce-l deranja pe Gosseyn în legătură cu întrebarea era impresia acută că era o încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
fi văzut într-adevăr ceva în improbabila combinație dintre David și mine, dacă nu era prea încăpățînat să-și recunoască greșeala la momentul acela. Schneiderhahn începu prin a ne dezvăța de vechea manieră de ramare, în care spatele era ținut țeapăn și mișcat în spate și în față ca o pană, astfel că șocul fiecărui impact trecea prin toată partea de sus a corpului ca un suflu. Vom vîsli sută la sută Fairbairn", ne-a anunțat antrenorul. Asta însemna să te
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
lipsite de sens fără cooperarea noastră toate acestea însemnau că nu puteam face altceva decît să ne lăsăm în voia lui. Iar el pe asta conta. O mișcare care este reluată după o perioadă de inactivitate nu este, de obicei, țeapănă și stîngace, ci, dimpotrivă, surprinzător de ușoară. E ca și cum, totuși, un reziduu de cunoștințe este rămas de dinainte de întrerupere, un mic credit nefolosit. Numai ulterior, la al doilea sau al treilea antrenament, terminațiile protestează, lucrurile refuză să mai meargă ușor
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
care i-ai adus aproape de genunchi. Îți miști șoldurile cu grijă, ca să păstrezi barca în echilibru, barca se întoarce cu tine și sub tine simți o lată pereche de șolduri mișcîndu-se. Toată puterea ți se scurge brusc. În mijlocul trupului tău țeapăn apare un gol, acolo unde, cu o clipă în urmă, se afla stomacul. N-ai dormit și măruntaiele tale s-au golit singure, de două sau trei ori în dimineața aceea pînă a durut, iar acum nu sînt umplute cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de creșterea frecvenței bătăilor și a puterii cu fiecare bătaie. Cu fiecare bătaie ne propulsam dincolo de bariera apei, dar de asemenea dincolo de propriile noastre limite. Mîna mea era încîrligată în jurul mînerului vîslei, îmi puteam simți antebrațul devenind treptat dur și țeapăn. Picioarele și brațele zvîcneau cu ultimele resurse de energie, iar spatele meu părea făcut din elastic întins pînă în punctul de rupere. Dar în vreme ce fiecare dintre noi gemea, împreună eram fantastici. Barca zbura înainte, fiecare vîslă părea trasă de un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
această cameră strâmtă se găseau alte două persoane, conștiente, separate una de alta și separate de Discipol prin bare subțiri de metal, dar umbra nu le acordă nici o atenție. Ea alunecă până la un stănog de lemn pe care zăcea corpul țeapăn al lui Gosseyn. Ea se aplecă, parcă trăgând cu urechea. Se îndreptă în sfârșit. - Trăiește! zise Discipolul cu voce tare. Părea deconcentrat, ca și cum se petrecea ceva care nu se potrivea cu desfășurarea propriilor planuri. Se întoarse pe jumătate pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mult de zece minute, timp aparent, căpitanul Free era din nou în cameră. - Suntem la șase ani-lumină și trei sferturi de bază, zise. Nu-i rău. Adică la unsprezece mii de ani-lumină de Venus. Gosseyn se ridică și, cu picioarele țepene, merse până-n sala de comandă. Se așeză pe canapeaua din fața domului transparent. Întrebarea era: Să pornească drept spre bază? Sau să se apropie din exterior? Aruncă o privire interogativă lui Leej. - Deci? zise. Tânăra se duse la panoul de control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Gay și cu celălalt pe Frankie. Frankie i se opuse arțăgoasă, pînă cînd îi spuse: Am nevoie de voi amîndouă, fetelor. Gerul ăsta mă dă gata. Toal și Nan erau îmbrățișați pe bancheta din spate, dar Rima stătea atît de țeapănă, că Lanark îcare se așezase lîngă ea) își încrucișă brațele pe piept și-și încleștă dinții să nu mai clănțăne. încetul cu încetul, radiatorul încălzi aerul la o temperatură mai confortabilă. Camionul era aproape singur pe stradă, dar, ori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ale cărei temeri le-ar putea domoli și n-ar arunca în el cuvinte ca niște pietre. Plăti ceaiul, se întoarse în camera lui și se dezbrăcă. După ce-și scoase haina și jerseul, observă că mîneca dreaptă îi era țeapănă de sînge uscat, și cînd își scoase cămașa, descoperi că brațul, de la umăr la încheitură, era năpădit de dragonită, cu pete care se întindeau și pe dosul palmei. Se îmbrăcă în pijama, se vîrî în pat și adormi. Părea sinfurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mă-ntorc. Ea stătea sub pătură fără să dea semne că aude. Se strecură lîngă ea și ațipi. A fost trezit de un ghiont în fluierul piciorului. Capul ei era încă sub cuvertură, dar o siluetă neagră în sutană stătea țeapănă lîngă pat. Lanark se ridică în capul oaselor. Era monseniorul Noakes care, sugîndu-și buza inferioară, îi zise: — îmi cer scuze pentru deranj, dar consider că problema e de maximă urgență. Avea o voce apatică și stinsă, păînd că se adresează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
materiale? — Nu știu. încă nu știu de ce materiale o să am nevoie. Dar le pot lua pe datorie de la magazinul școlii. — Nu-i o idee bună. E prea ușor. Te și văd cumpărînd ceva, pierzîndu-l și cumpărînd încă unul. Thaw spuse țeapăn: — Ai motive să te îndoiești de onestitatea mea? Nu mă îndoiesc de onestitatea ta, doar că n-am încredere în memoria ta. Dacă iei materiale pe datorie, să nu uiți să păstrezi chitanțele. De cît ai nevoie pentru prînz? — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cum i se izbește. S-ar sprijini unul de celălalt. Sudoarea i s-ar scurge pe frunte, odată cu toată încordarea din trup și în cele din urmă ar adormi. Acum îi era frică de somn și rămase cît putu de țeapăn pentru a-l alunga. într-o zi de vară, în timpul vacanței, McAlpin, care picta într-un colț, zise: Știu că orice sfat e inutil, dar nu crezi că te-ai simți mai bine dacă te-ai scula și te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trecu pe lîngă domnul Watt. Amîndoi se prefăcură că nu se observă. Seara următoare, taică-său intră în biserică și strigă: Coboară și citește asta, Duncan! Thaw își șterse pensula și coborî de pe scară. — Citește! îi ordonă domnul Thaw, ținînd țeapăn o scrisoare. — Nu-i nevoie. — La naiba, citește! — Nu. E o scrisoare oficială de la domnul Peel în care explică de ce am fost exmatriculat. — Dumnezeule, îți bați joc de viața ta. — E prea devreme ca să judeci. — Cum crezi c-o să mănînci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
porni cu pași mari spre tron, cu pelerina umflîndu-se în spatele lui. Mai toți membri suitei îl urmară. Wilkins era un ins brunet, scund și îndesat. — Care e problem? întrebă el. — Domnul Lanark nu cunoaște ce anume presupune relocarea, spuse Munro țeapăn. El a cerut să plece. Am găsit un guvern care-l primește, în ciuda dosarului lui prost. Refuză să meargă din cauza climei. — Vreau soare, zise Lanark cu obstinație. — Provan crezi că ți se potrivește? întrebă Wilkins. — Nu știu nimic despre Provan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se mai pot numi oameni. Lanark o văzu pe Rima dîndu-și farfuria la o parte. Părea gata să izbucnească în lacrimi, și cînd îi luă mîna, ea i-o strînse. — Intenționați să ne dați cîteva sfaturi de călătorie, zise el țeapăn. Munro îi privi, oftă și-și puse furculița jos. — Prea bine. Veți merge spre Unthank prin zona intercalendaristică. Asta înseamnă că timpul pînă acolo e imprevizibil. Drumul e bine delimitat, așa că mențineți-vă pe el, nu vă încredeți în nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stins, n-am mai văzut nimic. Când m-am întors de la fereastră, Jeni Pop dispăruse, cu cărucior cu tot. Am tras zăvorul, am ieșit din W.C. Stătusem, pesemne, mult timp acolo. Vizitatoarea plecase. Pe coridor se mai afla doar scaunul, țeapăn și gol, ca martor singuratic a cărui mărturie n-ar fi crezut-o nimeni. * De la Centrul Național de Cercetări științifice din Paris au fost furate nouă pisici pe ale căror cranii erau fixate dispozitive în miniatură pentru înregistrarea activității nervoase
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]