7,914 matches
-
Dobrin ne surprinde cu o altă apariție editorială: Să crezi în vise.Nu este greu de înțeles, după titlurile cărților sale, că Maria Dobrin este un veșnic romantic și că romanele sale se înscriu în categoria celor de dragoste.... XV. ȚIGANII, AURUL ȘI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014. Facem filme cu și despre ei pe care le vizionăm cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi arătăm cu degetul, acuzându-i de murdărirea imaginii noastre în ochii lumii europene. Aceștia sunt țiganii în viziunea noastră, chiar dacă de cele mai multe ori expunem doar partea jegoasă a cămășii cu care îi îmbrăcăm. Nu știm cum au ajuns să poarte cămăși „Made în România”, când ei sunt risipiți de la est la vest în toată Europa aceasta
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară și îi arătăm cu degetul, acuzându-i de murdărirea imaginii noastre în ochii lumii europene.Aceștia sunt țiganii în viziunea noastră, chiar dacă de cele mai multe ori expunem doar partea jegoasă a cămășii cu care îi îmbrăcăm.Nu știm cum au ajuns să poarte cămăși „Made în România”, când ei sunt risipiți de la est la vest în toată Europa aceasta
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor în mijlocul cărora s-a strămutat, dar trezește și dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului bate-n vânt șuvoi de ploaie mă îngândură gândirea, apa-n vale face zoaie și-mi spală de tot trăirea, la hotare cruci de piatră, răvășită-i țărna udă, doi țigani mută o șatră pe-un pavaj de lume crudă, astăzi mai cerșesc un chior, iubire universală, mâine am să încerc să mor pe coloana vertebrală, casa-mi este răvășită și în mine golu-i mare, lumea este dezgolită cu rușinea în
TIMP NECUNOSCUT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1479971360.html [Corola-blog/BlogPost/377414_a_378743]
-
astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care a oferit o alternativă. Un om, despre care, din păcate, nu au auzit și consătenii femeilor care și-au vândut copiii țiganilor din Sintești. Un om pe care trebuie să îl ajutăm. Multe ar fi de spus. Prefer să nu mai „dau și eu din gură” și să arăt faptele: Părintele Nicolae Tănase, căsătorit și tată a șase copii, este preot într-
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între care, pe locul I, se află limba rusă, critic literar, pictor etc.), având în „cuiul cătării de la
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
a înghiontit până s‑a trezit. - Poate au spart hoții vreo mașină, că de mașină este, a răspuns el și a dat să se întoarcă pe partea cealaltă. - Și cine vrei să ți‑i prindă, bărbate, țăranii de rând sau țiganii? Viorel a înjurat, a oftat și a coborât din pat. A luat o șubă pe umeri din cuierul de pe hol și a ieșit afară, în curte. A ascultat atent câteva secunde. „Pe dracu’, că nu are nimeni mașină în partea
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
muri, băiatu’ tatii. - Iar... zici... iar vorba... aia... nea Vi... Viorele, a reușit să vorbească printre vaiete omul prins ca într‑o menghină și aproape înghețat. - O zic, Gavrilă tată, o zic. Că ți‑am spus să nu intri cu țiganii, băiatul tatii. - Nu... nu mai... vorba... aia... iar! - Da, iar zic, Gavrilă. Iar, băiatule, că tu..., că tu ești copilu’ meu, Gavrilă! - Ce... ce prostie... zici, bă? - Eu... eu am greșit, băiatule. Că eu... eu am obligat‑o pe mă
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
-și întâlnească familia și prietenii trecuți la cele veșnice, iar nașa, încă tânără și nurlie, văduvă dorită de toți burlacii Bucureștiului pentru averea moștenită și preconizată a-i ajunge, cu chiverniseală, până în ceasul morții, s-a încurcat cu un instalator, țigan șmecher, mai tânăr decât ea cu vreo două decenii, dar cu nevastă și un trib de copii, de dragul căruia, în doi ani, a făcut praf tot ce agonisise armeanul. Femeia aceea, atât de răsfățată o viață întreagă, cochetă, năzuroasă și
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciresoaia_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
melodioase cu capul și cu ochii și cu tot corpul în ritmul amețitor al dansului pe care-l încinsese cu Mihai: Frunză verde baraboi, Durduleano, hăi! Vino și tu pe la noi Durduleano, hăi! Apoi o dădură-n cântece de șatră: Țiganii din Darabani, Taie aur și fac bani, Icușari și mahmudele Să fure țigănci cu ele, Țigăncușe frumușele... -Știi de ce te iubesc eu pe tine, măi Micherule? -De ce, conașule Mihai? -Fiindcă tu ești poporul, mă! -Adică prostimea! - glumi Micheru. -Fie
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
sistemul și nici sărăcia ce m-a alungat. Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemul de-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila
DORUL MEU DE CASĂ de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_maria_moraru_1472624224.html [Corola-blog/BlogPost/354967_a_356296]
-
stat de om și care, plini cu cartofi, cântăreau peste 80 de kilograme, te rupeau de oase nu alta! „Tiii, ce samănă omu’ ăsta cu Burcan al nostru”, și-a spus Oara în gând, privindu-l curioasă. Borcan era un țigan românizat, cizmar la ei în sat, vecin cu Îngerașu, sub cimitir. După ce a terminat de descărcat cartofii, omulețul cel negricios a dat cu ochii de Oara: - Doamnă dragă, eu parcă te-aș cunoaște de undeva!... - Mă nene, șî eu te-
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
autorul nu a insistat pe trăirile interioare ale acestuia, pe zbuciumul său sufletesc, lăsându-ne să ghicim, numai, continua luptă ce se dă între mintea și sentimentele lui. Familia Violetei și Violeta însăși pare ruptă de realitate. Această familie de țigani nu pare să aparțină acestui secol. Autorul a vrut să ne prezinte o altă față a unei etnii care a făcut totul să-și câștige oprobriul întregii societăți. Din punctul meu de vedere, personajul Violetei abia spre final reușește să
URME(LE) DE DRAGOSTE, (ALE LUI) MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Urme_le_de_dragoste_ale_lui_marian_malciu.html [Corola-blog/BlogPost/355603_a_356932]
-
două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
S’ il vous plaît !” pentru a lăsa o doamnă să treacă. Mă trezesc cu o hârtie verde fluturând spre buzunarul de la cămașă. Vin și vorbele din urmă: „O, mon professeur, Serge !”. Salt ochii și dau, nas în nas, cu un țigan elegant, tot de vreo doi metri, păr lucios, bine ras, cu un bayan în spate. Ochii îi jucau a uimire și a extremă bucurie ! ... ?!? „Valea Mare !?! ... Ivănești !! ... Vaslui ?!?” Brusc, la auzul parolelor, se face lumină în tunelul în care plonjasem
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
mai rețin, îl chema. Ilici !? Dacă acesta o fi fost numele real ?! Cu numele astea de cod, cine mai poate ști adevărul ?! In timp ce cuplu Sarkozy își căuta strămoșii prin peștera de la Lascaux, unii se întrebau, pe la tv, dacă țiganii din România, sunt cu adevărat un peril ? Unde or fi fost S’il vous plait, pentru că, practic, nu am văzut niciunul. Erau mulți închiși la culoare cu supermarketurile pe trotuare, dar nu umblau cu S’il vous plait ! Asta timp
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ducă prin vastele grădini. Coadă. Cardul nu a are, aici, putere de seducție. Și totuși, șoferul ne ia în ... cabina lui. Sunt convins, și acum, că ne-a mirosit că suntem români. După ce confirm, mă turie tot drumul cum „un țigan de-al vostru m-a tăiat pe obraz, la metrou, în Paris” și, apoi trece, fulgerător, la marile probleme din ... România. Că din cauza noastră o să sufere toată Europa !... Că suntem așa, că facem așa, că nu ne purtăm așa ... La
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
copii îmbrăcați în costumele populare ale celor trei etnii. Este o manifestare, dacă vreți, în afara conotației sale religioase, a unui model de conviețuire armonioasă pentru cele 19 etnii care populează Bucovina. Aici trăiesc români, ucrainieni, poloni, ruși, lipoveni, maghiari, germani, țigani, italieni etc. Am coborât și eu pe acele trepte, împreună cu o parte din grupul nostru, fără ghid, încărcat de emoție. Ceilalți au rămas afară pentru a vizita împrejurimile, pe motiv că au fost în mină în alte ocazii ori, poate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
2014 Toate Articolele Autorului SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE Se duelează oștirile atâtor politicieni prin calomnii și vorbe ca la cort, c-au buimăcit întreg electoratul și tot ce e mai românesc în port. Cutreieră prin țară mai decât țiganii cu tigăi, oale, mături și poșete și-mbrobodesc îndeosebi țăranii ca să-i voteze - legile să-i ierte. Se mai conduc și azi după zicale vechi: “Cu iaurt și gogoșele ... ” și le merge. După care își vâră vată-n urechi, iar
SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1402912704.html [Corola-blog/BlogPost/340931_a_342260]
-
Euxin, și pe Talpes la prudența față de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodocșilor, nu de rare ori complet absurd. Cum ar putea fi altfel, dacă trădătorii, spionii Pacepa, Mircea Raceanu, Nicolae Militaru sunt reabilitați și revoluționarii din dec. 1989 - mai ales țiganii romanești - sunt promovați. Țiganiada statului este oricum la ordinea zilei, ea dau deja tonul în toate, de la normele de comportament la manele? Dacă nu mi-ar fi fost dat să trăiesc după 1989, n-aș fi înțeles cât de mare
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
dictatura, revoluție, haos, democrație - subdezvoltare, dictatura, revoluție, haos! Și pentru că în Europa de vest confuzia să fie totală, cei aleși merg atât de departe pe urmele fanarioților, că pe ex-regele care a predat comandantului armatei inamicului pe spionii trădători, pe țiganii care îi compromit, îi supun paradoxal, politic corect, unei discriminări pozitive cu spagă și comision. Trădătorii străini de neam ca și țiganii sunt reabilitați, recompensați, li se retrocedează palate și aur, primesc certificate de revoluționar, scutiri de impozite, spații comerciale
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
de departe pe urmele fanarioților, că pe ex-regele care a predat comandantului armatei inamicului pe spionii trădători, pe țiganii care îi compromit, îi supun paradoxal, politic corect, unei discriminări pozitive cu spagă și comision. Trădătorii străini de neam ca și țiganii sunt reabilitați, recompensați, li se retrocedează palate și aur, primesc certificate de revoluționar, scutiri de impozite, spații comerciale, teren agricol și intravilan, sinecure și decorații. Comportamentul absurd e o formă de neputința și automutilare a celor, care nu mai văd
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]